754 matches
-
Celelalte efecte secundare fie nu au corectoare eficace fie pot să dispară prin schimbarea substanței sau ajustarea posologiei. 5.1. Sindromul extrapiramidal (vezi și paragraful referitor la efectele secundare ale NL). Sindromul extrapiramidal nu este un efect secundar constant al neurolepticelor. Prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie deci sistematică. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari antrenează frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce impune prescrierea de corectoare. în cursul tratamentelor cronice, dimpotrivă, o diminuare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Sunt indicate esențialmente, în cursul apariției unui sindrom pseudoparkinsonian. Eficacitatea este rău stabilită în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatisiei. Agravează diskineziile tardive care încă nu și-au găsit un "corector eficient". - Sindromul extrapiramidal nu este un efect constant al neurolepticelor: prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie sistematică. - Existența unui sindrom extrapiramidal este însă, unul din efectele secundare cele mai neplacute, care antrenează rejetarea și/sau întreruperea tratamentului. Trebuie deci, o atenție deosebită pentru a le putea corija din timp
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ineficiente (receptorii fiind deja blocați). Din păcate, aceste corectoare anticolinergice induc ele însele efecte secundare periferice (uscăciunea gurii, retenții de urină, constipație, dificultăți de acomodare) și centrale (confuzii mentale mai ales la vîrstnici), efecte ce se adaugă celor induse de neuroleptice. - Când există stări acute productive, necesitatea de prescriere a dozelor mari de antipsihotice antrenează fracvent un sindrom extrapiramidal (de tipul rigidității, akatiziei) și deci necesitatea prescripției corectorilor. - Același lucru este valabil și în cazul subiecților având o sensibilitate (risc) recunoscută
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
corectorilor. - Același lucru este valabil și în cazul subiecților având o sensibilitate (risc) recunoscută: persoane care prezintă sau au prezentat sindroame extra-piramidale - în tratamentele cronice la subiecții stabilizați, apariția unui sindrom extrapiramidal are semnificația unui supradozaj și necesită scăderea dozajului neuroleptic. Diminuarea dozelor este însoțită cel mai adesea de dispariția sindromului extrapiramidal fără să necesite adaugarea corectorilor. - Dacă antiparkinsonienele sunt eficace asupra sindroamelor pseudoparkinsoniene, este discutată eficacitatea lor în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatiziei și/sau crizelor oculo-cefalogire provocate cel
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este discutată eficacitatea lor în cazul tulburărilor hiperkinetice de tipul akatiziei și/sau crizelor oculo-cefalogire provocate cel mai adesea de antipsihotice dezinhibitorii. Unii clinicieni preconizează folosirea benzodiazepinelor i.m. cu acțiune rapidă sau beta-blocante (Propranolol) și pe termen lung, schimbarea neurolepticului sau creșterea dozelor. - Antiparkinsonienele agravează diskinezia tardivă. - Ele diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor prin diminuarea nivelurilor sangvine. - Ele stau la originea toxicomaniilor. {i în aceeași ordine de idei adesea pacienții își sistează neurolepticul, nepăstrînd decît corectorul. - Este inutil de a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
crizelor oculo-cefalogire provocate cel mai adesea de antipsihotice dezinhibitorii. Unii clinicieni preconizează folosirea benzodiazepinelor i.m. cu acțiune rapidă sau beta-blocante (Propranolol) și pe termen lung, schimbarea neurolepticului sau creșterea dozelor. - Antiparkinsonienele agravează diskinezia tardivă. - Ele diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor prin diminuarea nivelurilor sangvine. - Ele stau la originea toxicomaniilor. {i în aceeași ordine de idei adesea pacienții își sistează neurolepticul, nepăstrînd decît corectorul. - Este inutil de a crește dozele prescrise. Rezultatele nu sunt mai bune cu o doză de 3x5
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
beta-blocante (Propranolol) și pe termen lung, schimbarea neurolepticului sau creșterea dozelor. - Antiparkinsonienele agravează diskinezia tardivă. - Ele diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor prin diminuarea nivelurilor sangvine. - Ele stau la originea toxicomaniilor. {i în aceeași ordine de idei adesea pacienții își sistează neurolepticul, nepăstrînd decît corectorul. - Este inutil de a crește dozele prescrise. Rezultatele nu sunt mai bune cu o doză de 3x5 mg/zi, decât cu una de 1x5 mgăzi. {i aici trebuie prescrisă o posologie normală. - Asocierea nu pare utilă decât
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a crește dozele prescrise. Rezultatele nu sunt mai bune cu o doză de 3x5 mg/zi, decât cu una de 1x5 mgăzi. {i aici trebuie prescrisă o posologie normală. - Asocierea nu pare utilă decât în primele luni de tratament neuroleptic și în plus suprimarea corectorilor duce la dispariția efectelor secundare proprii acestora (efecte anticolinergice cum ar fi constipația, tulburările de acomodare etc.). Inconveniente: - Prezintă efecte secundare proprii legate de acțiunea anticolinergică. Din păcate acest efect se adiționează celui prezentat de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
periferice (gură uscată, retenție de urină etc) și centrale (confuzie mintală). Atenție la acest efect în special la persoanele în vîrstă și priviți-l ca pe un efect secundar și nu ca pe un debut deteriorativ. - Diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor:dacă sindromul extrapiramidal nu este major se poate tenta mai bine o ușoară scădere a posologiei mai curînd decît asocierea unui antiparkinsonian. Este posibil ca ele să scadă nivele plasmatice a neurolepticelor, în acest caz, diminuarea posologiei (fără antiparkinsoniene) este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe un debut deteriorativ. - Diminuă efectele terapeutice ale neurolepticelor:dacă sindromul extrapiramidal nu este major se poate tenta mai bine o ușoară scădere a posologiei mai curînd decît asocierea unui antiparkinsonian. Este posibil ca ele să scadă nivele plasmatice a neurolepticelor, în acest caz, diminuarea posologiei (fără antiparkinsoniene) este cu atît mai justificată. - Sunt la originea unor toxicomanii în afara mediului psihiatric la bolnavii care își sistează neurolepticul și continuă să prizeze corectorul (caz foarte frecvent). Atenție la: - Existența unui sindrom extrapiramidal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
curînd decît asocierea unui antiparkinsonian. Este posibil ca ele să scadă nivele plasmatice a neurolepticelor, în acest caz, diminuarea posologiei (fără antiparkinsoniene) este cu atît mai justificată. - Sunt la originea unor toxicomanii în afara mediului psihiatric la bolnavii care își sistează neurolepticul și continuă să prizeze corectorul (caz foarte frecvent). Atenție la: - Existența unui sindrom extrapiramidal "infraclinic" care în ambulator jenează bolnavii. - Doza prescrisă în cazul rezultatelor incomplete a unei posologii reduse trebuiește ajustată deși adesea rezultatul terapeutic nu este superior. în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Anticolinergic 2-8 Pagitane Cycrimine hydrochloride Anticolinergic 2.5-15 Disipal, Norlex Corphenadrine hydrochride Antihistaminic 50-300 Benadryl Diphenhydramine Antihistaminic și anticolinergic 25-100 Amantadine Symmetril Agonist al dopaminei 100-300 Parsidol Ehopropazine Antihistaminic și anticolinergic 50-200 Tab.: Principalele substanțe antiparkinsoniene 5.2. Hipotensiunea ortostatică. Neurolepticele sedative sunt cele care induc acest efect secundar datorită efectelor lor blocante alfa noradrenergice. Doze crescute din aceste substanțe sunt rereori necesare pe termen lung în consecință frecvența hipotensiunilor ortostatice serioase este relativ mică cu substanțele antipsihotice comparativ cu ceea ce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
termen lung în consecință frecvența hipotensiunilor ortostatice serioase este relativ mică cu substanțele antipsihotice comparativ cu ceea ce se observă în cazul antidepresivelor. Soluția cea mai simplă, dacă o sensibilitate particulară se manifestă la un bolnav, este de a prescrie un neuroleptic cu efecte blocante alfa noradrenergice scăzute. Corectori ai hipotensiunii ortostatice. Substanțele propuse au în general o eficacitate moderată. 1. Analeptice cardio-respiratorii în general de tipul cafeinei (ex. Heptaminol), aceste substanțe accelerează ritmul cardiac; efect care este insuficient dacă hipotensiunea este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a candidaților la tratament pe termen lung. Dimpotrivă indicația pare mai puțin clară în cazurile care au prezentat un prim episod psihotic acut sau a fortiori de aparență reactivă și care au prezentat o ameliorare rapidă sub doze moderate de neuroleptice. La aceștia se ridică pe bună dreptate întrebarea dacă administrarea pe termen lung a neurolepticelor ar putea induce o ameliorare suplimentară. Considerăm că două argumente pot fi avansate în legătură cu o eventuală sistare a terapiei antipsihotice la acești pacienți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care au prezentat un prim episod psihotic acut sau a fortiori de aparență reactivă și care au prezentat o ameliorare rapidă sub doze moderate de neuroleptice. La aceștia se ridică pe bună dreptate întrebarea dacă administrarea pe termen lung a neurolepticelor ar putea induce o ameliorare suplimentară. Considerăm că două argumente pot fi avansate în legătură cu o eventuală sistare a terapiei antipsihotice la acești pacienți: 1. Prezența semnelor de prognostic favorabil, pe de o parte și 2. Absența indicatorilor de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tardive de până la 15%, reprezintă un risc care trebuiește considerat cu atenție. - în ultimul rând în fine, un procentaj de 20-30% din pacienți sunt rezistenți sau parțial rezistenți la tratamentele antipsihotice pe termen lung. 1. Argumente în favoarea menținerii unui tratament neuroleptic continuu ar cuprinde explicațiile furnizate de cercetările ce subliniază efectul preventiv asupra recăderilor și în mică măsură argumentele tratamentului de fond al unui proces morbid ipotetic. Astfel încât terapiile continui iau în considerație episoadele acute ce se succed și fac obiectul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asistențelor paramedicale pentru a culmina cu concluziile studiului Chesnut Lodge Research Institute (Fenton & Mac Glashan, 1987) oarecum paradoxale cum că schizofrenii ce prezintă un prgnostic favorabil nu numai că au mai multe șanse de a răspunde favorabil la tratamentul cu neuroleptice, dar au mai multe șanse de a evolua bine și fără medicație! Nu este mai puțin adevărat că după faza inițială de ameliorare a simptomatologiei, o terapie de întreținere devine dificil de codificat căci criteriile de apreciere, recte ameliorarea comportamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după faza inițială de ameliorare a simptomatologiei, o terapie de întreținere devine dificil de codificat căci criteriile de apreciere, recte ameliorarea comportamentului vital al pacientului devine mai degrabă calitativ (Peron Magnan, 1991; Ginestet, 1991). 2. Argumente împotiva menținerii unui tratament neuroleptic continuu sunt avansate de considerarea din ce în ce mai frecventă a raportului beneficiu-risc. 2.1. Efectele secundare ale neurolepticelor, în special diskineziile tardive, fac obiectul a numeroase studii și sunt discutate în plan medico-legal în special în Statele Unite. Protocoalele terapeutice axate pe doze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
criteriile de apreciere, recte ameliorarea comportamentului vital al pacientului devine mai degrabă calitativ (Peron Magnan, 1991; Ginestet, 1991). 2. Argumente împotiva menținerii unui tratament neuroleptic continuu sunt avansate de considerarea din ce în ce mai frecventă a raportului beneficiu-risc. 2.1. Efectele secundare ale neurolepticelor, în special diskineziile tardive, fac obiectul a numeroase studii și sunt discutate în plan medico-legal în special în Statele Unite. Protocoalele terapeutice axate pe doze minimale de antipsihotice (prin diminuarea dozei totale administrate) par actualmente cele mai adecvate, chiar mai mult
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de la studiile lui Gardos & Cole, 1976. O serie de studii mai recente (Wolf, 1991) arată că după sevrajul complet de antipsihotice survine o ameliorare a aplatizării afective, în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie par să rămână neschimbate. 2.3. Limitele eficacității neurolepticelor au condus la concretizarea noțiunii de schizofrenie rezistentă și au stimulat foarte mult cercetările în domeniul găsirii unor noi antipsihotice (dintre care Clozapina a deschis seria neurolepticelor atipice). Studiile lui Wolf,1991 privind sevrajul la aceste "cazuri rezistente" au demonstrat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în timp ce retragerea și lentoarea psihomotorie par să rămână neschimbate. 2.3. Limitele eficacității neurolepticelor au condus la concretizarea noțiunii de schizofrenie rezistentă și au stimulat foarte mult cercetările în domeniul găsirii unor noi antipsihotice (dintre care Clozapina a deschis seria neurolepticelor atipice). Studiile lui Wolf,1991 privind sevrajul la aceste "cazuri rezistente" au demonstrat că simptomatologia pozitivă sau deficitară nu se modifică odată cu sistarea tratamentului. O simptomatologie mai puțin specifică (ostilitate, instabilitate, noncooperare) poate să apară ca agravată, ea putând necesita
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau deficitară nu se modifică odată cu sistarea tratamentului. O simptomatologie mai puțin specifică (ostilitate, instabilitate, noncooperare) poate să apară ca agravată, ea putând necesita psihotrope nonneuroleptice (Van Putten, 1984; Van Putten et al, 1993; Meltzer, 1992). 7. Sistarea unui tratamentului neuroleptic. Probleme ridicate de sistarea tratamentului neuroleptic în schizofrenie. Durata medie de eliminare cerebrală a neurolepticelor, evaluată cu ajutorul camerii cu pozitroni, ar fi la om de două săptămâni ceva mai îndelungată pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sistarea tratamentului. O simptomatologie mai puțin specifică (ostilitate, instabilitate, noncooperare) poate să apară ca agravată, ea putând necesita psihotrope nonneuroleptice (Van Putten, 1984; Van Putten et al, 1993; Meltzer, 1992). 7. Sistarea unui tratamentului neuroleptic. Probleme ridicate de sistarea tratamentului neuroleptic în schizofrenie. Durata medie de eliminare cerebrală a neurolepticelor, evaluată cu ajutorul camerii cu pozitroni, ar fi la om de două săptămâni ceva mai îndelungată pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile clinice care semnalează o recădere a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
noncooperare) poate să apară ca agravată, ea putând necesita psihotrope nonneuroleptice (Van Putten, 1984; Van Putten et al, 1993; Meltzer, 1992). 7. Sistarea unui tratamentului neuroleptic. Probleme ridicate de sistarea tratamentului neuroleptic în schizofrenie. Durata medie de eliminare cerebrală a neurolepticelor, evaluată cu ajutorul camerii cu pozitroni, ar fi la om de două săptămâni ceva mai îndelungată pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile clinice care semnalează o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al, 1993; Meltzer, 1992). 7. Sistarea unui tratamentului neuroleptic. Probleme ridicate de sistarea tratamentului neuroleptic în schizofrenie. Durata medie de eliminare cerebrală a neurolepticelor, evaluată cu ajutorul camerii cu pozitroni, ar fi la om de două săptămâni ceva mai îndelungată pentru neurolepticele retard. Aceste date sunt în acord cu observațiile clinice care semnalează o recădere a simptomatologiei psihotice la câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului. Oprirea brutală a curei antipsihotice expune la trei categorii de manifestări clinice: reapariția rapidă a manifestărilor psihotice, simptome
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]