1,083 matches
-
Or, având în vedere situația de fapt și de drept a autorilor excepției, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește remedierea situației acestora, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 30. În consecință, din perspectiva criticilor formulate, precum și a situației de fapt din speță, Curtea constată că, pentru argumentele mai sus prezentate, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ... 31. Pentru
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
baza căreia stă o urmărire penală terminată de procurorii anticorupție. S-a apreciat că o interpretare logică și teleologică a normei conduce la această concluzie, o interpretare contrară adăugând textului o condiție pe care nu o prevede, cu consecința restrângerii nepermise a sferei sale de aplicare, ba mai mult nu ar permite o delimitare clară între cauzele în care ar trebui să participe procurorul din cadrul direcției și cele în care participarea ar reveni procurorului de la parchetul de pe lângă
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
În concluzie, autorii sesizării susțin că introducerea în legea penală a unui criteriu față de care să se considere că incitarea la ură, violență și discriminare ar constitui infracțiune, precum cel al opiniei ori apartenenței politice, „conduce la o adăugare nepermisă de Constituție, de natură a aduce o cenzură dreptului la liberă exprimare“. ... 18. O altă critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
de executare silită conduce la scăderea calității actului întocmit, dar nu acesta era raționamentul care trebuia făcut de prima instanță, ci trebuia analizat dacă, prin acest mod de interpretare, prin norma din Regulament se adaugă sau se completează în mod nepermis prevederea din actul normativ superior. Or, Înalta Curte constată, pe de o parte, că nu pot fi echivalate, ca sferă a conținutului lor, noțiunile de „calitate“ și „legalitate“; pe de altă parte, trebuie delimitată sfera controlului judecătoresc de sfera controlului
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
limitări ale drepturilor creditorilor de a finaliza - începând cu data declanșării procedurii de insolvență - demersuri judiciare sau extrajudiciare paralele, de natură a-i compromite finalitatea prin afectarea predictibilității și securității procedurii judiciare, prin suprimarea caracterului colectiv și crearea unor breșe nepermise în natura unitară a acesteia. ... 72. Este de necontestat că procedura insolvenței societăților de asigurare/reasigurare prezintă o anumită specificitate în raport cu procedura de insolvență a altor categorii de debitori, altfel nu s-ar justifica reglementarea sa separată, într-un
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
Constituționale, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar produce nicio consecință în ceea ce privește efectivitatea deciziei instanței de contencios constituțional prin prisma prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, iar examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. ... 20. Raportând considerentele mai sus menționate la cauza dedusă judecății, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 (fost 107) din Constituție, a fost soluționat în mod eronat de către instanța de fond, printr-o imixtiune nepermisă a instanței de fond în atribuțiile puterii legislative. Așa cum a arătat, principiul ierarhiei actelor juridice este consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative care, la alin. (3) al art. 4, intitulat
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
contestată a fost adoptată, iar, în cazul în care nu exista un asemenea act, să dispună anularea hotărârii. În acest context, soluția dată de instanța de judecată se bazează pe o analiză greșită a principiilor aplicabile și reprezintă o ingerință nepermisă a instanței în activitatea de legiferare, astfel că se impune admiterea recursului pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... II. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
către bugetul de stat. Orice facilitate oferită angajaților sau foștilor angajați nu poate fi acordată decât prin convenția părților, în condițiile stabilite prin contractul individual sau colectiv de muncă. Acordarea unor facilități printr-o hotărâre de Guvern presupune o ingerință nepermisă a legiuitorului în convenția părților, o îndepărtare de la scopul pentru care societatea este constituită și o încălcare gravă a principiului libertății economice recunoscut de art. 45 din Constituție. Cu privire la argumentele instanței de fond, în sensul că reglementarea
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
de procedură civilă. Se susține că instanța de fond a încălcat principiul ierarhiei actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 din Constituție, printr-o imixtiune nepermisă în atribuțiile puterii legislative, stabilind eronat că, deși actul contestat nu se întemeiază pe un act cu forță superioară, chiar dacă facilitățile erau reglementate prin lege, finalitatea actului ar fi fost aceeași. Într-o încercare de definire a sintagmei „depășirea
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
noştrii în scopul îndeplinirii obiectivelor asumate; Responsabilitate - ne vom asuma responsabilitatea pentru activităţile întreprinse de noi şi suntem gata să suportam consecinţele acestora; Respectul legii – vom respecta prevederile legale şi nu ne vom abate de la acestea - încălcarea legii este nepermisă; Echitate - atât angajaţii societăţii, cât şi clienţii vor fi trataţi imparţial, corect şi echitabil; Transparenţă – vom face eforturi pentru o transparenţă maximă în ceea ce priveşte regulile, procedurile, cerinţele profesionale, principiile de evaluare, etc.; Profesionalism – vom folosi toate resursele pentru
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
termenul de prescripție incident, pe care să îl aplice raportului juridic litigios, instanța de trimitere se derobează de la obligația de a da calificarea în drept faptelor ce îi sunt deduse judecății, apelând la mecanismul hotărârii prealabile, într-o manieră nepermisă procedural, câtă vreme un asemenea demers nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 97. În mod asemănător, în
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
nr. 3 din 28 februarie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu realizează o simplă și legală interpretare a textului de lege pus în discuție, ci adaugă, în mod nepermis, la lege. Deși legiuitorul nu a făcut, în textul art. 19 din Legea nr. 682/2002, nicio precizare cu privire la situația în care autorul denunțului este implicat în mai multe cauze penale distincte, dar concurente, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
contestată, este contrară art. 1 alin. (3) și (4), art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (2) și art. 131 din Constituție. În acest sens, prin faptul că un politician stabilește cine devine/nu devine magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă a executivului în justiție, o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. Statutul magistraților militari este grav afectat, menținându-se sau chiar întărindu-se posibilitatea ministrului apărării naționale de a influența accederea judecătorilor și procurorilor în cadrul parchetelor și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
este contrar art. 1 alin. (3) și (4), art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (2) și art. 131 din Constituție. În acest sens, prin faptul că un politician stabilește cine devine sau nu magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă a executivului în justiție, o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat. ... 305. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că admiterea acestora ar echivala cu transformarea judecătorului militar într-unul civil, care ar avea competența de a judeca
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Înalta Curte va observa însă că definirea sintagmei „vârsta standard de pensionare“ prin raportare exclusiv la condițiile din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 este de natură a contrazice limitele actului normativ de rang superior, prin restrângerea în mod nepermis a categoriei destinatarilor normei și eliminarea din această categorie a acelor persoane pentru care vârsta standard de pensionare se calculează inclusiv prin aplicarea reducerilor prevăzute de lege. De altfel, prevederile actului normativ de rang superior, respectiv cele ale art. 85
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
doar data nașterii solicitantului, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare) să poată fi influențată inclusiv de aplicarea reducerilor prevăzute de Legea nr. 263/2010, intimatul pârât Guvernul României a operat, prin act juridic de rang inferior, o modificare nepermisă a actului normativ de rang superior, încălcând în acest mod inclusiv prevederile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora evenimentele legislative - modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea - pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de același nivel sau
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
că soluția legislativă ce se regăsește în conținutul art. 66 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, adoptată de intimatul-pârât Guvernul României în scopul executării prevederilor art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, încalcă principiul ierarhiei actelor normative, restrângând în mod nepermis categoria beneficiarilor pensiei de urmaș prin raportare exclusiv la acei beneficiari care îndeplinesc condițiile privind „vârsta standard de pensionare“ din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, fără a avea în vedere persoanele care îndeplinesc condițiile referitoare la „vârsta standard
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
este neîntemeiată. Instanța reține, pe de o parte, că instituirea unor termene procesuale servește unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților, astfel că nu poate avea semnificația unei restrângeri nepermise a accesului la justiție. Pe de altă parte, încălcarea autorității de lucru judecat prin pronunțarea a două hotărâri potrivnice nu poate să rezulte decât din măsurile dispuse prin dispozitivul hotărârilor, astfel că exercitarea revizuirii pentru acest motiv este posibilă chiar
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
se universalizează portul obligatoriu al măștii, obligație a cărei nerespectare este sancționată contravențional de către Legea nr. 55/2020, rezultă că pe calea unei ordonanțe de urgență se aduc limitări unor drepturi fundamentale (demnitatea umană, viața, integritatea fizică și psihică), limitări nepermise de art. 115 alin. (6) din Constituție. De asemenea, arată că ordonanța de urgență modifică o lege organică, fără ca legiuitorul să o fi aprobat-o cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție, deci cu încălcarea art.
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
casare, fapt ce nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât aceste rezolvări sunt date în cadrul activității cu caracter jurisdicțional a instanțelor de casare, pe cale de hotărâri pronunțate în urma dezbaterilor contradictorii, și nu au nimic comun cu situația nepermisă când, pe cale administrativă, un judecător ar primi indicații asupra modului în care trebuie să judece o anumită cauză. ... 20. Pe de altă parte, dacă judecătorii de la instanța de fond nu ar fi obligați să se supună îndrumărilor instanței
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
nu ar fi obligați să se supună îndrumărilor instanței de control judiciar, putând reitera erorile comise prin soluția ce a fost desființată, s-ar ajunge la exercitarea repetată a căilor de atac și la prelungirea duratei soluționării cauzelor în mod nepermis (a se vedea în acest sens Decizia nr. 854 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 17 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 332 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 280 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258796]
-
competente, precum și de miza litigiului pentru părțile în cauză. Conceptul de termen rezonabil trebuie privit atât din perspectiva cetățeanului, creditor, cât și din cea a statului, debitor. Dacă s-ar privi unilateral acest termen, s-ar ajunge la situații nepermise, respectiv executarea hotărârilor judecătorești fie într-un interval mai mare de timp, care poate apărea ca fiind rezonabil pentru stat, dar total contrar intereselor cetățeanului, fie într-o perioadă de timp foarte scurtă, care pare rezonabilă pentru cetățean, dar contrară
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
Curtea a apreciat (paragraful 26) că, „lăsând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea, prin acte cu forță juridică infralegală, a unor elemente esențiale ale raportului de muncă al magistratului și, implicit, ale statutului acestuia, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii și cazurilor de încetare a detașării magistraților [în acea cauză se punea problema detașării, ca eveniment ce determina modificarea raporturilor de muncă ale magistraților]. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigențe de stabilitate, previzibilitate și claritate, iar emiterea unor
DECIZIA nr. 8 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266615]
-
cererii de anulare a raportului de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, câtă vreme autoritățile statului adaugă în mod nepermis la lege și extind acest text inclusiv la persoanele juridice care au ca asociați membri ai familiei, sens în care se impune lămurirea compatibilității acestui text cu Constituția, cu atât mai mult cu cât legea nu definește folosul material, lăsând
DECIZIA nr. 660 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266712]