465 matches
-
o secundă-n fărâma de noroc Privirea ta mi-a întâlnit privirea. Văpăi din cerul meu îngemănate S-au aprins din stele-n grele vâlvătăi Și-au răscolit simțirile uitate Când ochii mei seduși au fost de ai tăi. Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului senin Ce-n ochii tăi deplin s-a revărsat, Resimt fiorul cald și cristalin La care atât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
că am atins nemărginirea,Pentr-o secundă-n fărâma de norocPrivirea ta mi-a întâlnit privirea.Văpăi din cerul meu îngemănateS-au aprins din stele-n grele vâlvătăiși-au răscolit simțirile uitateCând ochii mei seduși au fost de ai tăi.Și nepătrunse căi interioare, Întortocheate că într-un labirint , S-au redeschis iubirii visătoare Simțind privirile de dor și de alint. Strivit de albastrul cerului seninCe-n ochii tăi deplin s-a revărsat,Resimt fiorul cald și cristalinLa care atât de mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
nu se încline, să nu îngenuncheze, slujind cu dăruire sfântă, jertfelnică lui Dumnezeu, Fecioarei, Cerului, Neamului, Patriei, Femeii (Fecioara-Femeia-Mama), Naturii, Pământului... Mihail Eminescu, fiind un geniu religios aduce adorare Atotcreatorului-Tată, în viziunea sa cosmogonică: „... Pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns... Dar deodat un punct se mișcă... cel dintâi și singur. Iată-l/ Cum din haos face mumă, iară el devine Tatăl”..., Atotcreatorului-Fiu, ca sens al Întrupării: << La steaua care-a răsărit/ e-o cale atât de lungă/ că mii de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
faci și ce vorbești chiar și ceea ce gândești, Când te scoli și când te culci și pe ce cărări apuci. Nici n-apuci să-ți spui cuvântul că-ți cunosc taina și gândul. Eu știu lucrurile ascunse de mintea ta nepătrunse. Nu-s trimis pentru cei drepți nici pentru cei înțelepți, De Doctor au trebuință ce-i bolnavi și-n suferință. Pentru-aceia am venit și pe moarte-am biruit.. Multă lume-am colindat, am bătut și-am insistat, Pe la multe porți
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
martor îi vo-i fi și Eu. Eu sunt Piatra Lepădată, din Capul Unghiului dată, Eu sunt Stânca de iubire și-a Tatălui nemurire. Calea-ngustă, Ușa strâmtă de furtună neânfrântă. Eu sunt Calea și Adevărul, Viața veșnică din Cerul, Nepătruns și neștiut, doar de Tatăl cunoscut. Stâmtă-i Calea, îngustă-i Poarta și-s puțini cei ce o află, Peste pragu-mpărăției doar prin mine pot să treacă. Eu Sunt Păstorul Cel Bun, ce-Mi dau viața pentru oi, Când se rătăcesc
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEM HIERATIC XXIII-PIATRĂ SMERITĂ Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic III de David Sofianis reeditare 4.10.2015 (A.D.) Piatra smerită Privirea adâncului Tău nepătruns se lasă blând peste pleoape de ape mă mir și mă-nchin bucuros că exist uitând de măsura de fapte din noapte ca stâlpul împins de un sfânt către stele atârn între ceruri de fildeșe coapte mahrama iubirii mă mângâie
POEM HIERATIC XXIII-PIATRĂ SMERITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381224_a_382553]
-
suspine. Și-aud un glas curgând prin vine, nu pogorât din zări senine, ci din adâncu-mi izvorât, ... Citește mai mult O mie de-ntrebăripe scara Cerului cutează,și-n timp ce ele tind în sus,o mie, altele, sondeazăadâncul meu de nepătruns -cel bulgăre dospit de lut,cu viul înnodat în minepe frânghia de la-nceput,pe ductul cu suspine. Și-aud un glas curgând prin vine,nu pogorât din zări senine,ci din adâncu-mi izvorât,... VII. DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Să uite căderea sărutului viu, Căderea iubirii, în negura-n care, Iubirile toate se pierd în uitare Și treci mâna- n plete, că vântul pe ape, Memoriile-ți stinse sunt zbateri de pleoape Și cauți în sine, pe-un drum nepătruns, Să- ți dai măcar ție, un singur răspuns Privind cană goală din palmele- ți moi, Înfrigurat de gerul din oamenii goi, De ce ai uitat cum odată sperai Să fii tu aroma frunzei de ceai? Silvana Andrada Tcacenco- 20.01.2017
O FRUNZĂ DE CEAI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381511_a_382840]
-
Iisus Hristos cu trupul la cer, întru slavă și putere, marchează pentru Biserică încheierea perioadei pascale și anticiparea evenimentului Cincizecimii. Duhul Sfânt se pogoară peste ucenici pentru că Mântuitorul nostru Iisus Hristos a înălțat firea omenească în lumina și slava de nepătruns a Sfintei Treimi, devenind un punct de iradiere a harului către toți oamenii. Între Învierea Domnului nostrum Iisus Hristos și Pogorârea Duhului Sfânt - Cincizecimea sau Rusaliile, grupul ucenicilor a trecut printr-o etapă pregătitoare, în care mintea le-a fost
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-așează bruma peste vii Dar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Sub țol de frunze, nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Se lasă seara... Vag bandou... Peste-al trecutului ecou, Coboară umbre mari de lut, Plâng frunze pe al uitării scut, Te mai aștept, târziu, tăcut, În visul meu. Octombrie... Plopi dezveliți... Tresar
OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371376_a_372705]
-
ușor de corp, a devenit un fel de abur, dar păstrându-și toate simțurile, apoi a început să plutească în sala de terapie intensivă și s-a ridicat în tavan. Cu o voce învăluită parcă în taina tainelor, al unui nepătruns adânc, mi-a spus cum și-a privit corpul pe masa de operație, a văzut și a auzit doctorii care lucrau precipitat și că a trăit o stare de bine, de o altă esență. După un timp a ieșit din
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. [5] (Poemul 30 din Nirvana, Timișoara, Ed. Mirton, 2014). Sunt neam de cavaleri și de eroi. Prea bine știu: mă trag din Litovoi. Dorm, ca strămoșii mei
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
Te sărut, căutând, peste fragede guri Când sub cer mă aduni, dintre false minuni Și mă pui, alintând, ca pereche să-ți fiu Peste viață iubind, peste tot ce e viu. Când din tine răsar doar iubiri, mă înclin, Nesecat, nepătruns, râu de viață să-ți fiu Peste ieri, cu un mâine aruncat peste porți Sunt doar veșnicul astăzi ce-n suflet îl porți. Referință Bibliografică: JOC DE CUVINTE / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16
JOC DE CUVINTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374113_a_375442]
-
bezna pivniței de-infern lumea nu-și pierde-obișnuința Florii din Eden tenace - iscă focul viu - necunoscut au înflorit iar pomii - Frumosul e în lume dar mèritul mustește în vâlvătăi ascunse: petale - mistice silabe-s în genune iar frazele rămân enigme nepătrunse ...de unde vii și ce-mi mereu șoptești petală efemeră - veste de lumină? de-abia te recunosc - și te topești 'napoi în raiul firii fără vină... ...cât am dorit să fie primăvară dar alfabetul tot nu-l știu pe dinafară... MĂ
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
2016 Toate Articolele Autorului CUIBURI Chiar dacă a venit, stă tot ascunsă, Pitită printre merii și sub nucii, Din care cuiburile-și pierd toți cucii Și pomii iar sunt văduviți de frunză. Când vântul își pornește vălătucii, Pădurea-i tot la fel de nepătrunsă, Iar vara, cu nectar și miere unsă, E-un anotimp sub răstignirea crucii. Și totuși, raza-i încă ne răsfață, Cu strălucirea sa și cu căldura, Când ni se-așează, blândă, peste față, Vădindu-și bunătatea, ea, natura. Pe chipul
CUIBURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375604_a_376933]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BRUNHILDA Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Brunhilda, fecioara ascunsă În spate-n perdeaua de foc, Opreliște azi nepătrunsă Ce cheamă eroii la joc. Doar unul din toți va fi mire, Copilei ce doarme visând, Acel ce mânat de iubire Va trece de flăcări luptând. Vitejii mizează pe spadă, Isteții aleg subterfugii, Chiar lașii se-apropie să vază, Dar
BRUNHILDA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371923_a_373252]
-
Poeme > Rasfrangere > DE-AȘ AVEA O... CĂMILĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ca un blestem, necuprinderi sterpe mă amăgesc mereu cu vraja fetei morgana... Și mă rătăcesc întruna pe tărâmuri nepătrunse - pustiul neînțelesurilor mele -, fără apă, fără busolă, cu orizonturi ascunse înlăuntru-mi ... Dar cu ce mă aleg?! Îmi umplu ochii cu nisipuri - alici de piatră ce-mi străpung sufletul, pulberi de stele ce-mi înăbușă gândul... Mă rătăcesc mereu, ca
DE-AŞ AVEA O... CĂMILĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372332_a_373661]
-
care a primit-o - ca în cazul anterior - este iubirea ca extaz, în care se poate vedea lumina dumnezeiască. Acesta este darul exclusiv al lui Dumnezeu și prin el se poate experia prezența energiilor necreate (ființa divină rămâne în continuare nepătrunsă) și un tip de cunoaștere la care n-am putea ajunge prin puterile proprii. Apropierea de Dumnezeu până la un asemenea grad și descoperirea de către om a infinității de iubire și cunoaștere a Lui, vor face să fie simțită infinitatea sentimentului
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > AN VECHI, AN NOU Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Coboară în spirală timpul, e călatorul spre apus, Plutind un zbor etern de vultur ce sfășie un nepătruns, În fiecare zi descarcă neliniștiri în oseminte, Un drum abrupt, ostil,coboară, purtat în vieți neprihănite, Într-o urzeală-s prinși în chingi, nestins alean de chin în loc, Și ploapele sunt prinse-n vise, dorințe-n răni ce ard un
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
avea alți prunci. Cum îi năștea cum mureau, parcă erau să fie dați morții. Și toți se negreau, ca cel lăsat în vârtej. Eu am văzut multe și am obosit. Am văzut pe fereastra aceasta a casei, în ziua aceea, nepătrunsul care juca imaginii urâte și înfricoșătoare. Eram chemat afară și eram singur în casă. Feciorul baciului meu a fost găsit după o săptămână, în luminișul ce duce la izvorul spre Săliște. E strâmb la față cu ochii bulbucați. O fost
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
impropriu lumii văzute de-un poet Cu inima aprinsă de pasiuni nespuse... Briza ușoară bate,mângâietor prin părul Unei femei venite spre a visa,pe dig În pieptul ei îi cântă oftat de așteptare Spre a trăi în fine ,senzații nepătrunse Vântul șiret adună și-mparte-apoi cu grijă-n Precise destinații,ce-n cale întâlni... Înfiorate-n briză,inimi bătând mai tare Acceptă fericite ce soarta le aduse! Dan Mitrache,Bălcești,21.01.2015 Referință Bibliografică: BRIZĂ / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN
BRIZĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372909_a_374238]
-
pagină! Cine se ocupă cu arta se ocupă cu neantul(...)”Eternu-ntors pe dos” al poetului I Berghian rămâne o sintagmă remarcabilă în sensul enunțat. “În mii și mii de lanțuri zace-o haină. Lacerte, legilor cărând prinos, Depun în ouă, nepătrunsă taină Și-adulmecă eternu-ntors pe dos.” A fi “Ascult zăpezile-n tăceri cum cresc. În templul cu vitralii de cuvinte O Danaidă-și toarnă-n cofe sfinte Lăuntrul serii, simplu și firesc. Monedă calpă, clipa ne înșală. În ochiul ei
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
la fericitul Dumnezeu și singurul Stăpânitor, la Cel ce locuiește în lumina neapropiată (I Tim., 6, 15-16), Care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul - Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru tine și pentru mântuirea ta. Și cine este cel ce a săvârșit ucidere și desfrânare, pe a cărui fiică și-a ales-o Sieși ca mireasă? David, fiul lui Iesei, care a omorât pe Urie
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DANTELA Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Luna se scufundă în marea de nepătruns a nopții întunecate! Liniștea temporală pătrunde în adâncurile dimensiunii atemporale a conștiinței noastre. Unde se află sentimentele umane? În lumina divină a razelor solare! În ritmurile universului in care am fost creați! Am pornit pe o cale și am ajuns
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
transpune în stele iar arta indiferent sub ce formă se manifestă, ne întărește statutul uman. Cu ce te pot ajuta pe tine, care ai luptat pentru o lume de poveste? Ai adus mesajul de bine, sclipirea divinitații în pădurea de nepătruns a nedreptății si nepăsării. Tu, spirit rătăcit, verși lacrima înțelegerii, privești trist dar cu demnitate obrazul schimonosit al răutății și chipul hidos, stafidit al mârșăviei. Tremuri! Răceala indiferenței, frigul neantului îți tulbură aura. Poți să-ți culci gândul obosit pe
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]