259 matches
-
și altora. Mă plictisesc de moarte de ceea ce este static, numitor comun, adjudecat o dată pentru totdeauna. Mi-e frică să nu devin un simplu pion al unui univers static, Întruchiparea omului-mediu, a omului-masă. Cam aceasta-i, pe scurt, marea mea nevrednicie. Vă Întreb cu sfială, părinte, ce credeți? Aș avea vreo șansă să fiu izbăvit? Ce trebuie să fac? 10.4. Ne putem Închina lui Socrate? Am Întâlnit În unele texte o comparație făcută Între Isus Hristos și Socrate ca Învățători. De
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
n-a existat". În același timp, meditația asupra acestor concepte filosofice, ce au drept coloană vertebrală spusa socratică, îi prilejuiește semnatarului cărții constatări amare, izvorâte dintr-o realitate întristător-dezamăgitoare. "Confruntându-ne cu Socrate, scrie Mihai Pricop, ne dăm seama de nevrednicia noastră". O lipsă de vrednicie ce-și are cauzele în neînțelegerea faptului reliefat atât de cuprinzător și strălucit de Socrate, că nu viața este cel mai important lucru, ci modul în care se trăiește aceasta. Spre a te pătrunde de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cel mai mare de care poate avea parte omul: a crede că știi ce nu știi. Socrate a filosofat toată viața, o monomanie care l-a împiedicat să aibă o viață ordonată. Confruntându-ne cu Socrate ne dăm seama de nevrednicia noastră. Astfel și-a atras dușmănii. Viața este cel mai precar lucru: oricând poți să nu mai fii. Viața asta o avem. Înseamnă că este ceva de mare preț. Viața fiecăruia e în altfel; are deci un conținut. Cum să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
înnoiri lăuntrice pentru care motorul conștiinței este nu fariseismul, ci pocăința sinceră a mădularelor sale. Instinctul prudenței ne face așadar să rezistăm tentației „circularelor” sau „manifestelor” bazate pe ideologii protestatare, chiar și acolo unde nedreptatea pare strigătoare la cer. Critica nevredniciilor unui veac nu trebuie să angajeze o perspectivă sectară sau dezabuzarea teribilistă. Altminteri, discursul isteric - consacrat în epoca tranziției românești de unii vânători de „antihriști” - abolește discernământul, porunca iubirii de vrăjmași și rațiunea practică, aflată mereu în căutarea de soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stă, pe lângă porți, în împrejurimile cetății, la intrarea porților, strigă tare” (Proverbe 8, 1-3). Soarele și semiluna Ortodoxieitc "Soarele și semiluna Ortodoxiei" Power tends to corrupt, and absolute power corrupts absolutely. Lord Acton (1834-1902) Adevărul dificiltc " Adevărul dificil" Vorbind despre nevrednicia vreunui ierarh sau cleric, oricine ar putea știrbi plinătatea dragostei pe care le-o datorăm ca simpli mireni botezați în numele Sfintei Treimi. Figura solară a compasiunii, despre care vorbește avva Dorotei într-o veche povață, nu trebuie să devină o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
opțiunile majorității tinerilor români sunt niște simple tangente la cercul valorilor nihiliste. Ne place sau nu ne place, ortodoxia pierde teren, iar responsabili pentru această stare de lucruri nu sunt creștinii greco-catolici sau baptiști, ci îndelung băltita noastră nepăsare și nevrednicie. Cum vor înfrunta oare cei încântați de statistici profeția Mântuitorului: „Vai vouă când toți oamenii vă vor vorbi de bine” (Luca 6, 26)? Avem obligația de a redescoperi mereu vocația excelenței. Această chemare este inseparabilă de noțiunea spirituală de „elită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rădăcinile întunericului? Putem oare izola monografia păcatelor unui fost delator de prospețimea certă a bunelor sale isprăvi din ultimul deceniu și jumătate? Oricare ar fi legăturile genetice pe care unii le afirmă, câțiva le suspectează și alții le contestă între nevrednicia trecutului criptat și excelența prezentului vizibil, ne rămâne o categorie ontologică insuficient explorată: posibilitatea, înțeleasă ca surplus, în raport cu actualitatea carentă. Numai pe această prioritate fundamentală a viitorului, afirmată într-un orizont eshatologic, se poate construi politica iertării. Pe cât de dificilă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
direcția înnoirii conștiinței comunitare ortodoxe, ne arată importanța reflecției de adâncime asupra Bisericii, înțeleasă ca eveniment, și nu neapărat ca instituție. Nimic nu știrbește adevărul cuvintelor părintelui Benedict Ghiuș (1904-1990), care spunea cândva: „Cea mai mare persecuție împotriva Bisericii este nevrednicia slujitorilor ei”. Dacă ne întrebăm în care parte a lumii nevăzute dorim să ne gestionăm posteritatea, atunci vom putea găsi răspunsul în revitalizarea substanței liturgice a vieții creștine, printr-o depășire noetică a ritualismului decorativ. Vom ajunge curând, așa cum avertizează
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a numeroși ierarhi din țară și de peste hotare. Osemintele au fost deshumate în data de 4-5 iunie 2007 din mormântul aflat în peretele de sud al bisericii mănăstirii. Dacă în anul 2007 Sfântul Ierarh Varlaam a îngăduit să particip, cu nevrednicie, la pregătirea pentru așezarea în raclă a cinstitelor sale moaște, binecuvântările sfântului nu s-au oprit aici. Cuprinși de emoții sfinte și cu o adâncă evlavie, părinții ce am fost rânduiți să primenim Sfintele Moaște, vom purta de-a pururi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Moaște ale Sfântului Ierarh Varlaam au fost trimise de la Mănăstirea Secu la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni, unde au fost primite în mod solemn. Însă darul lui Dumnezeu și iubirea Sfântului Varlaam m-au binecuvântat din nou, căci, cu nevrednicie, am fost rânduit să însoțesc racla și să veghez la picioarele sfântului pe parcursul acestor zile, vrednice de consemnat în paginile cronicarului. ( 7 august-10 august 2009) Am plecat din mănăstire în jurul orei 14:30 în glasuri de clopote și de toacă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
lume prin pogorârea Ta în trup, deși lumea a iubit întunericul mai mult decât lumina. Dătătorule-delumină, Doamne, ascultă-ne pre noi, păcătoșii și 1 Episcopul Auxentios al Foticeii, Lumina Sfântă de Paști de la Ierusalim, Editura Deisis, Sibiu 2003, pp. 190-191, nevrednicii robii Tăi, care în acest ceas stăm lângă acest preasfânt și de-lumină-purtător Mormânt și ne primește pre noi care cinstim Patimile Tale curate, preasfântă răstignirea Ta, moartea Ta de bună voie și punerea și îngroparea trupului Tău cel fără de viață
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
paginile cărții sale, cu posibilitatea ca, fără să știe, așa să-i primească, precum într-un alt timp patriarhul biblic, pe îngeri, și să ajungă și el la "limana vieții de veaci". În fapt, topoii retorici ai modestiei ori invocând nevrednicia și neajungerea mijloacelor pentru a slăvi îndeajuns măreția subiectului, ca în Cuvîntu innaintea cărții aceștiia cătră Preasfințitul Mitropolit t. 45, f. 1 r.-v al Bibliei de la București, ori în prefața la Cuvânt la mântuitoarea patimă a Domnului, Râmnic, 1707
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să se înalțe pe sine, iar rostul slujitorilor ei să-și înflorească portretul. Știu cât de antipatic devin, pentru unii, spunând astfel de lucruri. Dar, în fond, sunt parte a acestei Biserici și pot fi mâhnit de unele semne de nevrednicie, așa cum pot fi bucuros de vredniciile ei. Sunt și eu dintre "robii" care trebuie hrăniți de alți robi, chemați, "sezonier", la dregătorii veghetoare și slujitoare. Sunt îndreptățit deci să mă plâng când nu-mi primesc hrana "la timp" sau când
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
celui care va dori să înfrumusețeze cu expresii mai elegante atât stilul scriitorului, cât și banalitatea dictării. Eu sunt mulțumit că am oferit material unor scriitori excelenți și experți în arta de a compune. Dacă iau în considerație umilința și nevrednicia mea și a acelora care împreună cu mine au fost trimiși în Germania, și o compar cu starea actuală de înflorire și glorie a Ordinului nostru, rămân uimit și preamăresc în inima mea milostivirea divină, simțindu-mă constrâns să înalț către
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
gândi Ștefan. Arhimandritul nu-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma ei; „iar noi nevrednicii am făcut doar cărăușie” precizase ieromonahul, sărutând mâna arhimandritului Ioan, primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat merinde, pâine proaspătă și miez de nucă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
creier unor țări cari au o istorie proprie de aproape o mie de ani: Cum de limba vrednică a lui Nistor și Grigorie Urechi e pusă pe fugă de jargonul franco-bulg[ă]resc a lui Vasile Alexandrescu (care spre ironia nevredniciei noastre au uzurpat asemenea numele vornicului Țărei de Sus)? Cum de obiceiul pământului și "pravila împărătească" au făcut loc cu atâta ușurință tuturor gogomăniilor clocite pe malurile Seinei, cari, șezând în al 7-lea cat al unei cazarme de chirigii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
temeiurile pentru care, Sfântul Sinod a canonizat pe Martirii Brâncoveni stabilindu-se ca zi de pomenire 16 august. Un scurt fragment din Acatistul Sfinților Brâncoveni consider că este cea mai potrivită concluzie: ,,Ce graiuri vom Îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult râvnitoarea voastră viață...de adevărați eroi ai Ortodoxiei? Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea ca unii ce suntem Îngreuiați de multe, mari, grele și nepocăite păcate.... Nu ne lăsați să ne
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
sucombe în barbarie comportamentală și ignoranță. E drept, nici slujitorii Bisericii nu par pregătiți să reacționeze adecvat. Învățământul religios e practicat, adesea, la un nivel inadmisibil, cu accente rudimentar apologetice, ridicol etniciste, străine de orice subtilitate, de orice grație teologală. Nevrednicia unor dascăli e la fel de vinovată de paloarea educației religioase ca și discursul laicizant la modă. E nevoie de o reformă tenace și profundă pentru ca studiul religiei să capete stil, bun-gust și gust bun. Îmi e, totuși, imposibil să înțeleg pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu asalt Împărăția Cerurilor, în slujba neamului. Deși eram obișnuiți să ne împărtășim la fiecare început de an școlar și la marile praznice, de data aceasta Sfânta Împărtășanie, având un rost special, mi se părea că o primesc totuși cu nevrednicie și o teamă străină până atunci sufletului meu mă făcea să înaintez încet spre Sfântul Potir. Când corul școlii cânta: „Cinei Tale, celei de Taină, astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaș mă primește...”, și părintele pronunța: „Se împărtășește robul lui Dumnezeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
menaja în nici un fel, a avut un moment de mare cutremur sufletesc: Fraților, sunt tulburat, gândindu-mă cum de am îndrăznit să fiu hirotonit preot? Probabil de aceea m-a adus Dumnezeu aici ca să-mi dau seama cu adevărat de nevrednicia mea. Ce taină este aceasta, ce obligații apasă asupra conștiinței slujitorului și ce răspundere are în fața lumii și a lui Dumnezeu! Mă cutremur și nu cred că voi mai putea să împlinesc această misiune, dându-mi seama că starea preoției
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
asupra conștiinței slujitorului și ce răspundere are în fața lumii și a lui Dumnezeu! Mă cutremur și nu cred că voi mai putea să împlinesc această misiune, dându-mi seama că starea preoției mă depășește! Și decât s-o fac cu nevrednicie, mai bine n-o mai fac!... Eu stăteam uimit, cu privirea aplecată, uluit de mărturisirea părintelui. Anghel Papacioc, apropiindu-se de dânsul, cu ochii plini de lacrimi i a zis: O, Părinte Vasile, acum cu adevărat ești un bun Preot
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fac!... Eu stăteam uimit, cu privirea aplecată, uluit de mărturisirea părintelui. Anghel Papacioc, apropiindu-se de dânsul, cu ochii plini de lacrimi i a zis: O, Părinte Vasile, acum cu adevărat ești un bun Preot! Acum când trăiești cu conștiința nevredniciei tale! „Căci puterea lui Dumnezeu întru nepuțință se arată și celor smeriți Dumnezeu le dă harul Său”. Ce bine ar fi, a continuat Anghel, dacă fiecare preot ar trăi cu această conștiință a nevredniciei sale. Cu câtă atenție, cu câtă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Preot! Acum când trăiești cu conștiința nevredniciei tale! „Căci puterea lui Dumnezeu întru nepuțință se arată și celor smeriți Dumnezeu le dă harul Său”. Ce bine ar fi, a continuat Anghel, dacă fiecare preot ar trăi cu această conștiință a nevredniciei sale. Cu câtă atenție, cu câtă frică și cutremur și-ar împlini slujirea lui de apostol al lui Hristos pe pământ?! Căzând unul în brațele celuilalt plângeau; lacrimi de mângâiere și bucurie încurajatoare se împreunau pe obrajii lor. Am îngenuncheat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mirean să se mântuiască... Anghel Papacioc îmi ghicea gândurile: Vezi, frate Virgile, că mântuirea este în posibilitatea lui Dumnezeu nu pentru cel ce doar dorește, ci și pornește la lucrarea celor bune. Primul pas al acestei lucrări este tocmai conștiința nevredniciei. Atunci intervine harul să te învrednicească dându-ți puterea să înaintezi la locul slujirii tale. Anghel Papacioc, era atunci tainic Călugăr și Preot! Moș Epure Păstrez ca odoare două cărticele care circulau în închisoare și constituiau material ajutător pentru continuarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am început să înțeleg, aducându-mi aminte de incidentul de la Susai. Oamenii aceștia, mari comandanți de armate în lupta împotriva comunismului, nu îndrăzneau acum, după ce pierduseră bătălia și fuseseră condamnați, să vină în fața lui Dumnezeu cu inimă smerită, mărturisindu-și nevrednicia. Profanarea osemintelor eroilor din războiul de la 1916-18, la Susai, le anula calitatea de luptători în numele Crucii și al idealului neamurilor. În postura de comandant se erijaseră fără investitura spirituală, mistică, de continuatori ai mărturisirilor de credință în Hristos și apărători
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]