761 matches
-
pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează mai bine și ajungi să-l prețuiești mai mult atunci cînd Îl opui urîtului, falsului, artificialului. Reflecțiunea lui La Bruyère ridiculizează spiritul nerealist al paranoicului, a cărui vanitate exagerată Îl face să fie În contradicție cu tot ceea ce-l Înconjoară și să nu se bucure de nimic altceva, decît propriile argumentații. Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea „Fericirea are uneori o doză de prostie.” (P.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i se adresează. Metode de prognoză: Delphi - Monica Șerban și Ioana-Alexandra Mihai Prognoza este esențială pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare. Fără o estimare cât mai corectă a tendințelor anumitor fenomene și procese relevante pentru strategie, riscăm să ne propunem obiective nerealiste sau irelevante. De aceea, un efort considerabil a fost investit în dezvoltarea și analiza unor metode care să permită luarea de decizii cât mai corecte cu privire la acțiunile viitoare. Este vorba despre metode de decizie și metode de prognoză. În ambele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că nu i se poate întâmpla ceva rău, că este unic din acest punct de vedere), „efectul celei de-a treia persoane” (tendința de a considera că ești mai puțin expus decât o terță persoană mesajelor cu potențial periculos), „optimism nerealist” (anticiparea constantă de rezultate mai pozitive ale unei acțiuni) (Hoorens, 1995). Mai mult, la nivel societal, persoanele care identifică r. pot fi marginalizate sau penalizate, scepticismul lor fiind etichetat drept periculos pentru entuziasmul inițial al oricărui proiect. Rezultatul este o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
constitui un instrument prea abstract, prin faptul că nu aduce cu sine consecințe imediate, palpabile. Administrația locală poate fi, astfel, supusă riscului de a minimiza sau chiar de a ridica obstacole în calea funcționării t.. Se pot adăuga aici așteptările nerealiste față de impactul t., care pot crea nemulțumiri și tensiuni. Capacitatea managerială a echipei t. este esențială în acest sens, mai ales în contextul în care am argumentat asupra dificultăților de recrutare/formare a acestei echipe. Formarea este importantă și atunci când
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ideilor asupra comportamentului, egalitatea, demnitatea și libertatea individului, precum și necesitatea protejării acestuia împotriva abuzurilor autorității centrale (Kegley, Wittkopf, 2006). Desigur însă, utilizarea unor termeni precum „idealism” sau „utopism” se face în asociere cu naivitatea și, mai ales, cu accentuarea caracterului nerealist atât al premiselor teoretice, cât și al propunerilor derivând din acestea. Astfel, Herz refuză ancorarea în realitate a idealurilor liberale întrucât idealismul politic este fundamentat pe premise defectuoase ce împiedică transformarea lor în realitate [...] utopia este transformată în idealism politic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoriilor redescoperite, nu putem să nu reflectăm asupra îndemnului său de a reconsidera conceptele propuse de reprezentanții interbelici ai internaționalismului liberal, cu speranța că, într-un sistem internațional alterat [de schimbări epocale], ideile și idealurile [lor] pot apărea mai puțin nerealiste și mult mai convingătoare (Kegley, 1993, p. 134). Andrei Miroiu, Simona Soare REALISMUL Realismul este una dintre paradigmele centrale ale domeniului relațiilor internaționale, ce structurează înțelegerea evenimentelor, conceperea și desfășurarea politicii externe, configurarea conflictelor internaționale o mare parte a secolului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
expectanțele angajaților față de efortul de schimbare. Dacă angajații se așteaptă la schimbări minore, indiferent de timpul și efortul depus, aceste convingeri pot funcționa ca o „profeție care se auto-împlinește”. Pe de altă parte, expectațiile angajaților de îmbunătățire pot fi uneori nerealist de înalte și pot duce la situația în care neîmplinirea lor conduce la înrăutățirea situației. În mod ideal, expectațiile vizavi de schimbare trebuie să fie pozitive, dar realiste. Un alt aspect important al pregătirii pentru schimbare în reprezintă rezistența la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai crescută de a-și asuma un risc de moment și cu cât reușește să elaboreze planuri de acțiune mai clare și mai realiste. și invers: cu cât omul este mai temător În acțiunile sale sau mai confuz și mai nerealist În proiectele elaborate, cu atât probabilitatea ca neșansele să se producă este mai mare.) „Acțiunea stârnește Întotdeauna noi serii de posibilități: ești dator să dai hazardului o șansă, timpul și probabilitatea nu sunt perfect previzibile.” (N. Steinhardt) Lucrul care-ți
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atunci când suferă. Μ Teama este, În ciuda unor aparențe, un sentiment complex. Ea poate proveni, de exemplu, din evaluarea lucidă a unei amenințări, și atunci devine o teamă „lucidă” și, implicit, asumată. Dar poate avea și determinări predominant emoționale sau aprecieri nerealiste, aberante, situație În care teama ia aspectul unor stări necontrolate, de panică. Μ Cel care ajunge să nu se mai respecte Își pierde automat și spiritul de competiție și, implicit, șansele de a avea oponenți viabili În viață și În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dovedește a fi despre un fenomen organizațional. Desigur, orice revizuire poate conduce la nevoia de a citi alte lucrări și de a redefini atât studiul, cât și audiența acestuia. Aceste schimbări sunt totuși garantate dacă instruirea reușește să demonstreze natura nerealistă (sau neinteresantă) a planului original. A doua problemă este că sesiunile de instructaj pot evidenția incompatibilități În cadrul echipei de cercetare - În special faptul că unii cercetători ar putea avea ideologii diferite de cele ale proiectului sau ale sponsorilor acestuia. De
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
respectul cuvenit - dacă vor putea fi colectate și verificate. Bineînțeles, rămâne la latitudinea fiecărui cercetător dacă va participa În continuare la studiu sau se va retrage. O a treia dificultate este că pregătirile pot scoate În evidență termene-limită sau așteptări nerealiste referitoare la resursele disponibile. De exemplu, Într-un studiu de caz s-a presupus că douăzeci de persoane vor fi supuse la interviuri deschise, ca parte a procesului de colectare a datelor. Cu toate acestea, instructajul a reliefat faptul că
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
abatoarelor umane. Nu contestăm nicidecum faptul că aceste masacre s-au produs din ordinul autorităților române și nici că acestea s-au ridicat la cote alarmante, dar cifra Înaintată de autor - 270.000 de evrei români uciși - ni se pare nerealistă, cu atît mai mult cu cît numărul celor exterminați nu poate fi stabilit decît În baza unor cercetări viitoare. Volumul prezentat aici beneficiază și de o „Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, În care cartea este Înfățișată succint, arătîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Modelele pe care le voi descrie sunt un amalgam de practici pe care le-am Întâlnit În literatură sau În cursul muncii de teren pe care am efectuat-o În Asia de Sud-Est și, cu toate că e un caz ipotetic, el nu este nerealist. Să ne imaginăm o comunitate În care familiile au drept de uzufruct asupra unor parcele de teren cultivat În timpul principalei perioade de creștere. Nu pot fi plantate decât anumite culturi, iar la fiecare șapte ani drepturile de uzufruct sunt redistribuite
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În evidență premisa lor, potrivit căreia punctele esențiale ar fi interrelații abstracte și tehnice, independente de vreun context particular. După cum explică foarte bine Fitzgerald: „Aceste planuri ar fi fost optimiste chiar și În Statele Unite, deoarece se bazau pe o idealizare nerealistă a naturii și a comportamentului uman. Ele arătau ce ar face americanii dacă ar avea milioane de acri de teren plat, un număr uriaș de lucrători și un guvern care să nu precupețească nici o cheltuială pentru a susține obiectivele lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
autorizate, iar altele alcătuite spontan de orășeni Înfometați - care luau tot ce se putea. Chiar dacă se stabileau cât de cât anumite cote de grâne ce puteau fi apropriate de stat, acestea reprezentau „doar niște cifre contabile mecanice, bazate pe estimări nerealiste ale suprafețelor arabile și pe ipoteza că recoltele vor fi bune” și au fost, de la bun Început, „fictive și irealizabile”. Colectarea grânelor semăna mai degrabă cu jaful și cu hoția, decât cu furnizarea și achiziționarea. Conform unei estimări, 150 de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În proiectele colosale, Stalin Însuși era În favoarea cooperativelor („fabrici de grâne”) de 125 000 - 250 000 de acri, de genul celei realizate cu ajutor american și descrise mai sus. Abstracțiunii utopice a viziunii Îi corespundea, pe teren, o planificare absolut nerealistă. Cu o hartă și câteva presupuneri privind scala și gradul de mecanizare, specialistul putea elabora un plan care ținea cont prea puțin de cunoștințele și condițiile locale. În martie 1930, un reprezentat oficial venit În vizită scria Înapoi la Moscova
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că statul decidea ce cantități din fiecare specie se vor semăna. Pe baza nevoilor de cereale, carne sau produse lactate, statul putea, teoretic, să dea instrucțiuni corespunzătoare sectorului cooperatist. În practică, planurile de Însămânțare impuse de sus erau adesea complet nerealiste. Departamentele funciare care elaborau aceste proiecte știau prea puțin despre recoltele pe care le comandau, despre ce anume era nevoie pentru a le cultiva În fermele respective sau despre condițiile de sol locale. Cu toate acestea, cotele trebuiau respectate, și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au Încercat să pună la punct un plan pe patru ani (1970-1974) pentru satele ujamaa din Întreaga zonă. Desigur, ei erau foarte preocupați să Își mulțumească superiorii, promițând o creștere spectaculoasă a numărului de culturi și a producției, „făgăduieli absolut nerealiste și lipsite de orice legătură cu posibilitățile efective de dezvoltare ale satului”. Planurile au fost promulgate fără să fi existat consultări reale și se bazau pe ipoteze abstracte privind folosirea mașinilor, numărul de zile de lucru, viteza de desțelenire și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
După părerea anumitor critici, cu cât procentul de reprezentanți oficiali dintr-o zonă era mai mare, cu atât procesul de creare de sate planificate se Începea mai târziu și se făcea mai puțin sistematic. Când Nyerere a aflat cât de nerealistă era ficțiunea persuasiunii și cât de răspândită brutalitatea, s-a declarat dezamăgit. A deplâns eșecul compensării țăranilor pentru colibele distruse și a recunoscut că unii reprezentanți ai autorităților Îi mutaseră pe oameni În locuri inadecvate, fără apă potabilă și cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
-lea timpuriu și pan) în prezent, incepand cu sociologul Auguste Comte și terminând cu psihologul George Katona, teoria economic) a fost criticat), întrucat presupozițiile sale nu au reușit s) corespund) realit)ților (Martineau 1853, ÎI, 51-53; Katona 1953). În mod nerealist, economiștii consider) c) economia funcționeaz) izolat de societate și de realitatea politic). În mod nerealist, economiștii presupun c) universul economiei reprezint) lumea întreag). În mod nerealist, ei privesc unitatea care acționeaz), celebrul ,,om economic”, ca pe un maximizator unilateral de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
George Katona, teoria economic) a fost criticat), întrucat presupozițiile sale nu au reușit s) corespund) realit)ților (Martineau 1853, ÎI, 51-53; Katona 1953). În mod nerealist, economiștii consider) c) economia funcționeaz) izolat de societate și de realitatea politic). În mod nerealist, economiștii presupun c) universul economiei reprezint) lumea întreag). În mod nerealist, ei privesc unitatea care acționeaz), celebrul ,,om economic”, ca pe un maximizator unilateral de profit. Ei rețin doar un aspect al individului, l)sând de o parte minunată varietate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au reușit s) corespund) realit)ților (Martineau 1853, ÎI, 51-53; Katona 1953). În mod nerealist, economiștii consider) c) economia funcționeaz) izolat de societate și de realitatea politic). În mod nerealist, economiștii presupun c) universul economiei reprezint) lumea întreag). În mod nerealist, ei privesc unitatea care acționeaz), celebrul ,,om economic”, ca pe un maximizator unilateral de profit. Ei rețin doar un aspect al individului, l)sând de o parte minunată varietate a existenței umane. Așa cum bine știe orice economist lucid, ,,omul economic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
face pe preoți să înțeleagă transformările sociale și politice care se petreceau chiar sub ochii lor. Cursurile trebuiau să transforme principiile și convingerile generației de sacerdoți care se instruiseră în „școala burgheză“, deoarece aceasta le imprimase un model de gândire nerealist, centrat pe o lume a ideilor abstracte care îi îndepărtase și separase pe țărani și muncitori 66. Cursurile aveau menirea de a pune la îndemâna preoților (așa cum susținea prot. Gh. Maior, delegatul patriarhului Justinian la solemnitatea de deschidere a • Ibidem, Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ar trebui corectate cât mai repede tot prin această politică de apropiere și unire între cele două țări“. Eckhardt considera că însuși Horthy ar putea susține un asemenea plan130. Însă, așa cum bine se știe, și acest proiect s-a dovedit nerealist, dat fiind faptul că, la 30 august, la Viena, Germania și Italia au impus „soluția lor provizorie“, sub forma împărțirii Transilvaniei, iar câteva zile mai târziu Carol al II-lea a abdicat. Un an mai târziu, în vara și toamna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sensul tare și creativ, probleme. Mihaela Ursa: Dacă Înțeleg exact, ceea ce Îmi reproșezi tu, Horea, este lipsa de originalitate. Or, eu văd puțin diferit aspirația aceasta către originalitate cu orice preț, o aspirație profund modernă și - mi se pare mie - nerealistă În epoca aceasta În care, oricât mi-ar displăcea lucrul acesta, numai creduli nu putem fi. Totuși, aș marca o diferență față de Toma Pavel și de ceilalți autori pe care Îi evoci, diferență care clarifică, Într-un fel, crezul lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]