369 matches
-
160] TURCU, TINCA, Recapitularea finală, mijloc de aplicare a tratării diferențiate, în “Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 276 (1362), 22 iunie, 1985, p. 7 (clasa a II-a). [161] ȚÎRDEA, CORNELIA, Modalități de îmbogățire a vocabularului elevilor cu termeni neologici, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1985, p. 103-107. [162] VARVARA, MIRCEA, Aspecte ale însușirii vocabularului științific la chimie organică de către studenții străini, DSAP, 1985, 86-91. [163] VASILESCU, MIRCEA, O perspectivă integratoare asupra limbii și literaturii române, în “Tribuna școlii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din Buc., 22-23 mai 1986]. în: învLicTeh, 34, nr. 6, 1986, p. 9. [87] JIPLEA, NICOLAE, Cauzele greșelilor de ortografie și de pronunție ale elevilor, învLicTehn, 34, nr. 12, 1986, 18. [88] KEMENSKI, ION ȘTEFAN, Predarea vocabularului din perspectiva echivalentelor neologice de origine franceză, LMS, nr. 2, 1985, 37-39. [89] LANGA, VASILE, Luceafărul de Mihai Eminescu - comentariu literar - în: ProDid, 2, p. 122-126. [90] LĂZĂRESCU, GH., în sprijinul predării-învățării limbii și literaturii române, în „învățămîntul liceal și tehnic profesional”, an 34
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Limba și literatura română pentru admiterea în învățământul superior. Secțiile Institutori, Birotică. Petroșani, 1998, 64 p. [134] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu și concursurile de admitere în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluțiile testelor. Dicționar de antonime, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimologic, expresii din limba latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate. București, Niculescu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nicolae Kallos (n. 1926) Mihai Vakulovski: Domnule Kallos, povestiți-ne despre părinții și frații dumneavoastră și cum ați simțit pentru prima oară legile antisemite. Nicolae Kallos: Înainte de război am locuit cu părinții În Oradea. Tatăl meu era angajatul comunității evreiești neologice din Oradea, iar eu am crescut Într-o familie care ținea prescripțiile iudaice, căci părinții mei erau destul de evlavioși. Eu am urmat liceul evreiesc din Oradea. Cât despre legile antisemite, eu eram copil, deci le-am perceput prin discuții, de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de traducere din și în limba latină; - să interiorizeze modelele și regulile care structurează subsistemele limbii latine (lexical, morfologic și sintactic); - să folosească limbile latină și greacă, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimări în limba română, corecte, nuanțate, neologice; - să utilizeze corect și pertinent informații literare, istorice, științifice din cultura greco-latină; - să stabilească conexiuni între diferite spații culturale pentru a comunica idei, opinii, sentimente; - să stăpânească tehnici specifice muncii intelectuale: tehnică traducerii, a scandării (schemă metrica), a analizei gramaticale
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
temei lexicale a substantivelor. Dezinența -i exprimă pluralul substantivelor neutre cu tema lexicală terminată în i (semivocalic), component al diftongului ascendent iu, în care vocala u este dezinență de singular: spațiuspați-i, sigiliusigili-i, teritoriu-teritori-i etc. Primesc dezinența -uri, la plural: • substantivele, neologice, cu tema lexicală terminată în vocalele accentuate o și u (radio/radio-uri, atu/atu-uri), în o neaccentuat (care preia accentul, la plural): zero/zero-uri), în diftongii descendenți ou, eu, iu (ecou/eco-uri, careu/care-uri, pustiu/pusti
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vad-uri etc. Primesc dezinența -e: • substantive cu tema lexicală de singular terminată în vibranta -r, precedată de diferite consoane: filtru/filtr-e, pupitru/pupitr-e, membru/membr-e, trimestru/trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trimestr-e etc.; substantivul lucru face excepție; primește la plural dezinența -uri: lucr-uri; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la Roma.” Articolul definit -l, -a, exprimă opoziția cazuală, prin variabilitatea sa, în flexiunea substantivelor proprii: N.Ac.: Oltul, Dunărea G.D.: Oltului, Dunării Morfem, în general conjunct, enclitic, articolul definit este morfem liber proclitic la genitiv-dativul substantivelor masculine (ori feminine neologice) antroponomastice: G.D.: lui Andrei, lui Gabi etc. În limbajul popular are poziție proclitică și în fața substantivelor mama, tata, bunica, bunicu’; lui bunicu’, lui mama. Observații: Substantivele feminine terminate la singular în -ie sau -ia, când sunt determinate prin articol hotărât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
daco-getic, alpin, montan etc. b. unele adjective calificative, incompatibile cu gradualizarea însușirii pe care o exprimă: etern, veșnic, mort, perfect, esențial, principal, desăvârșit etc. c. adjective care se caracterizează prin absolutizarea unui sens categorial în planul lor semantic; sunt termeni neologici, ocupând în limba latină, de unde provin, o anumită poziție (comparativ = gradul de intensitate superioară sau inferioară sau superlativ) în paradigma comparației (= intensității) adjectivului latinesc: anterior, posterior, exterior, interior, inferior, superior, major, minor, maxim, minim, optim, suprem etc. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul și sinonimul neologic primul, precum și pronumele neologic secundul, sinonim al pronumelui al doilea, și pronumele ultimul. Pronumele ordinal prezintă, sub aspectul structurii, trei tipuri: • simplu: întâiul, primul, secundul, ultimul • compus: al doilea etc. • locuțiuni pronominale: al nu știu câtelea, cine știe al câtelea, cel din urmă FLEXIUNEA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acualizează opozițiile categoriilor determinării, genului, numărului și cazului. Categoria determinării se realizează prin opoziția între doi termeni: determinare definită-nedeterminare, manifestată în planul expresiei prin corelația cel/Ø: Cel de-al doilea a plecat imediat./ Al doilea a plecat imediat. Pronumele neologice primul și secundul nu cunosc opoziția determinării; ele sunt caracterizate prin sensul de „determinare definită” prin însăși structura lor; -l, -a sunt concomitent mărci de pronume și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare copulativă, ele exprimă o creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi ne plătim întreit, înzecit datoriile, iar țările care ne sunt datoare mereu își micșorează datoria față de noi (www.cdep.ro), creștere care poate fi exprimată sinonimic și prin adjectivul neologic de proveniență franceză multiplu, utilizat adverbial. 1.6. După cum se remarcă în GALR I: 314, "numeralul multiplicativ se raportează la verb (a (se) îndoi, a dubla, a tripla) și, prin medierea verbului, la substantiv (îndoirea, îndoiala, îndoitul sârmei, dublarea sumei
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
contexte lexicale și gramaticale 2. 2. FORMELE VECHI - INVENTAR ȘI PARTICULARITĂȚI DE UTILIZARE Numeralul multiplicativ este o clasă închisă și limitată numeric, cuprinzând elemente corespunzătoare numeralelor cardinale, grupate în două serii paralele, una din fondul vechi, și cealaltă din fondul neologic. 2.1. Construcția multiplicativă provenind de la numeralul cardinal unu nu există, pentru că numeralul unu nu se pretează la multiplicare ca urmare a sensului său. 2.2. Numeralul multiplicativ întreit cunoaște o răspândire mare în lexicul religios, dovada fiind faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
cel mai des folosit, având 17.200 de înregistrări electronice (cf. infra, 4.2 tabel). Dificultățile de formare a numeralelor multiplicative care pornesc de la cardinalul unsprezece duc la dificultăți de folosire a lor; prin urmare, vorbitorii le evită. 3. FORMELE NEOLOGICE - INVENTAR ȘI PARTICULARITĂȚI DE UTILIZARE Primele numerale multiplicative din serie au sinonime neologice: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. Conform GALR II: 314, dublu și triplu sunt de uz general, iar cvadruplu, cvintuplu și sextuplu se folosesc în limbajul științific. Datele
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
2 tabel). Dificultățile de formare a numeralelor multiplicative care pornesc de la cardinalul unsprezece duc la dificultăți de folosire a lor; prin urmare, vorbitorii le evită. 3. FORMELE NEOLOGICE - INVENTAR ȘI PARTICULARITĂȚI DE UTILIZARE Primele numerale multiplicative din serie au sinonime neologice: dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. Conform GALR II: 314, dublu și triplu sunt de uz general, iar cvadruplu, cvintuplu și sextuplu se folosesc în limbajul științific. Datele statistice relevă faptul că cele trei numerale cvadruplu, cvintuplu, sextuplu au pătruns în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
variante, dar care nu sunt recunoscute nici de GALR, nici de DEX², nici de DOOM2, celelalte formații nu sunt înregistrate în nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
formații nu sunt înregistrate în nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I. A strânge în două o stofă, o hârtie, un
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
devină sau a deveni curb; a (se) apleca, a (se) înclina; (despre oameni) a (se) gârbovi; III. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau ceva); DEX²). 4.2. Uzul formelor neologice depășește numeric substanțial uzul formelor vechi, diferențele fiind în toate cazurile în favoarea variantei neologice. Întreit 946 Triplu 92700 Diferență 91754 Împătrit 326 Cvadruplu 1889 Diferență 1563 Încincit 24 Cvintuplu 343 Diferență 319 Înșesit 7 Sextuplu 184 Diferență 177 Unitățile din
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
se) gârbovi; III. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau ceva); DEX²). 4.2. Uzul formelor neologice depășește numeric substanțial uzul formelor vechi, diferențele fiind în toate cazurile în favoarea variantei neologice. Întreit 946 Triplu 92700 Diferență 91754 Împătrit 326 Cvadruplu 1889 Diferență 1563 Încincit 24 Cvintuplu 343 Diferență 319 Înșesit 7 Sextuplu 184 Diferență 177 Unitățile din tabel corespund numărului înregistrărilor electronice, iar indicele diferență indică diferența dintre numărul înregistrărilor formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
iar indicele diferență indică diferența dintre numărul înregistrărilor formelor noi și numărul înregistrărilor formelor vechi. Dacă se ține seama și de faptul că dublu are peste 935 000 de înregistrări, se poate afirma că ambele serii (atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică în acest caz, făcută ținând seama de frecvența lui dublu și de recurența în serie) și întreit, din seria formelor vechi. 5. DINAMICA UTILIZĂRII Prin analogie eronată cu adjectivul participial înjumătățit, folosit pentru a exprima o
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată o anumită specializare în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria neologică, în limbajul sportiv), cele două serii nu cunosc o limitare stilistică strictă. Din punctul de vedere al dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]