330 matches
-
i spectatorii, arhitec?îi abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iasc? toate momentele existen?ei lor �n armonie cu natura. �n acest demers utopist, dar ?i �n virtuozitatea formal? desf??urat? �n Barierele vamale de la Paris (1784-1789), Ledoux este �ntr-adev?r vizionarul care conținu? s? surprind?, s? fascineze, poate. 5. Neoclasicismul �n Anglia Rivalit??ile politice ?i conflictele coloniale din America nu �mpiedic? existen?a unei comunic?ri �ntre Fran?a ?i Anglia �n materie de gust ?i de cunoa?tere a arhitecturii Antichit??îi. Contactele, schimburile s�nt numeroase, desigur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai ales cei din anturajul lui Hogarth, s? g?seasc? doctrina palladian? prea rigid? ?i s? aspire la mai mult? libertate de crea?ie. Or, deschiderea a?teptat? se face �n direc?ia neoclasicismului, influen?at, cum am v?zut, de o �ntoarcere la sursele Antichit??îi ?i de pozi?îi teoretice provenite din ra?ionalismul Luminilor. W. Chambers (1723-1796), a c?rui cultur? se �ntinde p�n? la cea chinez?, are o pozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
form? de frunze dispuse n volute ?i pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde, galben, mov, �n acord cu decorul pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt (1747-1813), arhitect str?-lucit, care jongleaz? cu diverse stiluri, nu-?i g?se?te neoclasicismul, �n Anglia, un limbaj propriu, ci cu G. Dance Junior (1741-1825), măi �nt�i prin �nchisoarea de la New Gate (Londra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt (1747-1813), arhitect str?-lucit, care jongleaz? cu diverse stiluri, nu-?i g?se?te neoclasicismul, �n Anglia, un limbaj propriu, ci cu G. Dance Junior (1741-1825), măi �nt�i prin �nchisoarea de la New Gate (Londra, 1769), �arhitectur? vorbitoare�, ale c?rei ziduri, aproape oarbe ?i cu bosaje, au o putere teribil?. Din contr?, Dance este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ziduri, aproape oarbe ?i cu bosaje, au o putere teribil?. Din contr?, Dance este capabil s? bolteasc? sala de la Crandbury Park (1778) �n manieră termelor române, dar �ndulcit? de o re?ea de muluri lineare. Interpretul cel mai inventiv al neoclasicismului r?m�ne șir J. Șoane (1753-1837), cunoscut mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rolul jucat de ace?ți arhitec?i-promotori-antreprenori �n elaborarea unei arhitecturi a casei, a imobilului de oră?, a c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social, �n secolul al XIX-lea. Neoclasicismul prive?te, desigur mai mult sau mai pu?în profund, toate ??rile din Europa, de la sf�r?ițul secolului al XVII-lea p�n? pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1809-1831). Arhitectură milanez? p?streaz? o activitate sus?inut? de la mijlocul secolului al XVIII-lea a?a cum dovedesc, cu fă?ada-i complicat?, teatrul La Scală (1776-1778) de G.�Piermarini, sau poartă Ticinese (1801-1814) de L.�Cagnola, de un neoclasicism foarte sobru, dar monumental, ca la vila arhitectului (1813-1833). Tot la Milano, Porta Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din ini?iativ? regal?, ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai marcante �n �stilul franco-prusac�: ansamblul prim?rie-palatul juști-?iei-�nchisoare (1803-1816) ?i, mai ales, catedrală (1811-1829). Neoclasicismul german, care le va preg?ți terenul fra-?ilor Hansen la Atena, se impune �n Finlanda, prin persoa-na lui C. L. Engel (1778-1840), care deseneaz? remarcabilul ansamblu din pia?a Senatului (1818-1822) de la Helsinki, m?rginit? de catedral? (1818/1830-1851
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ade de un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la Paris sau de la Romă. Astfel, �nc? din 1765, J. B. M. Vallin de la Motte realizeaz?, la Sankt-Petersburg, Academia de Arte Frumoase. La trecerea dintre secole, A. D. Zaharov (1761-1811), care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Senatul ?i Sinodul (1829-1834), este un stil impregnat de palladianism. La Moscova, aristocra?ia �?i construie?te locuin?e impun?toare ?i somptuoase, asemeni palatului ?eremetiev (1791-1798) de Quarenghi, Kazakov ?i Argunov. 8. Stilul neogrec sau �Greek Revival� (1800-1830) Componentele neoclasicismului european num?r? �ntre ele o ramur? radical? �n ceea ce prive?te utilizarea modelului antic: stilul neogrec sau �Greek Revival�, �nceput �n Anglia, �n anii 1750-1760, cu fabrici �ateniene� �n gr?-dini sau cu mobilier inspirat din picturile de pe vasele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
galvanizat de r?zboiul �mpotriva armatelor napoleoniene (cf. Neu-deutsche religios-patriotische Kunst, 1817, a lui H. Meyer). Virtu?ile identitare ale neogoticului servesc religia ?i na?ionalismele � exacerbate de Revolu?ia francez? ?i de cuceririle napoleoniene � �n timp ce cele ale neoclasicismului vizeaz? o civiliza?ie ra?ionalist? ?i progresist?. Aceast? dubl? ancorare ideologic? a Europei din secolul al XIX-lea, simptomatic? pentru cultura să pluralist?, abundent? �n forme, caracterizeaz? demersul unui Schinkel, care picteaz? mai multe imagini romantice ale unor catedrale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea tradi?iei istoriciste instaurate de Rena?tere. De fapt, dezvoltarea eclectismului, f?r? s? se confunde cu neoclasicismul ?i cu neogoticul, �?i �nsu?e?te, �n mare �ncep�nd de pe la 1830, specificit??ile acestora, le face s? explodeze, le dizolv? ?i le asociaz? altor forme istorice �ntr-o infinitate de solu?îi stilistice aplicate multiplelor programe publice, religioase ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria, 1905), a c?rui geometrie strict? denot? un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c?minul de studen?i Dipoli (aproape de Helsinki, 1961-1966) că traducere arhitectural? sincopat? a st�ncilor subiacente. Dac? J.P. Kleihues (1933) realizeaz? extinderea spitalului din Berlin�Neuk�lln (1972�1983) dup? o concep?ie simetric? care �mpumut? at�ț de la neoclasicismul lui Schinkel, c�ț ?i de la rigoarea tehnologic? modern?, P. Riboulet (1928) face din spitalul Robert Debr� (Paris, 1980�1988) un cartier primitor pentru a re�nviora contextul urban, �n timp ce P. Chemetov (1928) ?i B.�Huidobro construiesc o megastructur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
specta-culoas? �?i fondeaz? demersul pe un fel de eclectism stilistic puț�nd merge p�n? la pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove (1927) rezult? din subtile varia?îi pe tipologii proprii unui mediu urban sau altuia, astfel reamenajat cu bl�nde?e (centrul de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez .................................................. 4.�Versailles: art? ?i absolutism ................. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului ....... 6.�Academia de arhitectur? ?i artă oficial? ........................................... Barocul: un nou spa?iu arhitectural ?i urban ............................................................... 3.�Barocul iberic: Spania ?i Portugalia ...... 4.�Barocul englez ....................................... Neoclasicismul, arhitectura Luminilor (1750-1820) ..................................................... 1.�Excesul de istoricism ............................. 2.�Arhitectur? ?i industrie .......................... 3.�Diversitatea g�ndirii urbanistice ............ 4.�Episodul eliberator al stilului Art nouveau .............................................. Form? ?i g�ndire arhitectural? �n secolul al XX-lea ............................................. 1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul secolului (1775-1800) revine la mai multă simplitate, ceea ce nu înseamnă că n-a existat o sensibilitate exagerată în perioada lui Rousseau și Greuze sau răceală în timpul lui David și al neoclasicismului; două nume domină ilustrația cărții: Marillier și Moreau cel Tînăr, pe care îl vedem evoluînd de la grația secolului al XVIII-lea pînă la rigiditatea stilului Empire. Ar trebui să-i mai menționăm pe: Choffard, Coigny, Gabriel de Saint-Aubin etc. Tot
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secolului al XVIII-lea, bavarezul Senefelder descoperă proprietățile unei pietre calcaroase care absoarbe cu ușurință materia grasă și apa, în timp ce acestea se respingeau reciproc; bazîndu-se pe acest fenomen, el pune la punct litografia. Decorarea cărții în timpul Imperiului și Restaurației aparține neoclasicismul ambiental, așa cum o arată edițiile frumoase ale lui Didot, ilustrate în stil davidian. Ilustrația romantică folosește posibilitățile aduse de noile tehnici și se inspiră din spiritul care animă literatura epocii; stilul trubadur și goticizant se manifestă devreme, încă din 1803
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ale acestei supraaccentuări a factorilor care condiționează literatura și ale acestei neglijări a operelor înseși nu trebuie căutate prea departe. Istoria literară modernă a apărut în strânsă legătură cu romantismul, care nu a putut răsturna sistemul de critică practicat de neoclasicism decât cu argumentul relativist că epoci diferite necesită norme diferite, în felul acesta, accentul sa deplasat de ia literatură la cadrul ei istoric, care a fost folosit pentru a justifica noile valori atribuite literaturii vechi, în secolul al XIXlea, în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mărețe prin lucruri umile : am putea-o numi metafora de diminuare sau metafora domestică. "Sferele" cel mai frecvent amestecate de poezia barocă sânt lumea naturală și lumea meșteșugurilor și artelor umane. Dar știind că arta este o imitație a naturii, neoclasicismul găsește că asimilarea naturii cu arta este morbidă si perversă. De pildă, în 1767, Thomas Gibbons critică folosirea tropilor bagatelizanți și "fantastici" și citează ca exemple următoarele descrieri ale diferitelor momente ale Creațiunii : plămădirea munților, smălțuirea mărilor mai mici, ajurarea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dezvoltă si nici nu apără teoria genurilor sau criteriul diferențierii acestora. Intr-o oarecare măsură ea se ocupă însă de probleme cum ar fi puritatea, ierarhia și durata genurilor sau apariția unor noi genuri. 305 Deoarece, privit în perspectivă istorică, neoclasicismul a fost o îmbinare de autoritarism și raționalism, el a acționat ca o forță conservatoare, înclinată să mențină și să adapteze, în Urnita posibilului, genurile de origine antică, mai ales genurile poetice. Dar Boileau admite sonetul și madrigalul; iar Samuel
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
literare sau în schelăria ei - intriga tradițională, cadrul convențional, în perioadele anterioare, natura creației literare era mai bine înțeleasă, recunoscându-se faptul că valoarea artistică doar a unei intrigi originale sau a unui subiect original este mică. 342 Renașterea și neoclasicismul au acordat, pe bună dreptate, mare importanță traducerilor, în special traducerilor de poezii, și "imitației", în sensul în oare Pope a imitat satirele lui Horațiu, iar Johnson, pe cele ale lui Juvenal. *18 Ernst Robert Curtius, în Europäische Literatur und
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a nu descuraja consumul și investițiile. Inamicul său principal era șomajul, de aceea politicile preconizate vizează în primul rînd o resorbție a acestuia, care în epocă constituia un flagel. Influența lui Keynes a durat cîteva decenii, dar nu a eliminat neoclasicismul. Acesta s-a repliat la nivel macroeconomic și a revenit în forță în anii optzeci, sub forma monetarismului, a noii economii clasice, a economiei ofertei ș.a. Problema era că teoria keynesiană nu explica prea bine inflația, iar aceasta crescuse îngrijorător
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]