3,633 matches
-
o jumătate de secol de dominație atee și de cumplite experiențe economice dezastruoase, plus deceniul următor al "eliberării" catastrofale, deasemeni - la limita sărăciei, făcându-și din ce în ce mai des semnul crucii. Doar - doar cerul, barem, să se îndure, dacă nu programele politice neputincioase... Dacă până și un ateu, un comunist de soi, îndărătnic, pe viață, se închină de zor în public, bun ortodox, ca domnul Iliescu... Dacă și această prefăcătorie penibilă nu ajută... Sentimentele creștinești ale populației, vreme îndelungată interzise, se adânciră odată cu
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
și își continuau drumul mureau cu sutele și miile de sete și de foame. Chiar și atunci cînd ajungeau la un rîu, jandarmii nu-i lăsau să bea apă. Pe soarele încins înfricoșător, armenii arestați mureau cu sutele și miile, neputincioși. Și ambasadorul menționează acuzator: "Afirmația guvernului otoman că ar fi avut măcar o clipă intenția de a-i deporta pe armeni către "o nouă zonă de reședință" este o pură prostie. Tratamentul rezervat convoaielor demonstrează clar că adevăratul scop al
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști, adunați cam la întîmplare de voturi, algoritm, tupeu, interese") și care nu sprijină în nici un fel cultura. Valeriu Stancu are dreptate în vehemența sa pamfletară și nu mai e cazul să spunem la cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
Crevel, Saint-Paul Roux, Dali etc. Ipoteza de la care a pornit autoarea, aceea că fiecare suprarealist a avut două opere paralele (opera propriu-zisă și însăși viața lor), este foarte bine demonstrată. În stabilirea valorii unui poet suprarealist, criteriul estetic se arată neputincios. Iată un alt punct "greu" al cărții. Pînă acum la noi criteriul estetic a fost pus în balanță doar cu criteriul etic. Simona Popescu introduce o îndoială postmodernă veritabilă în ce privește criteriul estetic - autoarea găsește o perioadă clasicizată care a fost
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
căuta să pătrund în eul meu mai adînc, să privesc apa cu oglinzi fumurii a conștiinței mele interioare". După cum meditația se fixează asupra "explorării" lirice, omologate ca o aventură acvatică: "Tragedie cotidiană a poetului ce încearcă dibuind adîncimile sale: scafandru neputincios. De cîte ori atinge fundul se cere tras repede afară, nemaiputînd îndura presiunea propriului său suflet". Se află oare, în astfel de mărturisiri, o conștientizare a mecanismului creator din adînc sau e doar o reluare a "omologiilor acvatice ale tradiției
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
gîndim în primul rînd la spațiul rusesc în care și sfințenia și blindajul sunt valorificate maximal, către metafora absolută a existenței reale și simbolice americane, preia în cheie ironică o diplomație a forței mereu eufemizată și tot de atîtea ori neputincioasă, dar pune și o serie de probleme moral-estetice a căror gravitate nu poate fi ocolită. Integrînd dolarul ca atare, în materialitatea sa brută de bancnotă extrasă dintr-un cont bancar adevărat, în mici blindaje metalice, intervenind grafic și cromatic pe
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
de numiri șocante nu indică, însă, puterea PDSR-ului, ci, dimpotrivă, slăbiciunea sa. Un partid care stând patru ani în opoziție n-a fost capabil să se reformeze și să producă oameni competenți e, orice s-ar zice, un partid neputincios. Dl. Năstase a marcat un punct când a declarat ritos că nu acceptă șmecheria "algoritmicilor" de a fixa, pe ultima sută de metri, ca funcționari publici o parte din clientela politică. Dar nici jalnica stratagemă de a reboteza ministerele și
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
mijloc! Funar și Vadim sunt primii care au simțit slăbiciunea structurală a PDSR-ului și au pornit la atac încă de acum, până nu ies ștevia și salata salvatoare ale românului. Cu un Adrian Năstase tot mai nervos și mai neputincios, cu un Iliescu pierdut în reverii comsomoliste, cu o "veche gardă" ce-și freacă mâinile fericită că echipa pretins reformistă (bine burdușită cu securiști și activiști comuniști, de altfel!) își va frânge gâtul, România pare a-și juca ultimele, timidele
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
să restaureze Occidentul cu condiția să aibe libertate de acțiune în Est" și îl ruga pe ambasador să încunoștiințeze la locurile cuvenite noua doleanță a guvernului României. Iar de Weck se interesa mult de soarta evreilor, primind asigurări, dar era neputincios să abroge decizia furioasă a dictatorului de a-l trimite pe W. Filderman în Transnistria, ca pedeapsă că acesta a îndrăznit, într-un memoriu, să demonstreze că evreii nu mai au de unde procura imensa sumă ce li se impusese. Reîntors
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
Simpli în nevinovăție și nevinovați în simplitate 121, cu chipuri senine ce radiază de bucurie creștină, respirând pe Dumnezeu și trăind împreună cu Dumnezeu 122, îi sprijineau pe cei ce se clătinau în credință și purtare și-i ridicau pe cei neputincioși, schimbând totul în ceea ce Îi place Domnului, prin darul Duhului care petrecea în ei. Considerau o datorie a iubirii de frate să-i facă pe toți inaccesibili răului. Pentru aceasta erau hotărâți a nu cruța nici o oboseală. Singurul lucru pe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
același timp". Frecvența elementelor triviale și scatologice (scena confruntării "vespasiene" dintre Tutilă I și Carasurduc) nu exprimă exuberanța și vitalitatea, ca la Rabelais, ci denotă abjecția și decăderea ființei umane. În fața monstruozității, a nebuniei șefilor politici, inteligența ironicului Candid rămâne neputincioasă; absența vorbirii justifică orice absență - inclusiv absența ființei. Fiind considerat "al doilea roman alegoric al literaturii române după Istoria ieroglifică", roman social, "o replică polemică, peste veac, la Ciocoii vechi și noi" (Nicolae Oprea), roman satirico-ideologic, "comparabil poate doar cu
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
mor, uitați sau agresați cînd sînt printre noi. De aceea, poate, artiștii au obosit puțin să spună că rolul lor și al teatrului în cetate este fundamental, civilizator, că o țară cu o cultură și o civilizație îndoielnice se zbate neputincios la marginea prăpastiei. Au dovedit, în timp, că teatrul este salvator prin însuși exercițiul dialogului pe care-l promovează, că este o supapă vitală, că îi înnobilează pe cei care se contaminează. Vulgaritatea societății noastre se pare că este și
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
și inconfundabil. Lidia Vianu: Faceți parte dintr-o generație de scriitori care recurg la orice mijloace, fie că e vorba de formă sau conținut (experiment, tehnic și afectiv, cu orice preț), pentru a șoca, năuci lectorul și a-l face neputincios. I-am numit pe acești scriitori Desperados. Vi se pare că vi se potrivește caracterizarea și eticheta? Julian Barnes: Faptul că sunt considerat un Desperado mă ia prin surprindere.Da, îmi place grozav caracterizarea (cui nu i-ar place?) dar
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
oare o bandă? Aș zice că suntem un număr de scriitori cam singuri și tăcuți, care ne deosebim mult prin ceea ce scriem. în ceea ce mă privește, sunt sigur că nu vreau deloc să șochez și nici să-mi văd lectorii neputincioși. Am o relație foarte strânsă și afectuoasă cu lectorul meu prezumptiv. Evident, câteodată îmi place și mie să mă joc cu ce știe și ce așteaptă el de la mine. îmi place să redau realitatea în întreaga ei complexitate năucitoare, dar
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
să se atingă. Și, totuși. De anul trecut, din vară, ne luptăm cu morile de vînt. Nepriceperea și reaua-credință sapă și sapă și sapă. Pelerinajul spiritual de la Muzeul }ăranului Român s-a mutat vis-ŕ-vis, la mormîntul lui Horia Bernea. Paznic neputincios. Mai rău, s-a încercat refacerea, din memoria neexersată cu acest tip de exercițiu autentic și moral, a două dintre cele mai importante săli: TIMP și FERESTRE. Rezultatul? Degradare, chip schimonosit. De ce oare? De ce oare? Mă întreb de atîtea luni
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
la suprafață. Volumul Mutilarea artistului la tinerețe este un impresionant memento al suferințelor îndurate de o ființă de carne și sânge, fără pavăza de hârtie a textualiștilor, o femeie îmbătrânită prematur, cu "stelele sus" și "moartea aproape", cu putregaiul singurătății neputincioase rănindu-i gâtul, un om distrugând și autodistrugându-se, vomitând la marginea unei lumi părăsite de Dumnezeu: De m-aș putea odihni în oricare scenariu al vieții,/ în cotloane diverse și simple, cinstite,/ unde să nu existe decât un pat în
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
Carlton îi inundă în muzică modernă. Viitorul scapără în fața tuturor, bogat în promisiunile unor nopți ca aceasta de acum. Pînă și tata e silit să danseze, și arată ca o pasăre care se căznește să zboare și nu poate, fîlfîind neputincios din brațe și din pîntece. Mama îi trimite o sărutare din vîrful degetelor. În cele din urmă, mă trîntesc pe canapea, cuprins de beatitudinea băuturilor. Visez că zbor, cînd mama mă atinge pe umăr. îi zîmbesc, privindu-i fața înfierbîntată
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
în dezamorsarea surselor de conflict. Ceea ce s-a întâmplat pe străzile Bucureștiului în seara de 4 martie 2005 - la douăzeci și opt de ani după catastrofa din 1977 - e tot un cutremur: forțe de ordine, servicii de informații, organizatori s-au dovedit neputincioși în fața agresiunii primare a bandelor organizate de infractori ce se autointitulează suporteri steliști. Cum ar reacționa puterea dac-ar năvăli iarăși la București minerii clanului Cozma - după "luceafărul huilei", un alt membru al familiei o caută cu lumânarea, cocoțat în
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
Omologul răsăritean al aceleiași instituții muzeale apusene definește aceeași diferență - considerată de această dată condiție a înnoirii - calitativ, ca reprezentând infinitele posibilități de a fi neuniform rămânând unic. Pentru realizarea acestui tip paradoxal de diferență, coerența se arată a fi neputincioasă. O astfel de diferență nu poate fi pusă în act decât de spontaneitatea și creativitatea care izvorăsc dintr-o sursă originară, alta decât cea cosmică, naturală, a cărei energie formativă transcende autoritar vigoarea naturală prin care este afirmată în mod
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
școala, și complexul semidoctului l-a urmărit toată viața, manifestându-se printr-o relație dificilă, anxioasă, cu cultura ca un "sistem de tabuuri". De altfel, în deceniul 10 al secolului XX, avangardismul, care cucerea poziții în Rusia, și-a apropiat neputincioasa ignoranță culturală a lui Maiakovski. Maiakovski s-a născut poet din mila Domnului. Și toți contemporanii lui, inclusiv Ahmatova, Pasternak, }vetaeva, cu toate divergențele politice ulterioare, l-au considerat un talent înnăscut, unic. Și-a început cariera literară ca poet
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu este decât cenușă și fum (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Fapte, 30, 3). De asemenea, aducerea aminte de păcatele noastre ne face să vedem propria
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
pare a fi fost pusă sub semnul pasiunii lui pentru muzică, după cum o arată fragmentele de jurnal incluse în carte. Înainte de un concert pe care urma să-l țină în fața unui mic grup de prieteni se visează complet ridicol și neputincios. Plînge aproape neîncetat-sau cel puțin așa pretinde - în timpul unui recital susținut în compania unui profesionist celebru. Descoperă, prin intermediul muzicii, un nou sens al vieții, mai ales atunci cînd viața nu pare a avea sens, după moartea prematură a fiului
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
Simona Tache Tocmai am văzut o chestie care m-a scos din sărite, dar n-am putut să fac altceva decât să privesc neputincioasă. Un nene conducea cu scârțâituri de pneuri și supersmucituri. A oprit foarte brusc la semafor, cu 1 milimetru înainte să lovească pe cineva în spate. Când a plecat, a plecat tot brusc și cu scârțâit. Pân-aici nimic așa spectaculos
Oare ce ar fi trebuit să fac? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20068_a_21393]
-
decameronică trecută prin filtrul unui Milan Kundera. Von Trier construiește aceste ricoșeuri ironice și o mulțime de nuanțe în care drama glisează în melodramă și aceasta în parodie pentru ca tragicul să se difuzeze apoi subtil în țesutul întâmplărilor. Joe asistă neputincioasă la agonia tatălui ei (Christian Slater) consumând partide de sex cu diverșii asistenți și infirmieri în spălătorii sau promiscue rezerve de spital. Dimensiunea erotică este deposedată de senzațional și de senzualitate în mai multe feluri: în primul rând, prin absența
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
nu mai învăluie, nu mai au putere să acopere toate lucrurile și ființele, ca să le apropie, să stabilească o cît de firavă comunicabilitate autentică, omenească și nu „administrativă”, ceva mai mult decît o legătură, o ținere de căpăstru. Cuvintele sînt neputincioase, se devalorizează (acea devalorizare ce va fi atît de bine cunoscută de Ionescu și Beckett). Se instaurează tăcerea. Este tăcerea pietrei, a aridității, a ținutului sterp, în care femeia își pierde copiii de parcă nici nu i-ar fi avut. În
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]