6,179 matches
-
urcase 38 de grade și gîfîia asfaltul era plin de adînciturile tălpilor, într-un fel asta îți dădea ghes să intri în direct cu gloria vedetelor hollywoodiene, dar era și un fel de a te goli de a te face nevăzut din locul în care ai rămas mă întorceam spre casă și pe măsură ce privirea ștergea fațadele în locul lor apăreau sentimente de cealaltă parte, din interioare imaculate, mobilate cu încăpătoare aduceri aminte răzbăteau pînă la mine priviri ce rîcîiau pe la colțuri ori
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
penultimul poem din întâia carte a lui Gheorghe Grigurcu plasează lirismul său la o mare altitudine: O, moarte, dezrobire prea-nceată / în diminețile mele încă tânjind / după dragoste! // Adesea mă simt ca o relicvă / a unor glorii creându-și / din nevăzut o nouă viață umilă. Un os într-un muzeu descriind / curbe de sânge în spațiu. // O monedă ce n-a capitulat / nici în osânda trândăviei. // O, moarte, dezaprobare tăcută / a tot ce-am făcut / și totuși armonie, lucire / de plâns
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
de ani, ca obscur, dar incoruptibil, anchetator de delincvenți minori, într-un fund de provincie și în dispută cu autoritatea locală. Totul îi scapă până la urmă, pentru că tânărul pe care el îl reține, doar cu de la sine putere, se face nevăzut într-un mod senzațional. Ca într-o stare de vedenie alienantă, el constată că tânărul delincvent ieșise de-a dreptul prin zid. Romanul conceput astfel retrospectiv devine o inteligentă, înțelegătoare în definitiv, despărțire de trecutul trăit traumatic, frenetic, și relatat
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
pluti liniștită în rimele mele în ritmul știut de pasăre toamna încărunțită în casa din ape redându-mă somnului verde Penitență Și tu Magnolia te acoperi cu aur asemeni templului pe care îl visez uneori penitență la poalele tale fac nevăzuți pelerini o lume în care lumina îngheață sfielnică trecerea orelor necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de vară latura-i întunecată orbindu-mă Moment Refuzatele spume înfricoșându-mă
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
cel intens somnoros somnul de bronz al purității neliniștite imflamate pînă-n străfunduri scurt pe doi submarinul celebru nautilus va pleca numai cu mine și cu iubita mea în marea epocala senzaționala călătorie numai cu mine și cu poemul meu cel nevăzut de broaștele orăcăitoare de la suprafața lacului obscur numit țară literară fără verticalitate și fară coloana presupus vertebrală așezată nemijlocit la vedere scurt pe doi arde în aceleași secunde și cîteodată periculoasa și soioasa mare neagră și superalbastra și veșnic strălucitoarea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
invizibil ca un sac cu bolovani. omul se face greu pe lumea cealaltă din cauza luminii: lumina venoasă, marii carpați luminoși de sub stern, luminile sumbre care-i umflă oasele. cine-a zis că omul nu-i lumină? ba chiar că-n nevăzut omu-i lumină, un cheag de lumini bolnave foarte. puține vor fi lucrurile pe care din cauza luminii nu le-am văzut, dar asta numai pentru că lumina nu ajută la vedere și oricum eu am vederea slabă și prin ochelarii mei de
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
Horia Gane A scrie ceva despre Norman Manea, prozator nu prea bine văzut sau chiar nevăzut în România dar considerat, din Europa și până în America, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului 20 (îi urez cel puțin aceeași considerație în continuarea secolelor!), nu este o treabă prea ușoară. La început, pentru mine, Norman Manea nu
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
nr. 988, 12-17 febr. 1943, semnată S. Casimir, cl. a IV-a primară P.-Neamț. "Odată, un pitic Cît degetul de mic Se plimba prin pădure Culegînd fragi și mure. Piticul nostru avea O căciuliță sadea, Care, cînd o îmbrăcai, Nevăzut te făceai! Dar deodată se-auzea Un zgomot... Ce era? Oameni de la circ veneau Și un pitic căutau. Cînd ei peste pitic, Mic, mic, Au dat, Fedeleș l-au legat, în cușcă l-au băgat Și l-au încuiat. Și
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
prefăcut Și a zis: Al nostru trimis A găsit ceva bun. Ura! Trageți c-un tun!ť îns-al nostru pitic, Mic, mic, Și-a pus căciulița sadea Ce la el o avea Și imediat s-a făcut Ca aerul nevăzut. Iar cînd directorul venit-a Să-i dea mîncare cu nemiluita, Al nostru pitic, Mic, mic, S-a strecurat Și din cușc-a evadat Și-a plecat la pădure Să culeagă fragi și mure." 4) Sub aparenta ei naivitate, poezia atestă
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
nu vă supărați Pe cei ce vor să-și fie din nou trup, Ce printr-o simplă mângâiere Ies din oseminte și devin mângâiere. * Deodată un nor zăvorăște întreaga viziune. Din el crește crinul sie însuși boltă. Încă îmi ești nevăzută, minune, Virginitate, a mântuirii escortă. Te pleci peste lume încătușată De gândul ce pentru spirit s-a născut. - Curăță de pe sunet, de pe cuvânt orice pată, Fii alb ca divinul din scut - Îmi spune iubita pe când mă adoarme Cu obscurul în
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
și-ale nopții. Am observat ceva ciudat. De cîte ori mă reîntorc de undeva în Iași, femeile de aici mi se par mai frumoase ca oriunde! Mă înșel? Au o senzualitate aparte, o complicitate-n toate ale lor văzute și nevăzute cu sufletul meu, un comerț clandestin de gesturi inconștiente, rotunde și galeșe, cu visurile suave și detracate ale adolescentului ce-am fost cîndva! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 28.VII.1980
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
Alexandru LUNGU Lumina frântă umbrele cu fețe nevăzute pășesc într’un alai de tăinuită ghicitură prundișul dintre somn și veghe pietrele tăcerii netezite dincolo de timp de lina apă curgătoare se’mbucură de trecerea luminii frânte întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei secunde dezvăluie fața și
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
rătăciți pe coline unindu-și necrezut frunzișul și înălțimile foșnetul zbucnit din adâncuri în josul pământului nici o pasăre amintitoare nu mai bate aripi prin veștedul timpului încremenirea așteptării mult rămasă în urmă zadarnic jinduie cărări dezlegătoare încotro coboară spre ce ascunziș nevăzut alinarea luminii? din norul odinioarei în care-am crezut cade pe fruntea clipei nemărginit fluturele cap-de-mort se-aude cum trece prin vămile lumii puterea întunecării Cenușa uitărilor cenușa uitărilor scrisă’n curgerea vremii se-așterne asemenea unui lințoliu pe neliniștea
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
la toate răspântiile un ascuțiș fără nume despică timpul de nu mai știu să aleg între netulburata curgere a nisipului din clepsidre și răzvrătirea crudă a clipei desimea nopții acoperă răspântiile steaua dezlegătoare își tăinuiește sclipirea Pâinea și vinul ce nevăzute mâini frâng pâinea și întețesc lumina la cina noastră în umbra ei netăinuită? mirozne îngerești încunună fruntea acestui ceas nemăsurat străluminatele merinde înaburesc cu jindul dezlegărilor adânci cerurile gurii din cana sângerândă limpezitorul vin să curgă în semnul stelei temătoare
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru evrei, confiscarea radioului, munca obligatorie, imposibilitatea plecării, interzicerea cărților scriitorilor evrei și, peste toate acestea, o mulțime de zvonuri sinistre, de amenințări nevăzute, de sentimente confuze, neliniști chinuitoare. Pe 10 noiembrie 1942 Sebastian notează în Jurnal: „M-a străbătut o clipă gândul că într-o noapte - o noapte ca asta - am putea fi toți măcelăriți în casele noastre”. Frica, singurătatea și lipsa de
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
întâilor zori de dincolo de moarte. Chiar conținând pasaje demne de atenție, imnele ce închid mult prea de timpuriu poezia lui Ioan Alexandru sunt aidoma unei interminabile sporovăieli din care vocea lirică nu mai izbutește să se facă auzită. Un înger nevăzut, zice autorul în trisagion: ,,stă acolo în lumină,/ și cântă singur bucuros/ un imn ce nu se mai termină”. Ba chiar: ,,cântă atât de tare că n-auzim nimic”... Primele șase versuri din Imnul iubirii țipă dezolanta, manieră: ,,patria credinței
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
meu de lucru dulapurile sunt ferecate în zid și au perdele. E pentru ca să nu se vadă că nu au fund: sunt deschise pe o galerie. Înainte ca prin față să se pună sigilii sau să se deschidă, pe din dos, nevăzută, mâna își va face datoria"15. Obsesia focului arzând scrisori, documente, scrieri este prezentă de la începutul romanului: naratorul își arde scrisorile părinților, Pantazi își arde polițele ascunse în casa unchiului său mort, dar numai prin Pașadia focul cucerește o valoare
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
tîrziu, am zărit conturul unui trup omenesc pe jumătate îngropat în frunze. Cînd l-am atins, rănitul s-a cutremurat, apoi s-a liniștit din nou. - Nu te teme, sînt o prietenă, i-am șoptit la ureche, în timp ce încercăm, pe nevăzute, să-i deschei gulerul și să-i slăbesc nodul cravatei. Bărbatul n-a răspuns. Am îngenunchiat lîngă el, întrebîndu-mă ce să fac mai departe. Nu-i puteam auzi respirația. I-am luat mîna intr-a mea. Atîrnă moale și rece
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
burghezia bucureșteană. Pe mine mă interesau, la acel ceas, apariția ultimelor romane ale scriitorilor prezentate în vitrinele librăriilor. Fantezia mea se hrănea cu subiecte iscate de lectura lor. Devenise pentru mine o hrană zilnică. Timpul meu se scurgea în ritmul nevăzut al ceasurilor petrecute în compania întîmplărilor înfățișate de autori în care acțiunile se desfășurau fie pe malul mării, la Balcic, fie la Sinaia sau Brașov, fie în Bucureștiul care îmi rămînea necunoscut în înfățișarea lui reală. Eram de fapt o
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
legiuit și zeu cu picioare de foc! Doar trupul său de smead stăpîn să îl atingi pînă și-n vis! Blestem pe capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări femeiești învățate de la fumătoarele de opiu: Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
-și zadarnic în ochiul zorilor de ziuă adierea culorii amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul nestatornic nouri călătorind fuioare de temeri neostoite unde rătăcești pasăre de apă de foc în care surpăt al tăcerii? Pescari îngerii pescari desferecat pășesc pe oglindirea apelor adânci ce auz ar cuprinde zvâcnirea
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
de apă de foc în care surpăt al tăcerii? Pescari îngerii pescari desferecat pășesc pe oglindirea apelor adânci ce auz ar cuprinde zvâcnirea din străfunduri a peștilor de taină purceși din semnele cerești? pe țărmul așteptării oamenii pescari pândesc năvodul nevăzut dăruitor îmbelșugat cu pești străluminați de duh Lacrima neplânsă prădați de umbră în gol se leagănă copacii pierduți în uitare rătăcită într'o aură tristă într'o foșnire pustie frunza nu mai dă zvon văzduhul veșted văduvit fără milă de
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
și tu sub fulgii de cenușă cătând la înțelesuri mai înalte suite-n furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul țesut în raze, strecurat prin dese frunzișuri de răchiți, de plopi, de sălcii, când se arată în lumină blândă făptura toamnei pe otăvi cosite. E-atâta pace și odihnă-n jururi că nici nu
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
ziua de 18 martie frumoasa vârstă de 93 de ani. Îi adresăm urările noastre de sănătate și publicăm această "evocare spontană" pe care ne-a trimis-o recent de la Bacău. (Red.) De ce zilele înșirate ca pe un fir de ață nevăzut se orînduiesc în mintea mea, a fi înfăptuite într-o epocă însorită. Să nu fi fost la vremea aceea, decît lumina strălucitoare a soarelui, care se oglindea pe toate fețele oamenilor care umpleau Calea Victoriei începînd de la Corso pînă la Capșa
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
alunecau de-a lungul Căii Victoriei purtînd clienții doritori de plimbare, îndreptîndu-i în direcția pe care aceștia o doreau, adresînd un semn birjarului cu vîrful bastonului pe care îl purtau la ei. Toată Calea Victoriei era un bulevard dintr-un salon nevăzut dar plin de persoane de toate categoriile sociale, care își făceau plimbarea zilnică pe cea mai frumoasă stradă a Bucureștiului. Galantarele largi ale magazinelor ofereau trecătorilor prilejul de a contempla vestita bijuterie a lui Reich în care sclipeau pietrele neprețuite
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]