774 matches
-
Dicescu, Ion Rădulescu-Joldea, Al. Filipescu, Ion Gorun, Ion D. Filitti, Emil Isac, C. Stere (rar, în 1915), I. Radian. O rubrică permanentă, „Săptămâna literară”, ce cuprinde însemnări și recenzii, este asigurată în 1910-1912 de Ion Scurtu. Cronica teatrală, la început nesemnată, este ținută de N. Pora și Ion C. Bacalbașa, apoi de Tudor Arghezi (printre altele, la spectacolele cu Idealul de Oscar Wilde și cu Achim de Victor Eftimiu). Tot Arghezi susține „Cronica artistică”, unde scrie despre Nicolae Luchian, Nicolae Vermont
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana, Irod
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
1911, reproduce lucrări de Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, N. Vermont. Ziarul dă în foileton romanele de senzație Milioanele și metresele regelui Leopold și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul B. Marian - sub pseudonimul Ion Albotă (Fedor, clownul trapezist, Un domn bine în tramvai, Iubire tristă). Altă rubrică permanentă, „Caleidoscop intelectual”, conține în primii ani scurte notițe (nesemnate, de obicei) despre aparițiile editoriale și evenimentele culturale mai importante. Cu timpul comentariile devin mai substanțiale, iar subiectele alese reflectă chestiunile de interes ale momentului. V. Damaschin e prezent cu însemnări intitulate Anul literar, Rainer Maria Rilke, Literatura religioasă actuală
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
SÂNZANA, săptămânal apărut la București între 9 octombrie 1937 și 29 ianuarie 1938. Director: C. Gane. Articolul-program, nesemnat, intitulat Haine vechi și haine noi, arată o certă orientare de dreapta: „Exponenți ai unor idei cunoscute, din care s-a născut lupta împotriva nefastei democrații și a corolarului ei, sălbatica demagogie, și exponenți ai unor sentimente care au cuprins
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
fi uitată Carmen Sylva (tălmăciri de Elena Poenaru). Din versurile lui St. O. Iosif este reluat Blestemul bardului (prelucrare după Uhland), lui Ilarie Chendi i se retipărește articolul Despre traducătorii români ai lui Heine, în alte numere fiind introduse articole, nesemnate, despre Faust de Goethe, despre poezia austriacă, despre Heinrich von Kleist, Friedrich Hebbel, Theodor Fontane, Franz Grillparzer, Eduard Mörike ș.a. D. Karnabatt scrie despre Goethe, dar și despre George Coșbuc, text însoțit de o iconografie inedită. Proza este nesemnificativă, interes
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și Hitlerismul... . Un amuzant poem satiric, nesemnat, este dedicat, în 1922, lui Ion Mihalache, atunci aflat în opoziție. I.I.
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
când Eminescu scrie tot mai rar, lăsând grijile redacției în seama unor colegi mai tineri și, fără îndoială, mult mai docili. Nu se știe cu siguranță de când datează colaborarea lui Caragiale la oficiosul junimist, deși unele articole, povești și parodii nesemnate, din noiembrie-decembrie 1877, par să îi aparțină. Este însă cert că a devenit redactor, la insistențele lui Eminescu, din luna februarie a anului următor, când îi apare un articol despre spectacolele actorului italian Ernesto Rossi. El este prezent, începând cu
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
felul, uniți-vă!) sau face deschis elogiul URSS și al lui Stalin (Mareșalul Stalin). Această orientare se strecoară și în pagina a doua a ziarului, care găzduiește, rând pe rând, rubricile „Literatura-Arta”, „Cultura”, „Cultura poporului”. Aici pot fi găsite articole nesemnate, precum Romanul sovietic, în care se admite, cu citate din Lenin, doctrina realismului socialist, ori de genul celui semnat de Cicerone Theodorescu și intitulat De la „turnul de fildeș” la „atelierul scriitorului”. Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
acordă girul și susținerea sa generoasă tânărului scriitor compatriot . Creația literară propriu-zisă este sporadică, ilustrată doar prin republicarea unor grupaje de versuri (C.V. Gheorghiu, Rugăciune pentru aviatorii căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România (Noile izvoare ale creației literare, Moscova și genocidul, Despre limba română), demersurile pentru o reformă lingvistică, ca și noutățile editoriale și
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
influențele străine receptate în provinciile istorice, tendințele latiniste și rolul normativ al Academiei) și Principiile lui Cipariu (despre principiul etimologic aflat la baza sistemului filologic al acestuia și contribuția gazetei „Organul luminărei” din Blaj la propagarea ideilor școlii etimologico-istorice) - ambele nesemnate. Se mai pot menționa necrologurile George Sion și George Barițiu și reproducerea unei conferințe a lui B.P. Hasdeu, Noi în 1892. Interesul pentru etnografie vine în completarea activității culegătorilor de folclor, prin articolele Portul țăranului de A. Bucur, Casa, curtea
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
beneficieze de colaborarea scriitorilor români de prestigiu stabiliți în Occident, U.l. publică sau republică sporadic versuri și proză scurtă de Rodica Culianu, J.N. Manzatti, Silvia Cinca, Luciana Stoicescu, Teofil Sporea, Cristian Bălan, Gabriel Diradurian sau articole, de cele mai multe ori nesemnate, despre Emil Cioran (Confesiunea sfinxului, Mircea Tudoran, Ce mai faci, domnule Cioran?), Mircea Eliade (Mircea Eliade și eternitatea), Eugen Ionescu (Petru Comarnescu, „Cântăreața cheală”, Gheorghe Dinu, Eugen Ionescu, un mit în viață, Sub cupola Academiei Franceze), Aron Cotruș, Constantin Virgil
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Naratorul însoțește un cuplu idilic, după ce trăiește el însuși o poveste de dragoste, sub stânca Loreley, în lumina lunii. El nu o mai întâlnește pe „acea fată frumoasă”, dar, în mai multe rânduri, primește, din diferite orașe ale Europei, telegrame nesemnate prin care e anunțat că în acel loc e lună. Anterioară tuturor voiajurilor pe uscat este călătoria de pe Atlantic, povestită în Al optzeci și doilea. Întreaga expediție a unei nave durează șase luni, timp în care navigatorii nu văd alt
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Octav Livezeanu. Revista este unul din primele organe de presă prin care s-a încercat atragerea intelectualității de partea noii ideologii, acțiune vizibilă mai ales în faza incipientă de apariție, cea de sovietizare declarată. Cuvânt înainte pentru un veac nou, nesemnat, cu valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și problemelor democratice”. Printre colaboratori se numără Petre Constantinescu-Iași, I. Bernstein, Eugen Jebeleanu, A. Toma, V.V. Stanciu, Petre Pandrea, Gheorghe Dinu (Ștefan Roll), George Ivașcu
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
rubrica „Poșta redacției”, unde sunt de găsit, la primele lor încercări, personaje menite să își facă un nume: N. Batzaria, N. D. Cocea, St. O. Iosif, I. Popovici-Bănățeanul, Nuși Tulliu, Gh. Țițeica, viitorul matematician ș.a.); atribuiri, în cazul unor scrieri nesemnate. Curiozități, filiații destul de îndrăznețe (Petru Albulescu-Albastru, „un precursor al lui Urmuz”), ipoteze convingătoare (motivul ranchiunei lui Caion împotriva lui I. L. Caragiale), câte un flash surprinzător (Take Ionescu scriitor) colorează suitele de comentarii cărora supunerea canonică la obiect nu le diminuează
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
a lungul orașului, Cum se deschid jurnalele ș.a., poeme militante nu fără anume calități de ritm și imagine. Versuri „de atitudine” mai publică Emilian Bâcov și Eugen Ichim, primul fiind și autorul unei schițe-reportaj din viața pescarilor. Un scurt text nesemnat, Arthur Rimbaud vizionarul, menționează trei categorii de poeme ale autorului francez (cele predilect sociale, cele ce anunță o nouă poetică și cele ce prevestesc propria soartă), dar simplitatea naivă a comentariului face să eșueze orice idee. Rubrica „Informațiuni” consemnează sec
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
cronică a revistelor românești, maghiare și germane și de articole literare. După portretele câtorva filosofi (Einstein, W. Wundt, Michailovski - Nietzsche al rușilor ș.a.), Lucian Blaga deschide o rubrică intitulată „Note”, cuprinzând comentarii literare, culturale și filosofice, un gen de „tablete” nesemnate, identificate ulterior a-i aparține. Probabil că i se poate atribui și pseudonimul E. Dera, citibil Iedera, nume de alint pentru soția lui, Cornelia Blaga, pseudonim sub care dă traduceri ( Din cugetările lui Merejkovski) și articolul Socialism și cultură. Alături de
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
Texte în proză mai aparțin lui Traian Demetrescu, N. Vulovici, Emil Grigorovitza. Se reproduc legenda mitologică Piatra de opal de Carmen Sylva și alte scrieri moralizatoare. Rețin atenția și seria de legende privitoare la lunile anului sau cele câteva articole nesemnate, dar bine documentate, cu informații de amănunt din mitologia antică. Semnificativă este reluarea unui apel al lui D. Stăncescu vizând păstrarea valorilor și obiceiurilor civilizației tradiționale. S.l. preia poezii populare din colecțiile lui Enea Hodoș și Nicolae Mateescu, snoave din
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
N. Bălcescu, Despre împroprietărirea țăranilor, I. Ionescu de la Brad, Proprietatea muncii și a pământului este sfântă), precum și lucrarea Drepturile românilor către Înalta Poartă de N. Bălcescu. Articolele (aparținând lui D. Bolintineanu, I. Ionescu de la Brad, Cezar Bolliac, N. Bălcescu) sunt nesemnate. Deși P.s. s-a subintitulat „gazetă politică și literară”, literatură se publică puțină, exclusiv legată de momentul revoluției. Bolintineanu dă, în primul număr, un marș, celebrând ziua revoluției (Cântec de libertate, improvizat în ziua de 11 iunie) și reproduce, după
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
mioritic i-ar fi plagiat semnatarului studiul Frumosul românesc din „Gândirea” (octombrie 1935). În intenția de a da colorit național puternicului său partizanat politic, P.v. organizează numeroase numere tematice (închinate lui Mihai Eminescu, Octavian Goga). Apar și articole (de obicei nesemnate) despre Rilke, Hölderlin ș.a. Un eclectism tot atât de puternic motivat politic se recunoaște și în domeniul prozei. Al. Gregorian recenzează Donna Alba de Gib I. Mihăescu, autor pentru care P.v. are un adevărat cult, de vreme ce despre el scriu Dragoș Protopopescu ș.a.
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Junimea literară”, „Limba română”, „Lumea românească”, „Neamul românesc”, „Opinia” (Iași), „Pradă gândului”, „Revista arhivelor”, „Revista de pedagogie”, „Secolul”, „Școala vremii”, „Tempo” ș.a. Între 1944 și 1960 i s-a interzis să publice. A reușit, totuși, să dea tiparului numeroase articole nesemnate sau sub inițiale. A folosit și pseudonimul Ciluna Căluci. Debutează încă din anii studenției în paginile revistei „Cercetări istorice” (1926), iar prima carte, O controversă literară: cine e autorul poemei „Cântarea României”, îi apare în 1929. Stăpânind deopotrivă domeniul istoriei
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din viața unui om de lume, dedicat lui Matei Millo. R.Z.
PROPRIETARUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau a lui Ion Creangă (Povestea unui om leneș, Cinci pâni, Moș Ion Roată și Cuza-Vodă). Se adaugă încercări literare ale unor învățători sau ale
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
B. Delavrancea) etc. Pe parcursul mai multor numere sunt prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Sunt comemorați Iosif Vulcan, Octavian Goga, Titu Maiorescu. Un articol amplu, nesemnat, se referă la „episcopii literați” (1905). Mai sunt incluse povestiri de Maxim Gorki în traducerea lui I. E. Torouțiu și un eseu de Aurel C. Popovici. L.Cr.
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]