254 matches
-
corului, unde este amplasată orga. Pe vitralii se află înscrise numele donatorului și a arhitectului, precum și anul 1912. Aranjamentul liturgic din altar este format dintr-o masă pe care se află o cruce albă, o strană din lemn în stil neogotic și un pupitru. Printre obiectele liturgice aflate în biserică sunt de menționat două clopote din bronz (turnate în 1557 și respectiv 1642) și o cristelniță de bronz.
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
Bastionul pescarilor (în , pronunțat /ˈhɒlaːsbaːʃtjɒ/) este o terasă în stil neogotic și "neoromanic", situată la marginea cartierului Várkerület (vechea Cetate a Budei) din Budapesta, pe malul drept al Dunării. El a fost construit în apropiere de Biserica Mátyás. Bastionul Pescarilor a fost proiectat și construit între 1895 și 1902, după planurile
Bastionul Pescarilor din Budapesta () [Corola-website/Science/324074_a_325403]
-
(în ) este o biserică neogotică din centrul Vienei, situată în imediata vecinătate a Universității din Viena. După arhitectura acestei biserici au fost realizate proiectele pentru Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Elisabetin și pentru Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Ditrău. Biserica are
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
costurilor în creștere și a schimbării situației politice, acest plan a trebuit să fie reanalizat. Juriul a ales proiectul lui Heinrich von Ferstel (1828-1883), care ave pe atunci doar 26 de ani. El a decis să construiască catedrala în stil neogotic, împrumutând foarte multe elemente din arhitectura catedralelor gotice franceze. Din cauza acestui concept, multe persoane confundă această biserică cu o biserică gotică originală. Cu toate acestea, Biserica Votivă nu este o simplă imitație a unei catedrale gotice franceze, ci mai degrabă
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
adoptat pentru clădiri reprezentative și administrative, precum sedii de guvern, primării, hale, hoteluri și gări. În Statele Unite și în Canada (îndeosebi în Noua Anglie) acel stil a fost adoptat și pentru locuințele private, cu adăugiri de anumite elemente „italienizante” sau neogotice. Turnulețele cu mansardă au devenit un element foarte răspândit în multe proiecte. Planul urbanistic adoptat de New York City în 1916 a favorizat construirea mansardelor; pentru clădirile înalte exista restricția ca ultimele etaje să fie prevăzute cu fațadele retrase, față de cele
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
profilatură compusă din ciubuce și profil pară, precum și o friză de capiteluri cu frunză de viță. Consolele care susțin lintoul portalului sunt decorate cu un portret de bărbat, plastica arhitecturală fiind degradată. În cor se găsește o cristelniță gotică. Altarul neogotic este datat din 1904. Deasupra corului s-a ridicat un nivel fortificat, susținut de arce care leagă contraforturile, înălțate până la nivelul fortificat. Turnul clopotniță a fost prevăzut cu un drum de strajă rezemat pe console de lemn, având deasupra un
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
se află la Budapesta, în apropiere de Bastionul Pescarilor, și în fața Bisericii Reformate de pe Ulița Lupilor din Cluj. O altă copie se află în Muzeul Hradului din Praga. Între anii 1870-1929 au avut loc ample lucrări de renovare în stil neogotic. Catedrala actuală este cea de-a treia dintr-o serie de edificii religioase care au existat pe acest loc, toate având hramul Sf. Vitus. Prima biserică a fost o rotondă romanică timpurie fondată de către Venceslau I, Duce al Boemiei în
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
au adus doar unele elemente renascentiste și baroce în clădirea gotică, mai ales spira barocă a turnului sudic și orga mare din aripa de nord a transeptului. În 1844 Vácslav Pešina, un canonic energic al Catedralei Sf. Vitus, împreună cu arhitectul neogotic Josef Kranner a prezentat un program pentru renovarea și completarea catedralei unui colectiv de arhitecți germani din Praga. În același an s-a înființat o societate cu numele de „Uniunea pentru finalizarea Catedralei Sfântul Vitus din Praga”, al cărei scop
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
biblică a creației. Până la momentul jubileului Sf. Venceslau din 1929, catedrala Sf. Vitus a fost terminată în cele din urmă, după aproape 600 de ani de la începerea construcției sale. În ciuda faptului că întreaga jumătate vestică a catedralei este un adaos neogotic, au fost utilizate în procesul de restaurare o mare parte a designului și elementelor proiectate de Peter Parler, oferindu-i catedralei un aspect unitar și armonios. Catedrala Sf. Vitus a avut o imensă influență asupra dezvoltării stilului gotic târziu caracteristic
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
plăteau preotul și cântăreții. Printre cei care s-au ocupat în mod deosebit de biserică a fost omul politic Petre P. Carp (1837-1919). În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez Gustave Eiffel care a ajuns și la Țibănești în vizita sa în România. În interior, se află două sarcofage de marmură. Deasupra ferestrelor din partea opusă intrării se află înscris următorul text: ""Svs sa avem inimele."" În
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Țibănești () [Corola-website/Science/322130_a_323459]
-
victorieni, el a căutat în munca sa să scăpe atât de industrializarea secolului al XIX-lea cât și de stilul arhitectural neoclasic și să restabilească valorile arhitecturale și sociale a unei Anglii medievale utopice. Burges se încadrează în tradiția arhitecturii neogotice, lucrările sale fiind considerate ecouri ale prerafaelitilor și anunță Mișcarea artistică Arts and Crafts. Burges s-a născut în 2 decembrie 1827, fiind fiul lui Alfred Burges (1796-1886), un inginer bogat. Alfred a făcut o avere considerabilă, 113,000 lire
William Burges () [Corola-website/Science/329809_a_331138]
-
guvernul orașului, inclusiv consiliul orașului, birourile primarilor și o parte a administrației. În 1874 municipalitatea a părăsit Primăria Veche pentru a se muta în noul său sediu. A fost construită între 1867 și 1908 de Georg von Hauberrisser în stil neogotic. Ea se întinde pe o suprafață de 9159 m², având 400 de încăperi. Fațada principală situată înspre Marienplatz, lungă de 100 de metri, este bogat decorată. Ea îl prezintă pe Ducele guelf Duke Henric Leul și aproape întreaga linie a
Primăria Nouă din München () [Corola-website/Science/328351_a_329680]
-
târziu, ea a servit ca monetărie. Curtea interioară și-a păstrat arcadele sale renascentiste în timp ce fațada de vest a fost reproiectată în 1809, în stil neoclasic. În cele din urmă, fațada de nord a fost ornamentată cu decorațiuni în stil neogotic atunci când a fost construită Maximilianstrasse pentru a se potrivi cu conceptul noului bulevard regal.
Alter Hof () [Corola-website/Science/328364_a_329693]
-
multor clădiri emblematice din diferite părți ale Regatului medieval al Ungariei. este o copie a Castelului Huniazilor (în ) din Transilvania (România). Inițial a fost făcut din carton și lemn, dar a devenit foarte popular și a fost reconstruit în ști neogotic din piatră și cărămidă. Astăzi el adăpostește Muzeul agricol. Statuia lui Anonymus se află în curtea castelului. Anonymus a trăit în secolul al XII-lea (adevărată să identitate nu este cunoscută, dar el a fost notar al regelui Béla al
Castelul Vajdahunyad () [Corola-website/Science/328406_a_329735]
-
a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o
Biserica Evanghelică din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/327529_a_328858]
-
gotic tipic, fațada a fost proiectată mai târziu în stil baroc (fleșa a fost realizată din 1780, după planurile lui Josef Stengg, cu învelitoare din cupru ). Altarele baroce au fost înlocuite în secolul al XIX-lea cu altele în stil neogotic. Numai "capela barocă Sf. Ioan Nepomuk" construită de Josef Hueber și fostul altar principal cu hramul Adormirea Sfintei Fecioare Maria, care este atribuit pictorului venețian Tintoretto, s-au mai păstrat. În timpul celui de-al doilea război mondial, ferestrele gotice cu
Biserica Sângele Domnului din Graz () [Corola-website/Science/327986_a_329315]
-
pe atunci încă cunoscute sub numele de Schwanstein - în 1832. În februarie 1833 s-a început reconstrucția castelului, care a continuat până în 1837, cu completări efectuate până în 1855. Arhitectul Domenico Quaglio (1787-1837) a fost responsabil pentru aspectul exterior în stil neogotic al castelului. El a murit în 1837 și sarcina sa a fost continuată de Joseph Daniel Ohlmüller (decedat în 1839) și Georg Friedrich Ziebland. Regina Maria a creat o grădină alpină cu plante adunate din toate colțurile Alpilor. Castelul Hohenschwangau
Castelul Hohenschwangau () [Corola-website/Science/327164_a_328493]
-
în cruce. Corul este acoperit cu o boltă în cruce și prezintă o absidă semicirculară. Nava centrală avea odinioară tavanul plat. Strana de lemn pictat cu elemente florale, din cor, este datată în anul 1715. Amvonul din anul 1716, altarul neogotic din 1903 și cristelnița din marmură din 1758. Deasupra corului există o fereastră care are, în partea superioară a ei, o inscripție care atestă terminarea primei reconstrucții în anul 1497. Clopotnița a fost separată de interiorul bisericii și traveele vestice
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
a pătruns foarte repede. Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi "Horea"), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei de rugăciuni a fost construită Biserica Unitariană din Târgu Mureș Biserica din Piața Bolyai între anii 1929-1930 în stil neogotic. Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
construite în cruciș, în plan ortogonal,iar la marginea lor s-au prevăzut locuri pentru plantarea de pomi, inclusiv eucalipți. Cartierul buhar a devenit faimos pentru mărimea caselor și întinderea curților din preajma lor.Casele erau înzestrate cu ferestre în stil neogotic, acoperișuri cu țigle, arcade în stil neo-maur și componente din marmură italiană. Fațadele erau ornamentate cu motive evreiești că Steaua lui David și cu inscripții în ebraică. Mulți din evreii bogați rămași în Buhara au achiziționat aici vile de vară
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
fost proiectată de arhitectul german A. Mohnbach, în stilul arhitectural al romantismului de inspirație istorică, răspândit în perioada 1830-1860 în Europa occidentală. Este singura biserică construită astfel în afara arcului carpatic. Clădirea are caracter eclectic, îmbinând elemente specifice mai multor stiluri (neogotic, romanic, neorenascentist, bizantin), ceea ce îi subliniază valoarea arhitectonică de unicat. Sfințirea bisericii a avut loc la 24 aprilie 1853. După ce Karl Eitel von Hohenzollern-Sigmaringen a devenit domnitor în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ulterior rege al României sub
Biserica Evanghelică C.A. București () [Corola-website/Science/329073_a_330402]
-
parc peisajistic care ar învălui orașul „într-un mod care nu a fost făcut înainte la o astfel de scară mare”. Lucrările constau din remodelarea „Castelului Vechi” în stil baroc - actual o fostă poartă de castel - și construirea unei capele neogotice, o cabană engleză, mai multe poduri, și o orangerie proiectate de către Friedrich Ludwig Persius. Pückler a reconstruit cetatea medievală ca un „Castel Nou”, centrul arhitectural al parcului, cu o rețea de căi ce radiază de la el și un teren al
Parcul Muskau () [Corola-website/Science/329240_a_330569]
-
Centenarului Universității, inițial ca o expoziție și apoi, la împlinirea a 125 de ani de la fondarea Universității, ca un mic muzeu in spatiul Rectoratului. Muzeul este găzduit într-o casă particulară construită la începutul secolului al XX-lea în stil neogotic cu elemente de art nouveau, clădire ce a aparținut generalului de geniu în armata Regală, Scarlat Panaitescu, străbunicul lui Oreste Teodorescu. El a fost și Conferențiar universitar la Universitatea din Iași, precum și membru al Academiei Române Casa a fost achiziționată, în
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
părțile laterale și în centru o deschidere pentaforă elegantă, având deci un total de nouă ferestre pe etaj. Al treilea etaj este diferit, ulterior (circa 1890), care, chiar dacă urmează stilul gotic al celor două etaje de mai jos, este vizibil neogotica: în loc de fereastră pentaforă, el are trei ferestre monofore la distanță una de alta, care evidențiază decalajul temporal, fără a rupe raportul armonios dintre părți.
Palatul Pisani Gritti () [Corola-website/Science/333461_a_334790]