618 matches
-
Karl Marx rămâne ideologul-șef al economiei mondiale. "Karl Marx este din nou la modă, cererea pentru operele sale este clar în creștere. Cititorii, fac parte dintr-o generație tânără de erudiți, care a trebuit să recunoască faptul, că promisiunile neoliberale nu s-au îndeplinit", spune Jörn Schütrumpf, reprezentant al editurii Karl-Dietz-Verlag. Știu, că la mulți pițifelnici de pe la noi, economia politică, le cade al dracului de greu la stomac, însă nu avem încotro, Marx ne-a demonstrat clar, că politica trece
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Și mai este o problemă : oare a învăța doar pentru a cîștiga chiar este cel mai inteligent lucru pe lumea asta ? La noi, la tot acest complicat proces se adaugă un aspect ușor comic. Principalii susținători ai acestei strategii evident neoliberale sînt intelectuali umaniști care se declară, la fel de evident, mari adepți ai dreptei. Ceea ce îi mînă pe ei în luptă este de fapt dorința absolut legitimă de a înlătura astfel incompetența comunistă și moștenirile sale multiple. De aceea se și declară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
superioară ne învață mai degrabă faptul că tăcerea, capul plecat, vorbirea pe la colțuri, frica de șef și supunerea politicoasă este rentabilă. Nu e asta Europa viitorului, domnilor profesori fără har, domnilor politicieni demagogi, domnilor judecători vânduți. Europa este vis liberal, neoliberal sau libertarian, spuneți-i cum vreți. Ori așa, ori nu va fi nimic! Pe cine reprezintă Crin Antonescu? Atacurile guvernamentale ale șefului grupului liberalilor din Cameră îi creează premierului o problema gravă de poziție. În fond, pe cine reprezintă Crin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
alte religii, are o tradiție socială care îl angajează pe om în lume ca să lucreze pentru dreptate, libertate, respectul demnității și pentru pace. Doctrina socială a Bisericii a fost mereu critică față de cultura liberală, în toate formele sale, și cea neoliberală, actuală. Totuși, nu s-a limitat doar la denunțarea ei. În același timp, a insistat mereu asupra necesității de a o integra, în mod concret, între eficiența economică și solidaritate. Globalizarea impune tuturor „să examineze în mod nou problema solidarității
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Preluarea în strategia tranziției a spiritului neoliberalist al anilor ’80. Observația este formulată de Bob Deacon (1997) și de alții. Strategia tranziției a exprimat spiritul unei faze în evoluția capitalismul occidental: neoliberalismul. Anii ’80 au fost dominați de o viziune neoliberală, ilustrată atunci de personalități politice marcante, ca, de exemplu, Margaret Thatcher și Ronald Reagan, care acum ni se pare chiar extremistă. În Europa bătea un vânt neoliberal puternic. Chiar Suedia, cu tradiția ei social-democrată consolidată, a ales, e adevărat, pentru
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în evoluția capitalismul occidental: neoliberalismul. Anii ’80 au fost dominați de o viziune neoliberală, ilustrată atunci de personalități politice marcante, ca, de exemplu, Margaret Thatcher și Ronald Reagan, care acum ni se pare chiar extremistă. În Europa bătea un vânt neoliberal puternic. Chiar Suedia, cu tradiția ei social-democrată consolidată, a ales, e adevărat, pentru o perioadă scurtă de timp, o guvernare liberală. În mod special Fondul Monetar Internațional, dar și „uliii” din Banca Mondială (cum erau numiți „economiștii duri” de către gruparea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
social-democrată consolidată, a ales, e adevărat, pentru o perioadă scurtă de timp, o guvernare liberală. În mod special Fondul Monetar Internațional, dar și „uliii” din Banca Mondială (cum erau numiți „economiștii duri” de către gruparea adversă din aceeași instituție) exprimau precepte neoliberale radicale. E clar că dacă o asemenea opțiune este inadecvată pentru țările în tranziție reprezintă o temă important de discutat. Dar o asemenea analiză a fost puternic descurajată. În ultimii ani se produce o schimbare de atitudine față de preceptele neoliberale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
neoliberale radicale. E clar că dacă o asemenea opțiune este inadecvată pentru țările în tranziție reprezintă o temă important de discutat. Dar o asemenea analiză a fost puternic descurajată. În ultimii ani se produce o schimbare de atitudine față de preceptele neoliberale. Chiar autocritica stângace a FMI este ilustrativă. În raportul publicat în acest an, FMI recunoaște, de exemplu, că a greșit în puncte esențiale în politica sa față de România. Este un prim pas pe care trebuie să-l încurajăm, deși așteptăm
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
publice ca procent din PIB. România este țara cu cel mai scăzut nivel al cheltuielilor bugetare după Lituania și Moldova. Este necesar să fim prudenți în a trage concluzii nete din aceste date. Clar este însă că, dincolo de acceptarea bibliei neoliberale, nu există analize complexe ale efectelor nivelului de bugetare asupra funcționării societății, mai ales în perioada tranziției. Dogma neoliberalistă conform căreia un buget scăzut stimulează creșterea economiei nu a obținut o confirmare pe termen mediu și lung. Pe de altă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un buget scăzut stimulează creșterea economiei nu a obținut o confirmare pe termen mediu și lung. Pe de altă parte, un buget redus nu oferă posibilitatea unei politici de lansare economică și nici de reducere a pierderilor sociale. La spiritul neoliberal aș adăuga încă o sursă probabilă a obsesiei retragerii statului: frica viscerală a Occidentului față de rolul statului în țările foste socialiste, perceput ca un posibil risc de a utiliza puterea sa în reorientarea tranziției spre o nouă alianță internațională în jurul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cel puțin politic, constituia un actor social responsabil la o întreprindere preluată de cineva care nu avea vreo responsabilitate socială, ci doar interesul economic personal nu putea să nu producă temeri justificate. 5. Susținerea unei politici sociale minimaliste, în conformitate cu preceptele neoliberale. Deficitul de intervenție a statului în economie a fost dublat în România de un deficit de politică socială, în toate segmentele acesteia, atât în ceea ce privește suportul social financiar pentru grupurile cu vulnerabilitate ridicată, cât și în zona serviciilor sociale fundamentale: învățământ
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
2002. 21 Noțiunea de "constituționalizare economică" este folosită de profesorul Christian Joerges de la Institutul European de la Florența. Autorul constată că prin introducerea unor numeroase domenii de reglementare economică și socială Uniunea Europeană s-a îndepărtat de fapt de la viziunea sa inițială, neoliberală, consacrată prin Tratatul de la Roma, ceea ce face ca să nu se poată vorbi de "constituționalizare economică" pe deplin realizată (Christian Joerges, que reste-t-il de la Constitution Economique Européenne après la constitutionnalisation de l'Europe une retrospective mélancolique, în "Cahiers européens de Science
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de piață contemporană”, Probleme economice, săptămânal de informare economică, Institutul Național de Cercetări Economice, București nr. 7/1990, p. 45. footnote> identifică alte tipuri ale economiei de piață precum: tipul vest-european, în special francez, cu pronunțat caracter dirijist; tipul anglo-saxon, neoliberal, cu cea mai mare reținere față de intervenția statului în economie; economia socială de piață, în cadrul căreia se îmbină exigențele pieței cu armonia socială; economia de piață paternalistă, cu elemente tradiționale și naționale puternice; economia de piață orientată puternic spre exterior
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
completă și acoperitoare. S-au emis numeroase puncte de vedere în legătură cu tipurile concrete ale economiei cu piață concurențială, dar se poate aprecia că sunt greu de realizat delimitări tranșante între acestea 6. 6 După unii autori, există următoarele tipuri: anglo-saxon (neoliberal, cu cea mai mare reticență față de intervenția statului în economie); vest-european, îndeosebi cel francez (cu pronunțată tentă dirijistă); paternalist de piață (cu puternice elemente tradiționale și naționale, ca în Japonia); social de piață (care tinde spre îmbinarea exigențelor pieței cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
internaționali, și mai puțin de raporturile materiale existente între ei, deoarece aceste structuri trebuie privite ca niște culturi construite pe idei, norme, valori, cunoștințe. Totodată, în cadrul programului lor de cercetare privind relațiile internaționale, constructiviștii identifică explicații alternative la concepțiile neorealiste, neoliberale, neo-marxiste. În detaliu, concepția lor conduce la o perspectivă sociologică a politicii mondiale, accentul fiind pus "pe contextul social, intersubiectivitate și natura constitutivă a regulilor și normelor"28, pe sublinierea importanței stucturilor normative și pe rolul identității în constituirea intereselor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cuprinzătoare legitimată, În ultimă instanță, printr-un tip de teleologie socială degajată din retorica publică. Aceasta include o definire și Înțelegere sociale ale eficacității (performanței): interesele comunității și ale angajaților sunt instituite, adesea În dauna intereselor capitalului. Într-o ideologie neoliberală, performanța se exprimă prin profitabilitate; interesele capitalului sunt primordiale, subsumând interesele oricărui alt grup: această concepție se legitimează În baza teoriei „mâinii invizibile” și asumpției conform căreia urmărirea intereselor capitalului este În interesul societății prin distribuirea optimă a resurselor. În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și cusătorese. El remarcă și faptul că femeile sunt voci informale în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", fără să fie părtașe la formarea opiniei publice (între altele, o remarcă atât de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale lui Ștefan Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" (Neoliberalismul). Autonomia persoanei depinde mult de cea economică și aceasta vine o dată cu munca salariată și procesul de industrializare. Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" a criticat împroprietărirea țăranilor și datorită nedreptății de gen pe care a produs
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
suplinit lipsa de receptivitate politică față de feminismul local, fie el și în faza de minorat ca reprezentarexe "„reprezentare"17. Estul însuși este adânc „feminizat” în sens negativ în privința recunoașterii discernământului normativ (Miroiu, 1999). Rezistența la valorile pieței și la abordările neoliberale este luată, de multe ori, drept expresia incapacității de autoguvernarexe "„autoguvernare". Relația între țările est-europene, Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" și organizațiile internaționale este construită patriarhalxe "„patriarhal": ca să poată avea drepturi egale, o țară aflată în process de aderare trebuie să se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fapte, cum ar fi cele implicând ura împotriva unei comunități, dar care în Statele Unite nu pot fi incriminate din cauza prevederilor Primului Amendament. Și în vreme ce mulți europeni admiră devotamentul american față de libertate, ei preferă o politică internă ce temperează principiile economice neoliberale și individualismul, manifestând o mai mare preocupare pentru societate și comunitate. În 1991, două treimi dintre cehi, polonezi, unguri și bulgari erau de părere că Statele Unite exercită o influență pozitivă asupra țărilor lor, însă mai puțin de o pătrime din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
totalitară, eliberatoare și eficientă etc. Pe aceste baze reificate au loc pseudo-controverse, pugilate gata să-i purifice pe autorii lor de orice compromis cu forțele adverse. Mai mult, integrarea, din ce în ce mai flagrantă, a rezistenței ca bun în dezvoltarea actuală a democrațiilor neoliberale occidentale conferă acestei fisuri a dominației și reversului ei un fel de seducție inerentă tuturor fetișismelor capitalismului. Includerea cercetătorilor în acest consens încontinuu dedublat, acționând asupra unor retorici ale inversiunii, este puțin favorabilă interpretărilor care vizează o obiectivare relativă. O
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de douăzeci de ani progresul neoliberal se traduce mai ales prin forța prescrierii grilelor formale, adesea golite de conținut, de contabilizare a bogățiilor 112. Să observăm, pe de o parte, că această respingere în abstract are ca finalitate principală alimentarea modurilor economice din ce în ce mai detașate de realitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Keohane (vezi mai ales Keohane, 1984). Lucrarea lui Keohane a generat deja multe lucrări pe teme adiacente. Cu toate acestea, ea rămâne formula cea mai cuprinzătoare a teoriei din care decurg toate aceste volume. Această perspectivă este deseori numită "instituționalism neoliberal". Totuși, conform preferinței explicite a lui Keohane, vom adopta denumirea de instituționalism pentru că astfel se face distincția între instituționalism și modelul liberal. A doua precizare este că descrierea de mai jos a instituționalismului are un fundament metodologic restrâns presupus pe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1986a) Neorealism and its Critics, Columbia University Press, New York. Keohane, R.O. (1986b) "Theory of World Politics: Structural Realism and Beyond" în R.O. Keohane (coord.) Neorealism and its Critics, Columbia University Press, New York, pp. 158-203. Keohane, R.O. (1989a) "Neoliberal Institutionalism: A Perspective on World Polities" în R.O. Keohane International Institutions and State Power: Essays in International Relations Theory, Westview Press, Londra, pp. 1-20. Keohane, R.O. (1989b) "International Institutions: Two Approaches" în R.O. Keohane International Institutions and
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Myths of Empire: Domestic Politics and International Ambition, Cornell University Press, Ithaca, NY. Soesastro, H. (1995) "ASEAN and APEC: Do Concentric Circles Work?", Pacific Review, pp. 8, 475-493. Sterling-Folker, J. (2000) "Competing Paradigms or Birds of a Feather: Constructivism and Neoliberal Institutionalism Compared", International Studies Quarterly 44, 97-119. Stockwin, J.A.A. (1997) "Reforming Japanese Politics: Highway of Change or Road to Nowhere?" în T. Inoguchi și P.C. Jain (coord.) Japanese Politics Today, Macmillan, Melbourne, pp. 75-91. Stuth, R. (1992) "Germany
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Modelul instituționalist al sistemului internațional / 30, 33, 60 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61 Japonia / 35, 45, 51, 68, 99, 106-112, 115, 159-160 logica anarhiei /55 raționalitatea / 55, 69 relația "liniară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67-68, 74, 147 relația "triunghiulară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67, 70, 74, 75 schimbarea internațională / 68
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]