222 matches
-
prin asocierea unui semnal acustic de intensități diferite (80db versus 20db) cu două feluri de experiențe subiective (eșec versus reușită în timpul sarcinii de rezolvare de probleme). Rezultatele obținute au arătat că pentru subiecții fără stimulare "ostilă" eșecul înseamnă o activitate neurovegetativă sporită și o încetinire a mișcărilor pentru a strânge pumnii. În schimb, subiecții supuși stimulării "aversive", chiar dacă manifestă și ei o creștere a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
probleme). Rezultatele obținute au arătat că pentru subiecții fără stimulare "ostilă" eșecul înseamnă o activitate neurovegetativă sporită și o încetinire a mișcărilor pentru a strânge pumnii. În schimb, subiecții supuși stimulării "aversive", chiar dacă manifestă și ei o creștere a activității neurovegetative, strâng pumnii mult mai rapid în caz de eșec decât în caz de reușită. Accelerația mișcărilor nu este însă prezentă atunci când își desfac pumnii. Rezultatele scot în evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
informațiilor în funcție de contextul dat. Adaptarea reacțiilor la stimulii "ostili" ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține orientări comportamentale specifice. Integrarea informațiilor senzoriale primite pe diferită căi conferă activării generale o orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pentru a determina în ce măsură comportamentul agresiv este influențat de procesele afective și cognitive, este necesară analiza reacțiilor umane la stimuli "ostili", analiză ce trebuie făcută la cel puțin trei niveluri de observare: (a) un nivel proto-social corespunzând proceselor neuromotorii și neurovegetative relativ automate, comune speciei umane și multor specii de animale, (b) nivelul ce integrează automatismele motorii unui ansamblu de comportamente sociale, parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un nivel superior, comportamentul agresiv este rezultatul intervenției strategiilor comportamentale adaptate caracteristicilor contextului social în care individul se află. Strategiile comportamentale pot chiar anula rezultatele proceselor ce acționează la alte niveluri. La nivel intermediar, comportamentul se organizează prin integrarea reacțiilor neurovegetative și neuromusculare provocate de procesele afective și cognitive. Comportamentul agresiv construit la nivel intermediar deține atât elemente reflexive, cât și elemente rezultate din procesarea informației. Tocmai la acest nivel intermediar comportamentul poate fi considerat rezultatul unei integrări perfecte a activităților
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este combinat fie cu proiecția diapozitivelor cu arme, fie cu reușita subiectului în îndeplinirea sarcinii experimentale. Combinarea sunetului aversiv cu condiția eșecului crește intensitatea reacțiilor cardiovasculare și diminuează viteza de execuție a mișcărilor. Rezultatele acestor studii indică declanșarea unei activități neurovegetative și neuromusculare ca reacție la o stimulare aversivă. Această dublă activitate reprezintă baza funcțională de manifestare a tuturor mișcărilor voluntare. Am interpretat rezultatele ca fiind elemente de pregătire comportamentală, subliniind legătura dintre stimularea aversivă și comportamentul agresiv în contextul unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
redorilor la acest nivel, al meteorosensibilității. Privim fața dorsală a mâinilor urmărind eventualele atrofii ale musculaturii interosoase, deformări, la palparea concomitentă se obțin informații asupra temperaturii locale, umidității (o transpirație excesivă fiind adesea marca unei persoane emotive sau cu distonie neurovegetativă). Urmează inspecția feței palmare a mâinilor cercetând prezența nodulilor Osler la nivelul părților moi ale falangei distale din endocardita bacteriană subacută, eritroza palmară din insuficiența hepatică, maladia Dupuytren (retracția aponevrozei palmare superficiale) întâlnită la muncitorii care efectuează activități fizice cu
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
totuși, în aceste circumstanțe, chinezii au gândit și realizat acupunctura, îmbogățind terapia empirică cu și fără formule magice, procedeu practicat și azi, cu extensie în toată lumea. în fond acupunctura se edifică pe ideea stimulării, tonifierii prin deșteptare a anumitor trasee neurovegetative căzute în somnolență, într-o lene sau nefuncționalitate din varii motive. Începând cu sfârșitul mileniului II î.Chr., și mai detașat, mai pregnant pe la jumătatea mileniului I î.Chr., vrăjitorii pierd teren, medicina căpătând autonomie. Spre deosebire de alte popoare, ei aveau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
glandulare fără canale excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal, crede că nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea somatică și genitală. Fiindcă nu s-a reușit extragerea hormonului epifizar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către colon. Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
citați de GHERGARIU S. 1990). Lipoliza este stimulată de catecolamine, ACTH, STH, TSH, vasopresină și inhibată de insulină, stimulând captarea glucozei de către țesutul adipos. În același timp prostaglandinele contracarează efectul lipomobilizator al catecolaminelor. Lipoliza mai este stimulată și de sistemul neurovegetativ ortosimpatic, ceea ce corespunde unei reacții biochimice de stres, alături de glicogenoliza hepatică accentuată (SAUVANT D., CHILLIARD, Y. , citați de GHERGARIU S., 1990). O dietă cu un înalt raport între acizii grași nesaturați, linolenat / linoleat este nefavorabilă sintezei prostaglandinelor E și F
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tranzitoriu. 2. Consecințele PRECOCE: sunt independente de șocul spinal, dar în directă dependență de leziunea medulară. Sunt aceleași în toate segmentele medulare: - sindrom senzitiv și motor remanent; - tulburări vezicale subformă de retenție; - tulburări intestinale și anorectale; - tulburări alefuncțiilor genitale; - tulburări neurovegetative (termice, tensionale, aritmii); - tulburări trofice. 3. Consecințe TARDIVE: - deficit senzitiv și motor rezidual; - tulburări metabolice și de nutriție; - tulburări viscerale; - tulburări psihice. Sistematizând sinoptic, distingem: I. Sindrom neurologic total: tetraplegie sau paraplegie II. Sindroame neurologice parțiale, între care distingem: Sindromul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
consum cronic de alcool etc.). Debutul este caracterizat de cefalee uneori foarte puternică și stare de comă cu respirație stertoroasă și semne de focar (hemiplegii, suferință de trunchi cerebral, paralizii ale nervilor cranieni, frecvent perechile III-VI), febră înaltă, tulburări neurovegetative severe, hipertensiune arterială, bradicardie. Examene paraclinice: obligatoriu în urgență la internare se va face CT cerebrală/ sau IRM cerebrală; numai dacă acestea nu sunt posibile, se face examen LCR (hemoragic) și examen EKG. Hemoragiile cerebrale cu inundație ventriculară evoluează de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
apărea izolat sau în diferite combinații. Clasificarea epilepsiilor este și în prezent o problemă deosebit de controversată; marea dificultate a clasificării diferitelor forme de epilepsie este determinată, printre altele, de numărul mare de fenomene cu caracter polimorf interesând sfera mentală și neurovegetativă. Una dintre clasificările acceptate de către Liga Internațională contra epilepsiei și, la noi, de către Ministerul Sănătății împarte, în mare, crizele de epilepsie astfel: 1. crize de epilepsie focală; 2. crize parțiale cu simptomatologie complexă; 3. crize de epilepsie generalizată; 4. crize
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
traumatism; - simptomatologie mixtă și variabilă: a. stare de buimăcire caracterizată printr-o oarecare îngustare a câmpului conștienței și a atenției; b. imposibilitatea de a integra stimuli; c. dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); d. simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; e. apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3zile; f. poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
clinic - revenirea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; cosmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică" și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate la mediu, anhedonie; - evitarea activităților sau situațiilor care pot redeștepta amintirea traumei; - hiperactivitate neurovegetativă cu hipervigilență, insomnie asociată cu anxietate, depresie, idei suicidare; - perioada dintre traumă și apariția simptomelor variază de la săptămâni la câteva luni; - evoluție fluctuantă spre vindecare sau evoluție cronică pe durată mare de câțiva ani antrenând o modificare durabilă a personalității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
Consecințele PRECOCE: sunt independente de șocul spinal, dar în directă dependență de leziunea medulară. Sunt aceleași în toate segmentele medulare: sindrom senzitiv și motor remanent; - tulburări vezicale sub formă de retenție; - tulburări intestinale și anorectale; - tulburări ale funcțiilor genitale; - tulburări neurovegetative (termice, tensionale, aritmii); - tulburări trofice. 3. Consecințe TARDIVE: - deficit senzitiv și motor rezidual; - tulburări metabolice și de nutriție; - tulburări viscerale; - tulburări psihice. Sistematizând sinoptic, distingem: I. Sindrom neurologic total: tetraplegie sau paraplegie II. Sindroame neurologice parțiale, între care distingem: Sindromul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
consum cronic de alcool etc). Debutul este caracterizat, de cefalee uneori foarte puternică și stare de comă cu respirație stertoroasă și semne de focar (hemiplegii, suferință de trunchi cerebral, paralizii ale nervilor cranieni, frecvent perechile III - VI, febră înaltă, tulburări neurovegetative severe, hipertensiune arterială, bradicardie. Examene paraclinice: obligatoriu în urgență la internare se va face CT cerebrală/sau IRM cerebrală; numai dacă acestea nu sunt posibile, se face examen LCR (hemoragie) și examen EKG. Hemoragiile cerebrale cu inundație ventriculară evoluează de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
apărea izolat sau în diferite combinații. Clasificarea epilepsiilor este și în prezent o problemă deosebit de controversată; marea dificultate a clasificării diferitelor forme de epilepsie este determinată, printre altele, de numărul mare de fenomene cu caracter polimorf interesând sfera mentală și neurovegetativă. Una dintre clasificările acceptate de către Liga Internațională contra epilepsiei și, la noi, de către Ministerul Sănătății împarte, în mare, crizele de epilepsie astfel: 1. crize de epilepsie focală; 2. crize parțiale cu simptomatologie complexă; 3. crize de epilepsie generalizată; 4. crize
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
a face față unui traumatism; - simptomatologie mixtă și variabilă; - stare de buimăcire caracterizată printr-o oarecare îngustare a câmpului conștienței și a atenției; - imposibilitatea de a integra stimuli; - dezorientare, stupoare disociativă sau agitație cu hiperactivitate (reacția de a fugi); - simptome neurovegetative de anxietate, de panică: tahicardie, transpirații, valuri de căldură; - apar la câteva minute după eveniment, dispar după câteva ore, până la 2-3 zile; - poate exista amnezia parțială sau completă a episodului. - persistența simptomelor determină modificări de diagnostic. 2. STARE DE STRES
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
clinic - revenirea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; coșmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică" și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate la mediu, anhedonie; - evitarea activităților sau situațiilor care pot redeștepta amintirea traumei; - hiperactivitate neurovegetativă cu hipervigilență, insomnie asociată cu anxietate, depresie, idei suicidare; - perioada dintre traumă și apariția simptomelor variază de la săptămâni la câteva luni; - evoluție fluctuantă spre vindecare sau evoluție cronică pe durată mare de câțiva ani antrenând o modificare durabilă a personalității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]