571 matches
-
-n pământul străvechi. Aprinde bujorii-n sfielnicul dor, Cutremur de patimi în iernile reci, Și lasă-mă, încă, să-ți spun:”Te ador”, Chiar dacă e iarnă în brațele seci. Aprinde o candelă-n noaptea din noi, Prietenă dragă-n târziul nesomn, Lumină clipind enigmatic, apoi Fii umărul meu și al dragostei domn! Referință Bibliografică: Candelă-n noapte / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 733, Anul III, 02 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate
CANDELĂ-N NOAPTE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345692_a_347021]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului se-aude Aud inima bătând la clapele gândului strofele nescrise și nerostite de noi. Iarbă e un fior răsărit de undeva, din verile noastre albite de nesomnul stelelor, iar scâncetul ei ne-aleargă prin suflete. Se aude aroma ploilor iscata din iubiri, Ea vine de departe, de tot mai departe. Leonid IACOB Referință Bibliografica: se-aude / Leonid Iacob : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 413, Anul ÎI
SE-AUDE de LEONID IACOB în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356313_a_357642]
-
spânzurate printre iederi. Georgeta Resteman (10) Ion VANGHELE: EȘTI OSTENITĂ, EU SUNT OSTENIT Ești ostenită, eu sunt ostenit Același drum ne poartă-n asfințit Ca să ne lepede ca o povară În mugurii de vise către seară. E tihna înrudită cu nesomnul Demonii rup din carnea firii omul Îl suie pe Golgote interzise Iluzii rătăcite prin narcise. Hai să fugim în taina din cămară Să ne iubim cu-n dor de primăvară Afară însă ninge-n pipirig Și steaua s-a încolăcit
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
intrat în bucătărie, repezindu‑se la fereastră. A deschis‑o larg și s‑a întors spre soțul ei hotărâtă să‑l mai certe puțin. A amuțit de cum l‑a privit și i‑a văzut ochii plânși și fața trasă de nesomn și supărare. Nu mai avea culoare în obraji. El a mișcat mâna a lehamite și a clătinat capul ușor, parcă de teamă să nu amețească. Era un semn ca o rugă. O mișcare ce chema la tăcere și înțelegere. Femeia
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
ști pe unde drumul Taie lanțul de carate Dintr-un om numai parfumul Trece în eternitate Mi-am dus viața pe-o fregată Să mă judeci cu blândețe C-am ajuns la cap și iată Mă închin marii altețe Ia nesomnul meu cu tine Ca un cântec de vioară Lebedele, să știi bine, Nu mai mor a doua oară Și-l vei duce mai departe Ca o sagă de-ntrebări Fiecare om o carte Datorează pentru dări Mâna ta de chiparos
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
a continuat cu convingere în voce și gesturi. - Măi, să știi că ai dreptate! Așa fac. Oricum, am dat telefon și mâine nu lucrez. Ajunsă acasă, Anca a resimțit toată oboseala acumulată timp de peste 24 de ore de activitate și nesomn. Discuția cu prietena ei a liniștit-o și s-a culcat, după ce a fixat mobilul să o sune la orele 14.00. "Să am timp să prepar ceva bun. Vine și el obosit. Niște șnițele îl înviorează, că-i plac
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
din când în când, amintirile și clipele zilei răsturnate firesc în pașii mei, de pe caldarâmul speranței. Îmi vine să râd când mă văd din nou acolo... în clipa primei iubiri. Dăruiam frenetic pumni de lumină zorilor. Cu ochii umflați de nesomn, așteptam răsăritul sau măcar geana zilei să-și tremure clipele în fereastră. Aștept și acum... doar gândul sau, frântura din visul din vis, să mi-l dărui. Iubesc Doamne! Iubesc azurul în care, din când în când, aburul desenează palmele
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
PATRIA II Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Patria, pământul o murmură desculță Convinge-te de zămislire, îmi spui înhămată la inelul celor patru zări ne trece înaintea umbrei Patria-e nesomn de poet primenită-n ambra cuvântului nerostit adăpostită în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
sărut, un fluture orbit de alizee să-ți prindă-n piept lumina de-nceput, Să mă înveți descântecul pe ape când îngerii coboară pe pământ ca să-mi asculte ruga mai aproape de orice zbor de orice legământ, Apoi să botezăm întru nesomn cuvinte-ncrucișate în tăcere, să-ți fiu catarg, tu să-mi fii țărm, iar între noi - ocean pierdut în mângâiere. Referință Bibliografică: Să-ți fiu catarg / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 440, Anul II, 15 martie 2012. Drepturi
SĂ-ŢI FIU CATARG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354798_a_356127]
-
Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului http://www.trilulilu.ro/ionela 1961/e498bb57b56427 Zburător Furtuni mi se zbat în piept, ființa întreagă mă doare și ochii-mi sunt triști de nesomn... Mă biciuie doruri amare! Și ploaia mă ceartă din zori. Cu lacrimi de-aloe te plâng! Mă-ncearcă iubirea din sori, mă arde în creier un gând... Aș vrea să mă prind, de zăbrele să-mi rup colivia de fier
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
tot săpînd, odată răgnește: Zărzărică, nenorocitule, ți-am spus io?! Uite-o, fraiere ... Hai, treci la săpat, mama-ta! Și am făcut o gorapă, că de-abia am mai ieșit din ea spre dimineață și, rupți de oboseală și de nesomn, ne-am dus acasă. A doua zi m-a luat mama cu nuiaua ... unde e moneda, Cezar?! Atunci mi-am dat eu seama că e groasă rău și m-am dus cu mama acasă la bolînd și, ce să vezi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
târziu, pâș, pâș!” Da, pentru că rădăcinile lui Marin Trașcă nu sunt departe de Bulzeștii lui Marin Sorescu căruia îi calcă, cu mare, mare grijă pe urme în poezia pe care o scrie ... La poarta amintirilor dezlănțuite, într-un somn al nesomnului, pe-un pat de spital din Madrid stau să capete întâietate și alte secvențe de viață, inclusiv cele din vremea când a fost forțat de împrejurări să lucreze ca ... miner: „Mă văzui urcând pieptiș dealul Barburei, un sătuc mititel, la
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
comuna Brazii, județul Ialomița Domiciliul actual: comuna Reviga, Ialomița Ocupație: profesoară de limba și literatura romană de fericire crapă boabele-n struguri pe ducă mustul de prea mult soare ard mocnind miriștile n-avem ce paște cu ochi bulbucați de nesomn se sperie singură buha cu glas de copii se-alungă pe-acoperiș pisicile-n rut soarele cu dinți doar întors de la dentist- e tot un zâmbet din pleoape de plumb își cerne iar tristețea bătrânul Caelum mireasma bălții migrând spre
CORINA ION de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355170_a_356499]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZĂDĂRNICIE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culese în ochi de cremene oasele albe de nesomn ale trupului meu - o logodire de văzduhuri și toamne - Câte înfățișări dai zborului, Doamne, pentru-a înțelege și a urma măreția de zeu ? râzi și spui : Stai să vedem ce va fi dincoace de creșterea ierbii ori dincolo de ea !?"... u
ZĂDĂRNICIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356093_a_357422]
-
l-am stropit cu sânge crud, în șoapte - eram atât de singur și absurd, în noapte, si nu credeam să mă-ntâlnesc, cu Dumnezeu, la târg - avar, privesc cu lăcomie-n ochiul timpului și văd scântei și laudă-i aduc nesomnului de-o viață - e tot mai frig acum, în Cerul meu, și ceață, si, tot mai greu, barosul mai răzbește-n stei - dar ce-i și mai afund de stratul cel bogat? de sufletu-mi barbar, cătând în infinit adânc
ELOGIU << AURULUI STERP >> de ION MARZAC în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356179_a_357508]
-
MIERLEI (100 de poezii pentru copii) Gheorghe Vicol, din pitoreasca zonă a Dornelor - ținut de legendă - și-a făcut un obicei din a oferi, atât micilor săi cititori, cât și tuturor celor care mai simt vibrând în suflet mările de nesomn ale Copilăriei, cu frecvență cel puțin anuală, un nou volum de poezie. Variate, ca și specii literare, dar și ca întindere, poeziile sale te prind în universul sensibil și delicat al INOCENȚEI, în care te poți bucura de zăpezile iernii
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
Ajuns la poligon nu m-au lăsat să trag nu știu din ce vari motive, ce prostie să faci sute de km și să nu te lase să tragi, apoi ajung să stau trântit lângă un gard de oboseală și nesomn iar afară era un frig de-ți clănțăneau dinții, numai o minune a făcut să nu mă imbolnăvesc ... Fiind la școala de gradați am avut parte de o instrucție căprărească - iar eu am avut parte de o pregătire în plus
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
Acasa > Poezie > Amprente > PLÂNGI... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plângi... Plângi în nopțile senine, Plângi cu fruntea-n perna albă, Din nesomn se face salbă Și din vise căi divine. Plângi pe crucea de mormânt, Când cocorii își iau zborul, Veșnic fi-vei călătorul Și eroul pe pământ. Plângi când viața ți-e osândă Și cînd inima te doare, Nu intra în
PLÂNGI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369897_a_371226]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mergeam pe lângă creste străpungând, din când în când, urciorul tăcerii aprins în ruguri de ceață ghimpată. Nu intenționam să fac din asta un ritual însă repetam refrenul unei rugăciuni trecute de prima tinerețe albită de nesomn, mai ales în nopțile polare. Și fiindcă am învățat salutul trandafirilor sălbatici nu mi-a fost greu să-mi zidesc o peșteră grozavă, am zis eu, nesocotind tehnicile moderne ale registrelor de suflet. Mă hrăneam cu sâmburi de vânt și
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
nouri fir de armonie, dorul de tine dorința-nvie... Suri zorii cădelnița-și fumegă, pe cușma nopții ușor lunecă, pal se deschide-un ochi de cicoare, curând măturat de gri fuioare. O nouă zi se-agață de gene, înflorește din nesomn alene, și azi ca și ieri clipele se țes cu același în suflet înțeles. Suntem iubite, stropi de lumină, căzuți din a cerului grădină, cu ramul aplecat spre seară vom înflori-n altă primăvară. Referință Bibliografică: Somnul curge vis s-
SOMNUL CURGE VIS S-ADAPE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370641_a_371970]
-
de noaptea nedormită au rezistat cu greu să stea deschise iar într-un târziu, pe glasul roților de tren s-au lăsat învinse și au ascuns în spatele lor ochii înroșiți de mult prea multele lacrimi ce îi scăldaseră și de nesomn. Visele veneau și plecau în crâmpeie scurte dar care cuprindeau o întreagă viață. *** Șerban se trezi în ziua aceea în care se lăsase antrenat de colegii de serviciucare, înflăcărați de noua orânduire, puseseră bazele unui club. Nu avea ureche muzicală
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
ei, ținuta ei, veșmintele ei, tot ce o exprima, tot ce spunea, chiar și într-o discuție banală de grup, oricând. Și armonia asta transpărea prin aerul de prospețime ce plutea în preajmă-i. Chiar mă gândeam, în ceasurile de nesomn nocturn rămase până la finele excursiei, că simțisem de la prima vedere că era ceva aparte, că îmi schimbase pe loc starea, îmi incitase în alt fel decât alți oameni interesul, ca să mă atragă precum un magnet, să-i ajung aproape și
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
clavire prin plăsmuiri de ceață coapse dulci cu sonuri de alăute zac pe craniul nopții spre steaua polară ce aer moale se varsă -n fântâni andaluze acum în amurg se-ngroapă iubirea-n uitare îndulcind otrăvuri băute prin nopți de nesomn și agonie știam că va veni finalul ca-n Shakespeare știam că se vor sfârși trilurile paserii care încă mai plutea prin aer pe lângă noi doi vedeam finalul ca o cădere de balet în haos râzând sorb din vinul tare
FINALUL CA O CĂDERE DE BALET ÎN HAOS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352995_a_354324]
-
iubește viața. O altă obsesie a lui Cioran este timpul, el fiind de neînlăturat din ecuația ființei umane și devenind dușman în insomnii, lipsa de somn fiind pentru el „cea mai mare experiență pe care o poți avea în viață”. Nesomnul aducea desigur cu el oboseala ce semăna cu un drum spre prăbușire, spre moarte... Oboseala cu stările ei negative ce „separă pe om de lume și de lucruri”. Și, spune Cioran către finalul cărții, „după ce te-ai frământat ca un
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
ger. Dar dincolo de pietre, un colind Mă umple de sublimul «leru-i ler», Șoptindu-mi: «Minte, dar s-o faci iubind»! ȚI-AM SCRIS Ți-am scris - pecete de cuvânt sculptată Pe stânci albite și pe luturi arse, Pe-al brazilor nesomn, pe gânduri toarse Din caierul zăpezii de-altădată. Ți-am scris cu pana înmuiată-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]