342 matches
-
boare, între margini de luceferi, stăpânea peste mărgeane, vise dragi, povești frumoase, îmbrăcate în sidef, o natură somnoroasă, ce-i cusută în gherghef; galbenă era făptura între foi de fag pieziși, a căzut din luminiș, toamna, galbenă ca para, veselă, nepământeană, fericita curtezană, delirează peste tot și dansează prin livezi, printre frunzulițe verzi, albe lebezi stau pe lac și serafi le ține hangul, sug din subțioara pală doar o notă muzicală din fantastice fanfare printre parcuri funerare, neperechi albe de fluturi
DANSEAZĂ TOAMNA PRIN LIVEZI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376286_a_377615]
-
Îmi simțeam pupilele dilatate de groază, iar inima îmi bătea năpraznic, în timp ce valuri de căldură mă năvăleau sistematic, epuizându-mă psihic. Auzeam tot ce se vorbea, dar fără posibilitatea de a întelege un cuvânt, căci se discuta într-o limbă nepământeană, așa că umblam năucă și speriată de acel loc înfricoșător și tainic, încercând să-mi dau seama unde mă aflam și de ce. Era o noapte fără lună și fără stele, dar orașul era totuși luminat de niște torțe ciudate ale căror
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
de aur, făcând-o să strănute de se auzea ecoul în toată pădurea. « Sânzienele » sunt iubitoare de soare, iar viața lor este scurtă. Imaginea lor suavă și parfumul care nu seamănă cu al nici unei alte flori, atât de suav și nepământean este, i-a determinat pe oameni să le spună Doamnele Florilor, Sfintele zeițe sau zâne. De la bunica ei, tușa Sia cunoștea povestea despre aceste fete frumoase-sânzienele. Legenda spunea că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi apare
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
cu gândul și privirea. “Te-am așteptat să scapi de zgura din cuvinte Și teama s-o arunci spre pasărea vicleană, Să-ți stăpânești chiar azi pornirile din minte De vrei să fii , iar liber de reaua buruiană.” Referință Bibliografică: Nepământeanul crainic / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2150, Anul VI, 19 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378728_a_380057]
-
Dragoste > TU AI UN NICHITA? Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului ai tu? în parc striga o fetiță la un bunic adormit nu am nu am de unde să am eu comori nepământene copilă? uite tata mi-a luat un nichita din cer unul mic pentru buzunarul inimii și toate cuvintele s-au făcut necuvinte bunicule și armăsarii au trecut un pod nebun între vrabia de piatră și vrabia de carne "te rog
TU AI UN NICHITA? de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377696_a_379025]
-
mai mareașa se născuse singurîntr-o duminică după Pașteși asta fiindcă Speranzza mama luiîl făcuse din florifloarea- soarelui și ochiul-boului...nu obosea niciodatăiar în inimile lui încăpeauo mulțime de oamenichiar și un elefant tristpe care îl găsise într-un bordel... XXII. NEPĂMÂNTEANĂ, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 223 din 11 august 2011. tu lași în urmă cuvinte galbene roșii triste surâzătoare împletești lacrimi zmeie pentru cerul nouă mângâi copaci și mă urăști rătăcită de teama rătăcirii ești tot mai înaltă
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
atras de sângele celor vii și va fi răpus prin împlantarea unui fier în inimă. Filonul popular al romanului servește numai ca suport epic. De fapt, Mircea Eliade a vrut să evoce dragostea metafizica dintre un pământean și o ființă nepământeană, conflictul dintre două forțe: Viața și Moartea. Pictorul Egor și arheologul Nazarie sosesc pe rând la conacul doamnei Moscu, Egor fiind invitat de fiica doamnei Moscu, Sanda. Profesorul, „o glorie a științei românești“, va face săpături arheologice la Bălănoaia, în
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
autorizează crima. Crima, Într-adevăr, ajunge să fie Îndrăgită. E suficient că-l comparăm pe Lucifer din imaginarul Evului Mediu cu Satan al romanticilor. Un adolescent „tânăr, trist și Încântător” (Vigny) ia locul animalului cu coarne. „Frumos, de o frumusețe nepământeană” (Lermontov), solitar și puternic, Îndurerat și disprețuitor, el asuprește cu neglijență. Dar scuza lui e durerea. „Cine ar Îndrăzni să-l invidieze, spune Milton, pe acela pe care poziția cea mai Înaltă Îl condamnă la un șir nesfârșit de suferințe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Isus confirmă această identificare când declară: „De acum îl veți vedea pe Fiul Omului șezând de-a dreapta Puterii și venind cu norii cerului.” (Mt 26,59; Mc 14,62; cf. Lc 22,69) Credință într-un Mântuitor ceresc, de origine nepământeana, este exprimată în unele apocalipse iudaice de dupa Daniel, cum ar fi Parabolele lui Enoh, sau IV Esdra 275. Creștinii l-au recunoscut în el pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, care, înălțat pe cruce asemenea șarpelui de arama tămăduitor (În 3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e transcendere a „umanei făpturi” sau a „omeneștilor ape”, o „sete mai mare, mai pură”, care „ne arde, ne arde, ne arde”. Sau: „O fugă tot mai aspră după cerul pur, / În suflet ca un roșu trandafir ardea. / Și cântecul nepământean crescut din ea / Era balsam și hrană pentru trubadur”. Aceeași obsesie străbate, ascendent, Țara de foc (1943), amplă compunere scrisă în prozodie tradițională, apărută în colecția revistei „Meșterul Manole”. Poemul, o căutare a înălțimilor inaccesibile, „nu e conceput plastic, ci
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească în sus, dar nu chiar spre noi, căci noi apăream desigur, în ochii lor de nou-născuți, ca niște alge acvatice. Plutind alături, mamele lor păreau la rîndu-le să ne privească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe masă, cu toiagul aprins, colac, la cap, mortului îi fuseseră legate fălcile cu un batic alb, ca să nu- i cadă. Pleoapele cafenii sub care se vedea o dungă albă, înspăimântătoare, căzuseră în fundul capului iar trupul uscat căpătase o înțepeneală nepământeană care zguduia asistența. Toți holbau ochii și făceau cruci cucernice. Foarte ocupați, feciorii mortului intrau și ieșeau cu figuri grave și pământii. îmbrăcate în negru și cu chipurile trase, nurorile erau prinse și ele până peste cap de treburi. Femei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mișcat deloc. Mâna Desdemonei tremura și, după trecerea unor secunde bune, mătușa Lina o liniști. Lingura se Învârti; eu dădui un șut; mama țipă. Și apoi, Încet, mișcată de un vânt pe care nu-l simțea nimeni, În felul acela nepământean al meselor de spiritism, lingura de argint Începu să se miște, să se legene, la Început Într-un mic cerc a cărui orbită devenea din ce În ce mai eliptică, până când traiectoria s-a turtit și a devenit o linie dreaptă, arătând dinspre cuptor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lor. Până și Vagabonzii erau neliniștiți în stratul gros de zăpadă și mârâiau ușor înfundat. Corvium se apucă instinctiv de numărat. 1... Focul rapid se opri! Nimeni nu mai trăgea. Zgomotul și zarva muriră și locul lor îl cedară liniștii nepământene. Clipele deveneau secunde. 2... Un țipăt de durere se auzi din apropiere! Fu curmat un moment mai târziu. Apoi un altul izbucni și avu aceeași soartă. Secundele deveneau minute. 3... S-a auzit o încleștare de arme și imediat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
reali? Întrebă Esmé. Marlena nu răspunse nimic. Probabil erau două fantome Înghețate În timp, trăind la infinit un moment care a Însemnat mult pentru ele, s-a gândit ea. Cântecul femeii crescu În intensitate, iar vocea Îi tremura atingând Înălțimi nepământene. Bărbatul Îi răspunse cu un alt cântec. Au continuat tot așa, când el, când ea, dând dovadă de o energie incredibilă În menținerea acelui vibrato de triluri. Bărbatul veni către frumoasa femeie pentru ca la sfârșit ea să se sprijine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bună. Cei de aici au practicat viața dusă cu ochii-n pământ atât de mult timp, încât le-a devenit o a doua natură. De aici și tulburătoarea iluzie a realității, căreia i-ai căzut pradă, și acea aparență eterică, nepământeană. Ei locuiau aici, dar locuiau pentru preocupările lor, astfel că păreau detașați, amețiți, întregi. Priceperea le-a crescut odată cu puterea Efectului, ținând pasul cu el, astfel că i-ar fi putut rezista pe vecie. Moartea lui Gribb a schimbat totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pârguite, felii și frunze de țelină, garnisite cu morcovi, conopidă crestată... și pe mine făcut maioneză! Râdea bucuros Verde Împărat! În magazinul de prospături te-am găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii. Idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume! Scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze, flămânde de-atâtea bunătăți, dornice de mulțumiri ricoșate în timp! Elipsele cu centrele asimetrice, intersectate
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
fi putut avea cerul acelei lumi de la capătul lumii, ce culori ar fi putut avea pădurile, apele, grădinile, palatele, cum ar fi putut fi Îmbrăcați oamenii și mai ales cum s-ar fi putut ei mișca În acel aer straniu, nepământean. Și apoi Își aminti un cuvânt pe care tatăl său Îl folosise, cândva, la Veneția. Zidul. Căpitanul Oană simțise că Între lumea lor și cea a lui Ștefănel se află un zid al spiritului. Din munții aceia Înzăpeziți, copilul intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Lahore, nu este alta decât vedeta expoziției de mașini de la Paris, importată din Franța la un preț astronomic (doamnelor și domnilor), cu un motor foarte puternic V-12, cu mecanism de frânare pe patru roți, capabilă să atingă o viteză nepământeană de 130 de km pe oră, de culoare crem cu tapițerie roșie - o Hispano Suiza H6. Este pentru noi? le întreabă Pran. Și așa este. Șoferul înghesuie cuferele în portbagaj, claxonează imperativ și pornește motorul atât de puternic. Apoi, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care nu o văzuse niciodată. Când mireasa, care venise să-și ia adio, a apărut în fața lui Yuang Ti, împăratul a rămas ca trăznit de frumusețea ei. Nu știuse că în haremul său era o fată de o asemenea splendoare nepământeană. Dori să își exercite drepturile asupra ei pe loc, însă era prea târziu - Wang Ch’ao-chung nu mai era a lui. De îndată ce cuplul a plecat, Yuan Ti a ordonat decapitarea lui Mao Yen-shou. Chiar și așa, împăratul a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cumplit și sticlos, zgomotele Închizătorului și cartușului care părăsea Încărcătorul și intra pe țeavă răsunau cu neînchipuită limpezime. Mi-am plimbat ochii peste câmpul de ciulini peste care zăpada Înghețată părea suprafața unei mări albe cu valurile Încremenite. Priveliște aproape nepământeană. Deși era noapte, albul zăpezii mă ajuta să văd până departe. Nările și pleoapele dădeau Întruna să nu se mai deschidă, lipite de ger. Am lăsat mănușile să cadă, am proptit degetul gros de la mâna dreaptă pe trăgaci și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iubire pentru neasemuit de frumoasa lui fiică, se Înfăptuiseră crime Îngrozitoare. Marea lui grijă era să-și mărite fata, căci cu adevărat și el credea că s-ar fi găsit cu greu un bărbat care să se Însoare cu asemenea nepământeană ființă. Înainte ca Vieru - lovit de o mașină pe când aștepta autobuzul În curba În unghi drept din mijlocul satului - să-și piardă cunoștința, mai avu timp să se scârbească pentru că zăcea aruncat și tăvălit În balegă moale de vacă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]