330 matches
-
micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere omologă , iar dozele de 15 , 7, 5 , 3, 8 sau 1, 75 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere heterologă . Grupurile de control au inclus nevăstuici imunizate numai cu adjuvant , cu vaccin fără adjuvant ( 15 micrograme HA ) sau soluție salină tamponată cu fosfat . Nevăstuicile au fost vaccinate în zilele 0 și 21 și expuse intratraheal în ziua 49 cu o doză letală de H5N1/ A/ Vietnam
Ro_426 () [Corola-website/Science/291185_a_292514]
-
3, 8 sau 1, 75 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere heterologă . Grupurile de control au inclus nevăstuici imunizate numai cu adjuvant , cu vaccin fără adjuvant ( 15 micrograme HA ) sau soluție salină tamponată cu fosfat . Nevăstuicile au fost vaccinate în zilele 0 și 21 și expuse intratraheal în ziua 49 cu o doză letală de H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 sau de H5N1/ A/ Indonesia/ 5/ 05 heterolog . Dintre animalele care au primit vaccin cu adjuvant
Ro_426 () [Corola-website/Science/291185_a_292514]
-
neutralizanți împotriva tulpinilor A/ Indonesia/ 5/ 2005 , A/ Anhui/ 01/ 2005 și respectiv A/ Turkey/ Turkey/ 1/ 2005 . Capacitatea de a induce protecție împotriva tulpinilor omologe și heterologe a fost evaluată în studii non- clinice , utilizând modele de expunere la nevăstuici . În fiecare experiment , patru grupe a câte 6 nevăstuici au fost imunizate intramuscular cu un vaccin cu adjuvant AS03 , conținând HA derivată din H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 ( NIBRG- 14 ) . Dozele de 15 , 5 , 1, 7 sau 0, 6 micrograme
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
01/ 2005 și respectiv A/ Turkey/ Turkey/ 1/ 2005 . Capacitatea de a induce protecție împotriva tulpinilor omologe și heterologe a fost evaluată în studii non- clinice , utilizând modele de expunere la nevăstuici . În fiecare experiment , patru grupe a câte 6 nevăstuici au fost imunizate intramuscular cu un vaccin cu adjuvant AS03 , conținând HA derivată din H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 ( NIBRG- 14 ) . Dozele de 15 , 5 , 1, 7 sau 0, 6 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere omologă , iar dozele de 15 , 7, 5 , 3, 8 sau 1, 75 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere heterologă . Grupurile de control au inclus nevăstuici imunizate numai cu adjuvant , cu vaccin fără adjuvant ( 15 micrograme HA ) sau soluție salină tamponată cu fosfat . Nevăstuicile au fost vaccinate în zilele 0 și 21 și expuse intratraheal în ziua 49 la o doză letală de H5N1/ A/ Vietnam
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
3, 8 sau 1, 75 micrograme de HA au fost testate într- un experiment de expunere heterologă . Grupurile de control au inclus nevăstuici imunizate numai cu adjuvant , cu vaccin fără adjuvant ( 15 micrograme HA ) sau soluție salină tamponată cu fosfat . Nevăstuicile au fost vaccinate în zilele 0 și 21 și expuse intratraheal în ziua 49 la o doză letală de H5N1/ A/ Vietnam/ 1194/ 04 sau de H5N1/ A/ Indonesia/ 5/ 05 heterolog . Dintre animalele care au primit vaccin cu adjuvant
Ro_771 () [Corola-website/Science/291530_a_292859]
-
unui abur intangibil. C: V-am spus că... la musique n'est pas mon fort! Oricum, amicul nostru comun, Aristofan, i-a invocat, la rându-i, și, mai cu seamă, prințulHamlet, ce, obligân-du-lpe Polonius să-i semuie, alternativ, cu o nevăstuică, un chit și o cămilă, stimulându-i, astfel, nu doar oportunismul, ci și instinctul, dacă vreți, de identificare dirijată, practică, de fapt, metoda lui Da Vinci, ca și pe aceea, „paranoïa-critique", a lui Dali. Orbul, ca, sui-generis, paranoid, ar intui
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
326 Ursul gulerat Procyonidae Coati (urși cu trompa) Bassaricyon gabbii (III CR) Ursul maki Bassariscus sumichrasti (III CR) Basarisc Nasua narica (III HN) = 327 Coati Nasua nasua solitaria (III UY) Coati brazilian Potos flavus (III HN) Kinkaju Mustelidae Bursuci, jderi, nevăstuici Lutrinae Vidre Lutrinae spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor menționate în anexa A) Vidra Aonyx congicus (I) = 328 (Numai populațiile din Camerun și Nigeria; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B) Vidra africană Enhydra lutris nereis (I) Calan (vidra de mare
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vidra cu coada lungă Lontra provocax (I) = 329 Vidra sud-americană Lutra lutra (I) Vidra Pteronura brasiliensis (I) Vidra uriașă braziliană Mellivorinae Melivoră capensis (III BW/GH) Viezure african Mephitinae Sconcși, Conepatus humboldtii (ÎI) Sconcs de Patagonia Mustelinae Grizoni, jderi, taira, nevăstuici Eira barbara (III HN) Taira (hirara) Galictis vittata (III CR) = 331 Grizon Martes flavigula (III ÎN) Jderul cu gât galben Martes foina intermedia (III ÎN) Pietrarul Martes gwatkinsii (III ÎN) = 332 Pietrarul Mustela nigripes (I) Dihorul cu labe negre Viverridae
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Vulpes vulpes montană (III ÎN) §1 Vulpea roșie Vulpes vulpes pusilla (III ÎN) = 536 §1 Vulpea roșie Mustelidae Mustela altaica (III ÎN) §1 Mustela erminea ferghanae §1 (III ÎN) Hermelina Mustela kathiah (III ÎN) §1 Mustela sibirica (III ÎN) §1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
2 alineatul (7) din Directiva 90/425/CEE a Consiliului4. (8) Regulamentul (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului5 prevede condițiile de sănătate animală și documentele de însoțire sau pașapoarte pentru transportul intracomunitar de pisici, câini și nevăstuici, iar Decizia 93/623/CEE a Comisiei6 pentru ecvidee. Este necesar ca animalele de circ din speciile menționate anterior să intre sub incidența acestor norme în ceea ce privește pașapoartele și sănătatea animală. (9) Pentru asigurarea coerenței, Irlanda, Ciprul, Malta și Regatul Unit
32005R1739-ro () [Corola-website/Law/294378_a_295707]
-
altul decât cele prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) ale prezentului articol. (2) În conformitate cu articolul 4, autoritatea competentă eliberează un pașaport colectiv, în conformitate cu modelul prezentat în anexa IV, pentru păsările și rozătoarele existente în circ. (3) Câinii, pisicile și nevăstuicile deținute de circ intră sub incidența dispozițiilor în materie de pașapoarte și de sănătate animală prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 998/2003. (4) Ecvideele deținute de fiecare circ intră, de asemenea, sub incidența dispozițiilor în materie de pașapoarte și de
32005R1739-ro () [Corola-website/Law/294378_a_295707]
-
vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmannii"), arici ("Erinaceus concolor"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"), șoarecele-de-mișună ("Mus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
o faună bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și în ultimii ani porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,54%), cu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
L."). În zonele de câmpie, fauna este reprezentată prin rozătoare ca popândăul ("Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes"), lupul ("Canis lupus"), care mai vine de peste Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
eo.: La Esperantista Grupo de la Tintavo). Numele acestui sat provine de la cuvântul <nowiki>"</nowiki>tântáv<nowiki>"</nowiki>. Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]