15,461 matches
-
doilea vom echilibra balanța financiară, fiindcă prestăm servicii cu plată pentru unități private", a arătat directorul spitalului. Cazuistica este diversă, dar frecvent cu pacienți cu infecții severe, cu meningite, gastroenterocolite, hepatite acute virale, infecții de tract respirator, urinare, ale sistemului nervos central, endocardite acute infecțioase, leptospiroze, etc. sursa:
Cluj: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase are cel mai mare ambulator din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25511_a_26836]
-
între conceptele lui Agamben și expresia celebră instrumentată conceptual se vor articula cu predilecție ideile lui Angelo Mitchievici. Așa încât citim multe analize memorabile. Voi aminti câteva: în Grand Hotel „Victoria Română”, toate senzațiile ce au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă „se amestecă componistic într-o uvertură a disperării”, rezultând un „cockteil sinestezic” toate acestea în rama unei „viziuni mecanomorfe”. În O făclie de Paște surprinde un „mecanism subreptic al violenței”; în 1 Aprilie „figurile inversiunii și ale crimei rituale în
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
susținînd o intrigă defel extravagantă, punînd tușe fine acolo unde alții ar îngroșa caricatural, cumva delicat pentru un lector (tot mai rar) de teatru, ca și pentru un regizor tînăr care nu caută culturiști în profesie, ci artiști cu musculatură (nervoasă) subțire. Drama, câtă e, se consumă în expresie, nu în act, iar personajele par un „punct de vedere” al autorului, chiar dacă sentimentele și gîndurile abundă în cercuri concentrice. Replicile sale consumă un dozaj apreciabil de dramatic distilat, ironie subtilă și
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
într-o zi toridă de vară. Un tren plin ce staționează pe peron. Destinația: Pietroșița. Autori: Oana Căloiu, Ioana Brânzică 13:45. Sfârșitul lunii iulie.Trenul cu destinația București-Pietroșița ajunge în gară, la peronul trei. În vagoane oamenii se îmbulzesc nervoși, făcându-și cu greu loc printre bagajele celorlalți călători. Regulile de politețe nu se mai respectă. Temperaturile și aglomerația devin insuportabile încă din acest moment. La capătul primului vagon, conductorul de tren lucrează împreună cu mecanicul la panoul de electricitate aflat
„Moartea călătorului”, de CFR S.A. by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21920_a_23245]
-
pentru a accepta provocarea sau a dona 100 de dolari. Provocarea face parte dintr-o campanie de strângere de fonduri pentru lupta Fundația ASL (SUA) care luptă împotriva screlozei amfitriotice laterală. Screloza amfitriotică laterală este o boală care afectează celulele nervoase din creier și din șira spinării și care, în cele din urmă, duce la paralizie generală.
Provocarea "Ice Bucket". Adrian Mutu a acceptat să o facă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22110_a_23435]
-
punct de vedere psihologic. Iată o diferență - integrarea socială la vârstă fragedă. R.: Ești cercetător în biofizică, știința care se îndeletnicește cu folosirea unor principii și metode ale fizicii în cadrul organismelor vii. De asemenea biofizica explică procesele de transmiterea impulsurilor nervoase și contracția musculară Ai găsit răspunsuri în ceea ce reprezintă necunoscut în distrofiile musculare? Povestește despre munca ta! A.M.: Munca în cercetare înseamnă să descoperi lucruri noi, să dai răspunsuri la întrebări încă nedescifrate. Pentru aceasta trebuie în primul rând să
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
lumii obiectuale și a recepta răsfrîngerile acesteia, într-un joc cu realul în beneficiul evocării ambelor entități. Aidoma unor baterii, obiectele se încarcă de viață, iar eul poetului reflectă viața obiectelor, într-un circuit baroc al existenței diversificate: "Cea mai nervoasă era mașina de lux/ țipa cînd se-apropia vreun nuntaș/ îi venea stăpînul/ o făcea să tacă/ Tenebroasă, nunta nuntea înainte// Instrumentiștii instrumentau o horă de cantină/ Era un duh de rezona/ o duhoare de dărîma borna// Și nici nu
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
mi s-a dat// Eram plin de Plictis/ Eram gata/ De groază eram// Doar că vedeam bine, auzeam mult/ Poate trebuia să adorm/ Poate ar fi trebuit să simt enorm/ Poate ar fi trebuit să văd monstruos// Dar cea mai nervoasă era mașina de lux/ Fără zeu în ea/ Fără nici un Dumnezeu" (Nervi de nuntă). Între lucruri și ființă se statornicesc tainice raporturi, mergînd pînă la o simbioză, în cadrul căreia lucrurile par a dobîndi o conștiință panicată, iar ființa pare a
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
supți, trași în sus de forța celestă și nu doar din pricina unui defect ocular... Treimea spaniolă de aur se încheie la Prado cu pictorul singular, abia intrat în primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, artistul deschizînd seria modernă a "deficitarilor nervos", Francisco Goya... El reintroduce obscuritatea, ambiguitatea, asimetria, datele existenței eliminate de Velasquez. Goya pare a pregăti omenirea pentru ce avea să vină, în secolul în care abia pătrunsese și în următorul, al douăzecilea... E deajuns să privești bărbatul despuiat, a
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
orgoliile scriitorilor și toate "viciile și virtuțile din țară" transplantate în străinătate. Un exilat - pelerin al absolutului - poartă pe tălpi pămîntul țării natale... Pentru unii, exilul a reprezentat o probă inițiatică de cunoaștere, definire și transformare; alții însă au cedat nervos și mental adoptînd o poziție mitomană, nobrilistă - cunoscută și în trecutul intelectualității românești -, foarte aproape de un delir de grandoare. Încă nu avem o istorie literară a scriitorilor aflați peste hotare, interesul universitarilor este limitat în cursurile pe care le predau
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
pagină. Dacă luăm la cercetat aceste știri, observăm că protagoniștii lor sunt fie nebuni în criză, fie alcoolici înrăiți, fie persoane cu grave probleme psihice. Lipsesc doar ultimele noutăți de la morgă și din secțiile de furioși ale spitalelor de boli nervoase. Reacția unui român întors în țară după un număr de ani, căruia Cronicarul i-a cerut părerea despre spectacolul presei cotidiene a fost de stupefacție: "Pe voi nu vă mai interesează decât sângele?!" O altă observație judicioasă a fost aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
în antinatură, predispoziția pentru explorarea banalului cotidian de care aminteam la început se înscrie într-o confesiune a poetului ca scriitor, discursul liric funcționează simbiotic cu cel prozastic (uneori ironic): "De mult mi-am propus să urmăresc atent, Mona-Ra,/ acele nervoase răsărituri de lună ce caută/ în apartamentul meu adevărurile ce nu se văd,/ să le descopăr instalațiile șubrede.../ Dar cum ființa este numai iubirea ei,/ așa și apartamentul 8 trebuie să ne ocrotească." Lumea literară este și ea prezentă, prin
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
Paul încărcat cu bunătați și băuturi scumpe, rarități pe vremea aceea, ambalate special. Dar surpriză: doamna Irina, cu fața congestionată și cu ochii șiroind de lacrimi, a ieșit din dormitorul lor spunându-ne că soțul ei a făcut o criză nervoasă, că nu acceptă să rămânem acolo și deci, trebuie să plecăm. Am plecat liniștit-o pe doamna Irina spunându-i că ne vom duce la un restaurant. Era noapte și noi nu cunoșteam Deva cunoșteam doar drumul spre gară și
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
femeie tînără, aproape o copilă. Idila s-a terminat tragic, precum mai toate marile povești de iubire: un prunc născut mort, depresia acută a femeii, o încercare de sinucidere, ani petrecuți în singurătate și în prizonieratul unui spital de boli nervoase, vinovăția bărbatului, suferința și gelozia soției care află totul descoperind întîmplător o scrisoare. Apoi, previzibil, lenta dar și inevitabila convalescență, vindecarea nu atît prin uitare cît prin sublimare în artă: un roman scris de el despre această iubire, și intitulat
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
fie considerat în scurt timp unul dintre cei mai mari poeți postbelici. Celan trăiește însă în Franța și se căsătorește cu Gisele Lestrange, fiica unui cunoscut susținător al regimului de la Vichy, antisemit virulent. Gisele îl părăsește la apariția simtomelor dezechilibrului nervos, pentru a se întoarce cu puțin înainte de sinucidrea poetului. După moartea lui se opune oricăror încercări de intruziuni în biografia poetului, oricît de amicale. Obține în justiție chiar interzicerea vînzării cărții lui Petre Solomon, unul dintre cei mai apropiați și
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
cu o apariție fugitivă în chip de șofer de taxi!) a ilustrat excelent pentru cinefilii români manifestul nonconformist ce amintește de neorealismul anilor '50, "un legămînt de castitate" estetică făcut pentru delimitarea clară de cinematograful comercial "superficial și aseptic". Stilul nervos dezvăluie secretele unei familii onorabile inducînd o senzație de claustrofobie, de paranoia, prin mișcări de cameră simple, printr-un decupaj strict care nu lasă loc improvizației, actorii de teatru solicitați achitîndu-se impecabil de sarcinile impuse de priza directă, potrivit unuia
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
grisâtre nori subțiri galbeni și violeți. Ne-am agățat de o tînără servantă și am dus-o pînă acasă, lîngă căminul Spiru Haret, o bihoreancă de 26 de ani, chip subțire, ochi mari, flancuri late, spatele picant, picioare albe și nervoase". Reversul e, firește, monstruosul, imaginea bruegheliană copiată după natură fără economie de preciziuni naturaliste: "Un tip foarte interesant în biroul meu, un individ de cam 45-50 de ani, ruinat fizicește, cu o fizionomie mongoloidă și mic rest de păr negru
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
spre Moscova. Mă întreabă pe unde am mai fost... Păi, chiar și la Moscova. Și microbuzul întîrziind, îi povestesc despre o profesoară, franțuzoaică, pe care o chema Margot și care în drum spre China cu o excursie făcuse o criză nervoasă la Ircuțk. Din cauza înstrăinării... Și cum Margot plîngea și-și frîngea mîinile. La pauvre! săraca, făcea Yvette. Contactul c-o lume compolet străină... Îi povestisem Yvettei că, luînd avionul de la Ircuțk spre Moscova, șeful grupului francez cu care făcusem cunoștință
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
ca reporter, din București la Bacău, să zicem? N-am exersat meseria de reporter, așa că mi-e greu să îmi închipui... Cred însă că înțeleg, în mare, ce doriți să spuneți. Cînd vin la București sînt întotdeauna extrem de emoționat, uneori nervos și neliniștit. Fac întotdeauna mult mai puține decît îmi propun și văd mult mai puțină lume decît aș vrea sau am plănuit... Aș vrea, de pildă, să am un dialog substanțial cu Nicolae Breban, care mă fascina în tinerețe și
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
și emfatici, adică lirici. Au iubit atît de mult ideile și instituțiile revoluționare, încît le-au importat fără ezitare, atrăgîndu-și ironia lui Maiorescu. Dintre ei, moldovenii erau moderați, și "cuminți" în euforia lor bine temperată. Muntenii, în schimb, erau patetici, nervoși și ranchiunoși. Ardelenii visau la ordinea romană în care își proiectau nostalgic utopiile statale. Au fost numiți pe bună dreptate oamenii începutului de drum. Totul li se părea că trebuie luat de la capăt. Și au luat totul de la capăt la
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
probabil, și pe care îl găsesc întîmplător, gata să-l arunc și pe care văd că nu este scrisul meu (cu un pix negru fin)... E clar că nu-i scrisul meu. O întreb pe Dora, fiindcă pare scrisul ei nervos, apăsat... Da, e scrisul ei și o întreb dacă textul îi aparține... Citește rar foița de hârtie: Un bărbat tânăr (Petru Dumitriu - 28 de ani) dând în leagăn o femeie în vârstă (Henriette) - 60 de ani. Henriette roșie peste fard
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
pe irascibilul nostru colocutor să ia în considerare sensul ce l-am acordat, în legătură cu d-sa, termenului balcanic. Deloc antieuropean, căci e un cetățean al bătrînului nostru continent, balcanicul e, tipologic, un mediteraneean estic, un individ extrovertit, curios, ager, activ, nervos, logoreic, apt a atinge, pe aceste fundamente psihice imanente, culmi ale intelectului creator și meditativ (e adevărat că e frecvent, sub rezerva unei inapetențe pentru metafizic și pentru tragic). Un anume pitoresc al mobilității intelectuale și al facondei pline de
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
balcanism rafinat, cu Paul Zarifopol, G. Călinescu și contemporanul nostru Alexandru Paleologu, care n-a sărit ca ars atunci cînd l-am asemuit cu ...Divanul occidental-oriental al lui Goethe. Și, bineînțeles, cu adesea evocatul de d-sa Camil Petrescu (egolatria nervoasă a celui ce-a inspirat înjghebarea unei insolite "Asociații a prietenilor' săi e înrudită, deși în tonuri mai puțin spectaculoase, cu cele ale unor D'Annunzio și Malraux!). Să fie oare prea puțin pentru dl Alexandru George? Păcat că ne-
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
mai ales după ce intrase, ca studentă, într-o organizație de tineri ce combătea regimul... Cel mai mult o revoltă efectele colectivizării la sate. Amintirea bunicului ei drag Păvăluț o urmărește pretutindeni... Va încerca și să noteze obsesia ei... Fraza lungă, nervoasă: După ce Domnica (personaj inventat - n.n.) a înțărcat copilul cu o foaie de pelin ruptă din șanțul veșnic noroios și plin de bălării de lângă banca din fața casei pe care bunicul Păvăluț ședea înainte de a se hotărî să ia pușca lui de
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
este și motivul pentru care nu mai pledez... - Și-atunci ce faci pentru oameni? interveni secretarul cenaclului, un stalinist notoriu, care-i avea pe conștiință pe cei șase scriitori întemnițați cu zece ani în urmă... Din colțul său, scundul și nervosul bătrân, eliberat de curând din închisoare, începu să-și răsfoiască, cu un murmur confuz, carnețelele. Scrisul lui de mână era la fel de mărunt ca și acestea. Obicei deprins în anii de detenție, când hârtia pe care i-o puteau strecura era
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]