681 matches
-
și de mai la S (din locul numit Cetate, aproape de DumeștiNegreș ti), așezările ce par a fi antice din locurile numite Cetatea Mică. Vâlnești, Dealul Ș anțurilor (comuna Țibana) etc. Prin analizarea informațiilor pertinente, se poate constata faptul că autohtonii neolitici preindoeuropeni aveau o cultură materială și spirituală dintre cele mai avansate din Europa, numită StarcevoCriș, cu ceramică pictată (mileniile VIV î.e.n.). Populația neolitică din această zonă de podiș a rezultat printr-un amestec al autohtonilor epipaleolitici cu elemente sudice venite
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Vâlnești, Dealul Ș anțurilor (comuna Țibana) etc. Prin analizarea informațiilor pertinente, se poate constata faptul că autohtonii neolitici preindoeuropeni aveau o cultură materială și spirituală dintre cele mai avansate din Europa, numită StarcevoCriș, cu ceramică pictată (mileniile VIV î.e.n.). Populația neolitică din această zonă de podiș a rezultat printr-un amestec al autohtonilor epipaleolitici cu elemente sudice venite din zona egeo anatoliană și thessalică, prin mileniile VIIV î.e.n. Teritoriul nostru făcea parte din una din cele două arii de locuire cu
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
arii de locuire cu o civilizație mai avansată, având ceramică pictată plus o viață agricolă și sedentară, în preajma noastră, mai spre răsărit, domina viața pastorală seminomadă, iar la N și NV existau triburi de vânători și culegători neimplicate în revoluția neolitică. La sfârșitul neoliticului s-au produs alte infiltrări de populație, din aria pontică "mai primitivă", datorită unei modificări nefavorabile a climei la mijlocul mileniului IV și până în mileniul III î.e.n. Noii sosiți au fost asimilați, realizânduse o sinteză etnoculturală și un
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ion Popa. Construcția avea o sală de spectacol, o bibliotecă și un birou de conducere. Tot în acest timp a fost construită baia comunală. - Între anii 1956-1960 profesorul Ghenuță Coman, fiu al satului, prin cercetări riguroase, a descoperit aici ceramica neolitică și din epoca migrațiilor. - Între anii 1967-1975, sub conducerea profesorului Dan G. Teodorescu, s-au efectuat ample săpături arheologice pe actualul teren de sport, unde s-a descoperit un bogat inventar arheologic datând din secolele IV-XI. - Teritoriul Șipote-Călugăreasca, care face
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93460]
-
gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul formei, să croiască în piatră caractere și să alcătuiască o lume comică și arhaică în același timp, parodică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de amenajare, investiții străine, venituri trimise de emigranți etc.). 3.3.Globalizarea Sistemul social-economic actual este rezultatul convergenței unor sisteme locale, multă vreme izolate unele de altele și astfel diferite din punct de vedere cultural. Mutațiile succesive, începute cu Revoluția Neolitică și avînd drept rezultat dezvoltarea unor organisme statale de dimensiuni mai mari, cu tendințe expansioniste, au favorizat contactul și schimburile dintre sistemele locale. Treptat, s-a produs apropierea unor moduri particulare de organizare și amenajare a spațiului, a unor modele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rezervații Diploma Europeană. Capitolul 3. CONSERVAREA NATURII ÎN JUDEȚUL IAȘI 3.1 Scurtă prezentare a județului Date istorice Poziția geografică a județului, cât și structura peisajului natural au favorizat concentrarea de grupuri de populații încă din protopaleolitic. Mărturii ale culturii neolitice se găsesc în cea mai mare parte a teritoriului județului. Așezările umane se concentrau pe o fâșie orientată de la vest către est limitată la nord de stepă și la sud de codri. Principalele căi de comunicație se aflau pe lunca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se încadrează într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gospodarilor. Ele nu i-au adus însă o celebritate care să depășească sfera locală, până când, într-o împrejurare ieșită din comun (săpături arheologice efectuate în zonă) și-a pus la încercare simțul plăsmuirilor, în intenția de a-și concura strămoșii neolitici. Succesul a fost rapid. Experimentat în realizarea unor expresii datorită „tradiției” de mascagiu, Niculae Popa reușește dintr-o dată să intre în esențialul formei, să croiască în piatră caractere și să alcătuiască o lume comică și arhaică în același timp, parodică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nu conțin deloc elemente creștine, ci doar formule de început și de final prin care "se face referire la sărbătorile creștine plasate în preajma solstițiului de iarnă" (p. 22). Autorul este sensibil și la ceea ce Eliade numea "existența unui fond spiritual neolitic", care unea diversele zone ale Europei și care explică astăzi legăturile profunde dintre mitologiile multor popoare europene. De o importanță cu totul specială în cartea de față este preluarea și aplicarea creativă a distincției lui Nilsson între mythical și cultual
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
medalion cu emblemă SNR, Minerva cu platoșa, coif și facla, iar deasupra inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși că cei care vor contemplă această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizam că inscripția arcuita de sus arată că medalia este realizată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la punctul Cimitir-Tămășeni-Făgădău. A dus vestigiile descoperite la Institutul de Arheologie București, unde au fost determinate de profesorul universitar Ion Nestor, personalitate proeminentă a cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Institutul de Arheologie București, unde au fost determinate de profesorul universitar Ion Nestor, personalitate proeminentă a cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă tatei și sătenilor, să faci aici
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
mitologia și în simbolistica populară în care pomii au semnificații masculine sau feminine, teiul, în opoziție cu stejarul, este mai mult un arbore feminin și matern." Despre tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, "substitut al zeiței-mamă neolitice, protectoare a oamenilor și a animalelor", invocată în riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn ("care mângâie și cheamă credincioșii la biserică"), buciumul din coajă de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
procedee combinate, pentru a obține o suprafață activă a unui clișeu, putem spune că odată cu imaginile figurate pe pereții peșterilor de la Lascaux și Altamira au apărut și primele manifestări de tehnici ale gravurii (Fig. 1). Primele incizii făcute de omul neolitic pentru a figura diferite imagini cu caracter magic au deschis lungul drum al gravurii în complicata sa istorie și dorință de identificare ca gen de artă majoră. Dacă aceste incizii erau la început doar un mijloc tehnic de rezolvare a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
vest spre est; a urmat curentul popoarelor turco-mongole care au apărut pe scena istoriei, împingându-i spre vest pe cuceritorii din veacurile precedente. Când se tratează problema civilizațiilor antice ale stepei, trebuie menționat că la început a existat o societate neolitică de agricultori, însă în cursul celui de al doilea mileniu, înainte de Hristos, nomadismul ecvestru a luat ființă și s-a consolidat; istoria stepelor a fost caracterizată de lupte între clanurile și triburile care doreau să păstreze controlul absolut asupra pășunilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fiind ocupat de activitatea socială și religioasă, de odihnă și de activitățile recreative. Nimic nu ne obligă să credem că aceste condiții de existență oferă o imagine a celor care pe care le-a cunoscut întreaga umanitate în ajunul perioadei neolitice. Dacă îi exceptăm pe australieni și alți cîțiva, majoritatea vînătorilor-culegători observați de etnologii contemporani sînt, poate, produsul unei evoluții regresive. Și nici nu erau la adăpost de perioade dificile. Știau, cu siguranță, să-și mențină populația în echilibru cu mediul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
evoluția mamiferelor, fiind și autorul descoperirii unor stațiuni celebre: Aurignac, 1860, La Madeleine, 1863, Le Moustier, 1864, eponime ale culturilor arheologice paleolitice. Geologul francez Gabriel de Mortillet (1821-1898) este autorul terminologiei care a consacrat Preistoria, cu epoca pietrei (Paleolitic și Neolitic) și Protoistoria cu epoca bronzului și epoca fierului. Eduard Piette (1827-1906), magistrat francez, a fost primul preistorician care a recoltat și seriat o bogată colecție de artă preistorică, devenită nucleul muzeelor de artă mobiliară paleolitică. Avocatul francez Emile Cartailhac (1845-1921
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
son interprétation dans l’Art paléolithique, în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 187-194. 13. V. Chirica, 2004 c. Teme ale reprezentării Marii Zeițe în arta paleolitică și neolitică, în Memoria Antiqitatis, XXIII, Piatra Neamț, p. 103-127. 14. V. Chirica, D. Boghian, 2003. Arheologia preistorică a lumii, BAI, XII, ed. V. Chirica, Iași, vol. I, Paleolitic-Mezolitic. 15. J. Clottes, 2003. Un problème de parenté: Gabillou et Lascaux, în Préhistoire Art
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
acum înainte și primesc (de fapt, mai mult îmi este îndesat în buzunar), un pliant al firmei Sallo din Giurgiu care fabrică, printre alte accesorii decorative, și „troițe pentru grădini”. Seamănă pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și eșarfe din bumbac. Pelerinii din capitală par a fi mult mai nerăbdători, mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
special arheologia ținutului natal. A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes tot ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște") b)7. Așezare - cultura
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9. Așezare - cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și cetate dacică satul Piatra Șoimului b)10. Așezare - cultura Comuna Zănești, satul Traian Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Fântânilor") b)11. Telluri neolitice Comuna Baia, satul Baia Tulcea (stațiune eponimă pentru cultura Hamangia), tumuli funerari c) Așezări și necropole din epoca bronzului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici (în punctul "Cetățuia") k)2. Așezare și necropole Municipiul Sighișoara, Mureș (în punctul localitatea Viilor "Dealul Viilor") k)3. Rezervația arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
arheologică Comuna Târgșoru Vechi, Prahova Târgșor - așezări din satul Târgșoru Vechi epoca neolitică, fier, castru și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]