789 matches
-
asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și epoca bronzului. Termenul megalitic nu se referă la o epocă a preistoriei ci definește folosirea unor blocuri de piatră de mari dimensiuni în anumite construcții. Evoluția cercetării științifice în seriere, tipologie, stratigrafie permit o mai exactă datare a pieselor
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
apariția metodelor moderne de cronologie absolută cum ar fi datarea radiocarbon. Acest sistem a fost dificil de aplicat în afara Europei. Unele societăți nu au evolut la fel cu cele europene sărind diverse etape. De exemplu în Africa în unele regiuni neoliticul este urmat de epocă fierului; în zona amazoniana socitățile de aici au rămas la stadiul de neolitic. De asemenea unele tehnologii au rămas la fel chiar și în evoluția socităților din Europa. De exemplu unele unelte de piatră s-au
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
aplicat în afara Europei. Unele societăți nu au evolut la fel cu cele europene sărind diverse etape. De exemplu în Africa în unele regiuni neoliticul este urmat de epocă fierului; în zona amazoniana socitățile de aici au rămas la stadiul de neolitic. De asemenea unele tehnologii au rămas la fel chiar și în evoluția socităților din Europa. De exemplu unele unelte de piatră s-au realizat chiar și în epoca fierului. De asemena unele obiecte de metal apar încă din neolitic. Practică
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
de neolitic. De asemenea unele tehnologii au rămas la fel chiar și în evoluția socităților din Europa. De exemplu unele unelte de piatră s-au realizat chiar și în epoca fierului. De asemena unele obiecte de metal apar încă din neolitic. Practică folosirii numelui unui material pentru a caracteriza o perioadă din istoria omenirii se aplică constant. De pildă se folosesc termeni că "epoca siliconului" (silicon age) spre a defini utilizarea masivă a calculatoarelor sau "epoca petrolului" (oil age) pentru a
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
că "Giurtelec" sau "Giurtelecu" în limba română și "Győrtelek" în maghiară. Dominând piesajul localității, Coasta lui Damian (sau Dealul lui Damian) este un element de marcă pentru Giurtelecu Șimleului. Localitatea este cunoscută de comunitatea științifică internațională prin intermediul valoroaselor vestigii din Neolitic și Eneolitic descoperite în urmă săpăturilor arheologice efectuate la Giurtelecu Șimleului. Bine poziționata strategic și fortificata natural, Coasta lui Damian a atras comunități umane diferite în căutare de securitate timp de mii de ani. Ca atare, de multe ori, mai
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]
-
mânăstire/chilie, sunt: "Apaczafalu", "", "Paczafalu" și "Tyilie". Este un sat situat în Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș la Ograda Borzului din Homorodul de Sus) și eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
așezării. Profesorul de istorie Ilie Sălceanu apreciază că localitatea Peteritea are o vechime mult mai mare, anume cel târziu în secolul al VIII-lea și cel mai probabil și secolul VI-VII, iar descoperirile arheologice atestă prezenta omului încă din neolitic. Primele atestări documentare în care este menționat numele satului Peteritea, ungurește "Petoret, "în secolul al XV-lea sunt semnalate de Coriolan Suciu. În acea peioadă, Peteritea era o așezare iobăgească, iar variantele de nume și lista anilor preluate după aceste
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
se referă la teritoriile locuite de bulgari, precum și la istoria teritoriului de azi al Bulgariei. Culturile preistorice de pe teritoriul actualei Bulgarii includ culturile Hamangia și Vinča din neolitic (mileniile 6-3 î.Hr.), cultura eneolitică Varna (mileniul 5 î.Hr.), și cultura Ezero din Epoca Bronzului. Cronologia Karanovo servește drept orientare pentru preistoria regiunii balcanice în sens mai larg. Tracii sunt cel mai vechi popor cunoscut care a locuit pe teritoriul
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
și cristalizare în cavitățile largi ale rocilor, numite geode. Săpăturile arheologice atestă locuirea în Depresiunea Maramureșului încă din timpuri preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior și neolitic au fost găsite în Țara Oașului și la sud de munții Gutâi. Din neolitic au mai fost găsite la Sighet, Câmpulung și pe malul stâng al Izei, între Rozavlea și Strâmtura. Cu aproximativ două mii de ani î.Hr. au pătruns și în acestă regiune triburi de indo-europeni, încât epoca bronzului este bine reprezentată prin depozite
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
000 de piese ce o compun. Aceasta acoperă un interval temporal ce începe din paleolitic și până în zorii epocii medievale. Uneltele de silex sau obsidian, descoperite la Gornea sau la Zorlențu Mare, sunt un exemplu ilustrativ pentru palierul temporal al neoliticului, alături de un impresionant volum de piese legate cultura Vinča (tot din neolitic), precum idolii antropomorfi descoperiți în Valea Dunării orinumeroase depozite ce ilustrează activitatea metalurgică desfășurată în sudul Banatului desfășurată în perioada de tranziție de la epoca bronzului spre cea a
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
începe din paleolitic și până în zorii epocii medievale. Uneltele de silex sau obsidian, descoperite la Gornea sau la Zorlențu Mare, sunt un exemplu ilustrativ pentru palierul temporal al neoliticului, alături de un impresionant volum de piese legate cultura Vinča (tot din neolitic), precum idolii antropomorfi descoperiți în Valea Dunării orinumeroase depozite ce ilustrează activitatea metalurgică desfășurată în sudul Banatului desfășurată în perioada de tranziție de la epoca bronzului spre cea a fierului. Colecția numismatică cuprinde 14.500 monede romane, cu tezaure descoperite la
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu Victoria Batariuc, în anii 1973, 1975 și 1981, în așezarea multistratificata cu vestigii din neolitic (culturile ceramicii liniare, Precucuteni și Cucuteni), epoca bronzului, Hallstatt timpuriu, La Tène (secolele III-II î.Chr.), medieval (secolul al XIV-lea). ◦PREUTESTI-HALTA (jud. Suceava) - cercetări arheologice întreprinse între anii 1977 și 1979, într-o așezare Cucuteni A. ◦PREUTESTI-DL. CETATE (jud.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
hallstattiana timpurie în Moldova, care suprapunea o așezare cucuteniana. ◦PRAJENI (jud. Botoșani) - cercetări întreprinse, împreună cu Paul Sadurschi și Maria Diaconescu, între anii 1985 și 1988 - au fost descoperite, în patru puncte (Nelipesti, Alimîndra, Târna mare, Lutărie), mai multe stațiuni din neolitic (cultură Cucuteni), bronz (necropole tumulare și plane), Hallstatt timpuriu, secolele II-IV (carpi, sarmați și cultură Sântana de Mureș) și medieval (secolele XV-XIX). ◦VORONA MARE (jud. Botoșani) - în 1989 a efectuat un sondaj, împreună cu Napoleon Ungureanu, într-o așezare cucuteniana. ◦TÂRGU
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
60 p. 10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 1998, 200 p.; ediția revăzuta, 1999. 12.Contribuții privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol.1, Editura Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2000, 388 p. 13.Istoria României, vol.I (coordonatori: M.Petrescu-Dîmbovita, Al. Vulpe), Ed. Enciclopedica, București, 2001, p. 111-116, 122-148. 14.Istoria veche a României
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în The Thracian World at the crossroads of civilisations. Proceedings of the VII Internațional Congress of Thracology, Constanta-Mangalia, May 1996, I, Bucharest, 1997, (ed.: Petre Român, Marius Alexianu), p. 447-464. 12.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în vol. Préhistoire du Bas-Danube (Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, vol.XV), Călărași, 1997 (ed. Marian Neagu), p. 138-143. 13.O variantă de statueta antropomorfa cucutenian-tripoliana, în vol.: Studia în honorem Ion Niculita, Editura Cartdidact, Chișinău
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
meditație asupra trecutului, Iași, 2001, p. 75-80. 17.“Local variants of the Starêevo-Cris Culture în the Carpato-Nistrean area”, în vol. Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60, Geburstag, Timișoara, 2001, p. 59-67. 18.“Construcțiile - sanctuar în cadrul organizării interne a așezărilor din neoliticul timpuriu al României, în vol. Istorie și conștiința. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 1-7. C.rezumate ale comunicărilor 1.Noi date privind evoluția Hallstattului timpuriu în nordul Moldovei, în Symposia Thracologica, IV, 1986, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Pré- Actes, Liège 2001, p. 248. 12.Nouvelles données concernant leș croyances magiques des communautés de la civilisation Précucuteni (Énéolithique ancien) de l’est de la Roumanie, în vol.cit., p. 253-254. D.studii și articole publicate în reviste de specialitate 1.Neoliticul timpuriu pe teritoriul Sucevei, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. I, 1970, p. 257-262. 2.Coordonate specifice ale civilizației carpatice în lumina raportului national-universal, în Lucrări științifice ale cadrelor didactice, Institutul Pedagogic Suceava, vol. ÎI, 1971
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
8.Concepția lui Dimitrie Onciul referitoare la formarea poporului român, în lumina actualelor cercetări despre complexul cultural Dridu, în Suceava, IV, 1977, p. 93-104. 9.Tudor V. Stefanelli, în Suceava, IV, 1977, p. 279-288. 10.Exploatarea sării din saramura în neoliticul timpuriu, în lumina descoperirilor de la Solca (jud. Suceava), în SCIVA, 28, 3, 1977, p. 307-317. 11.Mormintele Cris de la Suceava-“Platoul cimitirului”, în Suceava, V, 1978, p. 81-88. 12.Cercetările arheologice de la Mihoveni (Suceava) - 1973, în Suceava, V, 1978, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Roumanie du Sud-Est - Zone d’interférences et de fusions culturelles à la fin du Néolithique et à l’aube de l’Énéolithique, în CercArh, XI/1 (1998-2000), București, p. 317-320. 62.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, Călărași, XVI, 1997, p. 138-143. 63.Carieră italiană a doi universitari ieșeni: Demetrio și Meluta Marin, în An.St.Univ.Iasi, seria Istorie, t.XLII-XLIII (1996-1997), 2000, p. 203-213. 64
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Opere, vol.IV, București, 1976, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie, XIV, Iași, 1977, p. 591-592. 3.Dicționar de istorie veche a României, București, 1976, în Anuarul Institutului de Istoriesi Arheologie, XIV, Iași, 1977, p. 593-596. 4.E.Comsa, Neoliticul în România, București, 1982, în Suceava, X, 1983, p. 893-895. 5.Eneolit SSSR, Moskva, 1982, în Arheologia Moldovei, XI, 1987, p. 269-271 (în colaborare cu Al. Andronic). 6.The Neolithic of Europe, vol.I, Southampton-London, 1986, în Arheologia Moldovei, XII
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul drept al râului Cașin, au fost descoperite resturi de cultură materială a unei așezări din perioada neoliticului. Menționăm printre acestea, fragmente de vase din pastă amestecată cu pleavă, bogat ornamentate cu motive pictate în spirală, care aparțin fazei B a culturii Cucuteni. Din același loc provin câteva vârfuri de săgeți din silex, de formă triunghiulară, cu baza
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
iunie. Temperatura medie anuală este de 8ș. În perioada verii, temperatura medie este de 18ș. Comună Fântânele apare târziu în documente, precum și satele care o alcătuiesc. Până în prezent pe teritoriul comunei nu au fost descoperite urme de așezări din paleolitic, neolitic sau epoca fierului. Mai demult, aceste terenuri au fost acoperite cu păduri de stejari, în sprijinul acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]