1,175 matches
-
instanței a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizările urmăresc doar o confirmare a soluțiilor care se prefigurează în cauzele cu care au fost învestite, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. Operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi
DECIZIA nr. 71 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293108]
-
deciziei citate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. ... 23. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor nr. 536 din 10 noiembrie 2022 și
DECIZIA nr. 518 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299105]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26, prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17
DECIZIA nr. 297 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296687]
-
cu capital integral privat, textul de lege criticat creează posibilitatea ca o autoritate statală (în speță, Ministerul Public) să intervină nelimitat și necenzurat într-un domeniu exclusiv de interes privat, fără să fie vorba despre ocrotirea unui interes public, cu nesocotirea intereselor specifice mediului privat și în absența unei sesizări a persoanelor interesate, prezumtiv persoane vătămate. ... 7. Din această perspectivă, solicită instanței de control constituțional să constate că textul de lege criticat este constituțional doar în măsura în care sintagmele „în
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 25. În cauza de față însă, Curtea constată că nu poate fi susținută pretinsa nesocotire a prezumției de nevinovăție, întrucât nu este vorba despre o situație care să întrunească elementele mai sus expuse. Astfel, prin aplicarea criteriilor Engel la cauza de față, se observă că eliminarea unui operator economic din procedura de atribuire a unui
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
de formule mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă și pentru a se putea adapta schimbărilor de situație. “ ... 34. Având în vedere această realitate, Curtea constată că în cauza de față nu se pune problema nesocotirii prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind benefic mediului concurențial ca autoritatea contractantă să aprecieze sub o gamă largă de aspecte posibila încercare a operatorilor economici înscriși la procedura de atribuire de a altera loialitatea interacțiunii concurenților participanți la
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
instituirii interdicției de numire în funcții de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare, în raport cu perioada în care magistrații au făcut parte din serviciile de informații (înainte de 1990/după 1990), nu ar reprezenta o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare în raport cu criteriul apartenenței unei categorii de persoane la organele de securitate, ca poliție politică, înainte de 1990, pe de o parte, respectiv în raport cu apartenența celeilalte categorii
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, domeniul de aplicabilitate diferit reclamând cu necesitate reglementări distincte. ... 19. Prin Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, mai sus citată, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție, întrucât exercitarea competențelor specifice în conformitate cu acest principiu nu se realizează într-o totală independență, ci într-o manieră integrată în ansamblul statal, în sensul că autoritățile
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
pe criterii discriminatorii, precum cel al valorii salariului de bază. Practic, dreptul nu mai este acordat prin raportare la criteriile obiective instituite de legiuitor, ci prin raportare la criterii care nu au nicio legătură cu riscurile profesionale. ... 17. Dincolo de nesocotirea principiului egalității, sunt generate situații injuste și inechitabile, în care cei cu salarii mari beneficiază de drepturi salariale suplimentare, iar cei cu salarii mici nu beneficiază de aceste drepturi, deși cu toții își desfășoară munca în condiții și riscuri egale
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
desprinsă trebuie să fie corelată cu exigențele prevăzute de Constituție referitor la avizarea actelor normative. În ipoteza în care Curtea ar constata încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, trebuie analizat dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii condițiilor constituționale de avizare și numai în situația unui răspuns afirmativ va constata incidența încălcării acestora (Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 118-129, Decizia
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
și o anumită concluzie, pe care instanța ar dori să o tragă din starea de fapt dedusă judecății, conform căreia, în ipoteza în care pârâtul-angajator a procedat la stabilirea unui spor salarial al reclamantei, prin cumularea mai multor sporuri, cu nesocotirea interdicției de acordare cumulată a mai multor sporuri uneia și aceleiași persoane, această persoană ar trebui să beneficieze de sporul salarial cel mai avantajos, adică în cuantumul cel mai mare, pentru întregul program de lucru desfășurat, chiar dacă numai o
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit art. 11 alin. (1) din același act normativ. ... 15. Dacă s-ar admite interpretarea contrară, atunci ar surveni două consecințe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale care au validat soluția ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând
DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298902]
-
criteriul justului echilibru, aspecte care nu au fost întrunite în ceea ce privește contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. ... 6. Se susține că se încalcă prevederile art. 45, ale art. 56 alin. (2) și ale art. 135 din Constituție prin nesocotirea principiilor economiei de piață. În acest sens, se arată că respectarea acestor principii intră, în primul rând, în sarcina statului, care are obligația să asigure, între altele, libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru verificarea tuturor factorilor de
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
ceea ce privește asigurarea condițiilor de trai, fără să defavorizeze însă, în mod nejustificat, anumite subiecte de drept și fără să plaseze o serie de entități private sub povara unor responsabilități fiscale exagerate. ... 32. Din această perspectivă, Curtea constată și nesocotirea exigenței proporționalității măsurii impuse prin prevederile legale criticate, care nu este aptă să asigure un just echilibru între interesele concurente, pentru a putea fi considerată corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, Curtea apreciază că prin stabilirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
criticată în prezenta cauză, rezultată în urma dezlegării de drept date de instanța supremă, nu vizează conținutul normativ al celei constatate ca fiind neconstituțională, nu pot fi reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nici nesocotirea principiului separației și echilibrului prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. ... 24. În
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nici nesocotirea principiului separației și echilibrului prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. ... 24. În continuare, referitor la pretinsa nesocotire a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. ... 24. În continuare, referitor la pretinsa nesocotire a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că dreptul
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299055]
-
lei specifică unei alte familii ocupaționale de funcții bugetare decât cea în cadrul căreia apelantul reclamant își desfășoară activitatea, nefiind permis instanței de judecată a ajunge la crearea și aplicarea unei lex tertia, cum se pretinde de către apelant, cu nesocotirea noului sistem de salarizare al personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul consolidat al statului, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017 - nu se desprinde niciun fel de dificultate în legătură cu interpretarea textelor de lege pe care se sprijină, apărând totodată
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
trimitere nu se raportează la niciun text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări diferite, ci formulează patru întrebări prin care lasă să se întrevadă, pe de o parte, chestiunile invocate prin acțiune de către reclamanți, cu referire la nesocotirea unor dispoziții legale de către unitatea angajatoare, iar, pe de altă parte, prin care solicită din partea instanței supreme interpretarea sintagmei „timp efectiv lucrat“, prin raportare la elementele speței, pentru a putea calcula, în dosar, majorarea de 75% pentru activitatea
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Constituțională apreciază că publicarea expresă a numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu precizarea veniturilor acestora, în cadrul unei declarații date pe propria răspundere a persoanei căreia îi incumbă această obligație, constituie o nesocotire a dispozițiilor art. 26 din Constituție, care garantează respectul vieții private. În același timp, Curtea subliniază că legiuitorul trebuie să identifice o soluție legislativă adecvată, care să permită Agenției Naționale de Integritate să cunoască informațiile privitoare la averea soțului declarantului
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
instanței să dispună: a) recunoașterea dreptului la salariul diferențiat conform studiilor superioare și obligarea pârâților la plata diferenței salariale pentru studii superioare, având în vedere că baza de calcul al salariului a pornit de la salariul pentru studii medii, cu nesocotirea Hotărârii Guvernului nr. 937/2018, Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 și Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021, precum și stabilirea drepturilor salariale în raport cu salariul minim pe economie pentru studii superioare; ... b) obligarea pârâților la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantei în raport cu
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
instanței a textelor legale, de natură a constitui izvor al jurisprudenței divergente și care să justifice pronunțarea hotărârii prealabile, sesizările urmăresc doar o confirmare a soluțiilor care se prefigurează în cauzele cu care au fost învestite, abordare ce are semnificația nesocotirii sensului și rațiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile. Operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
funcție de aspectele invocate în susținerea căii de atac, respectiv încălcarea autorității de lucru judecat a dispozitivului, pentru care termenul de formulare a cererii de revizuire se poate socoti de la data pronunțării deciziei a cărei revizuire se solicită, sau nesocotirea aspectelor litigioase deja tranșate (încălcarea autorității de lucru judecat a considerentelor), pentru care termenul de exercitare a căii de atac nu poate fi socotit de la același moment. ... 28. În contextul în care se stabilește că pentru exercitarea revizuirii, reglementată
DECIZIA nr. 576 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299241]
-
fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 197 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 29 iulie 2003), iar aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc cu respectarea unor principii similare celor aplicabile sancțiunilor de drept penal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]
-
contrară acesteia. Totodată, Curtea reține că sancțiunile contravenționale, principale și complementare nu au caracter reparator, ci preventiv-educativ, și reprezintă o formă de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, Curtea reține principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Potrivit principiului proporționalității
DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294964]