229 matches
-
la cascada "Sagrada" fără permisiunea entităților, nu intră în incinta "Casei" douăzeci și patru de ore după ce au suferit o operație spirituală, participă la supa spirituală și, indiferent de religie, subscriu la rugăciunile ce preced și încheie orice procedură spirituală. Agitatorii și nihiliștii nu au ce căuta aici. Passiflora sau maracuja, după denumirea locală, este o plantă ce crește în pădurile tropicale cu multiple și controversate virtuți vindecătoare și calități de panaceu. Ea face parte din specia incarnata, ceea ce poate aduce măcar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
urmă, cu un biciuitor „Pardon, monsieur“, Mademoiselle se repezea pe deasupra farfuriei lui, să Înșface iute coșul cu pâine și se retrăgea cu un „Merci!“ atât de ironic, Încât urechile pleoștite ale lui Lenski se făceau roșii ca mușcatele. „Bruta! Jigodia! Nihilistul!“ izbucnea ea mai târziu În camera ei - care nu mai era alături de a noastră, deși la același etaj. Dacă se Întâmpla ca Lenski să coboare sprinten scara, În timp ce ea urca greoi și se oprea gâfâind astmatic la fiecare zece trepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
spirituală. Ar fi un gest prea senzual pentru o posteritate prea costisitoare. * În mod ideal, ratatul rămâne legat de un adevăr ascuns, care, într-un final, ne pune pe toți în aceeași balanță. Perfect încadrat de rigorile Fericirilor biblice, acest nihilist în răspăr a câștigat deja marele pariu pascalian - iar Divinul, așa cum se cuvine, nu poate să nu-și țină promisiunile. Numai că inconvenientul de a se vedea confirmat deja de moartea pasivă în care subzistă face ca ratatul să nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
se gândea la acte de violență. Expresia feței nu trebuie să fie pur și simplu brutală, ci trebuie să reflecte expresia unui om care‑l citește pe Camus și care, suferind în lume, e împins către crimă. Camus este un nihilist existențial, care crede însă în Dumnezeu, eroare pe care a făcut‑o și Rainer cândva. Chestia asta îl mai frământă și astăzi pe Rainer, dar dacă asemenea lucruri îl frământă și pe Camus, atunci e într‑o companie bună. Camus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
avatarul ultim și cel mai influent al unei pasiuni revoluționare ce, părăsind Franța și Eu ropa de Vest, migrează către răsărit, acolo unde autocrația rusă pregătește terenul unei hibridizări ideologice ce pregătește marele Octombrie 1917. Trecerea de la lupta solitară a nihiliștilor la organizarea de oțel a bolșevicilor nu anulează, în nici un moment, apetitul sangvinar și mesianic. Confruntarea dintre aparatul de represiune țarist și organizațiile subterane ruse alimentează violența ce colorează revoluția și războiul civil rus. Amoralismul marxist al leninismului este soluția
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
despre perversiune Trebuie remarcată rapiditatea cu care cultura franceză, putred de bogată sau mai degrabă putredă și bogată, a adoptat estetica lui Kant și a formulat noi spații de manifestare a libertății. Meritul Îl au poate fondatorii modernității poetice, marii nihiliști ai Europei, gnosticii care au descoperit În poezie o experiență spirituală liberă de tradiție și deci cu atât mai crudă. În ciuda reîntoarcerilor raționaliste, ba de la mijlocul secolului al XIX-lea prin Victor Cousin sau a pozitivismului lui Auguste Comte, ba
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
suprimarea oricărei autorități în familie și în stat, nerecunoscând nici familia nici naționalitatea. De asemenea, emanație a revoluției franceze, anarhismul va fi dezvoltat ca ideologie de Mikhail Bakunin în Rusia, adepții acestui curent fiind cunoscuți în epocă sub numele de nihiliști. Concluzia la care ajunge Paulescu este că toate cele trei ideologii au rădăcinile în Revoluția Franceză, toate ignoră sau nu cunosc caracterul instinctiv al proprietății și dominației. Urmăresc în realitate suprimarea lor parțială sau totală în funcție de doctrină și interes, cultivând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru a se bucura de D-zeu și de Nimic, pe care el le vede ca pe unul și același (...) alege să se elibereze de D-zeu prin D zeu” (S.B.) Aceste echivocuri, nu pot face din moralistul nostru un nihilist absolut, ci mai degrabă „un credincios fără măntuire” ce exteriorizează „mai curănd o credință fără religie” (S.B.): „Nu e deloc ușor să vorbești despre D-zeu, cănd nu ești nici credincios, nici ateu: și chiar asta e drama noastră, a
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
acum de constrângerile binefăcătoare ale civilizației care îi obligau măcar la mimarea unei conduite sociale decente, ci, potrivit profeților de berărie, asistăm la adevărata revoluție a comunicării, la un orgiastic bal al democratizării imprecației, la momentul clamat de secole de nihiliști în care "proletarii cuvântului" puteau, în deplină libertate, să le trântească în față, meritat, fără fasoane, așa-zișilor "boieri ai minții" flegma grea a urii, meschinăriei și imposturii, plină de mizeria lor sufletească și de impotența lor spirituală. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lingvistice materne ; între început și sfîrșit, istoria acestei gîndiri urmează spirala vertiginoasă a unei descoperiri a lumii prin intermediul unei alte limbi și a unei desprinderi de sine în beneficiul unui eu livresc, la rîndul său sfîrtecat, fragmentar, polifonic. A existat nihilistul subversiv care adora viața, femeile și vinul bun, veghetorul ateu al unei lumi în derivă, care considera că infernul este rugăciunea interzisă, a existat pătimașul adorator al sfintelor, apoi admiratorul gnosticilor și la urmă, așa-zisul înțelepțit, cititor asiduu al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
joc noțiuni precum: reprezentare, apartenență, sine, celălalt, recunoaștere și (re)construcție, conformitate și diferențiere, tot atîtea axe de cercetare care pot îmbogăți studiul fiecăruia dintre scriitorii menționați. Și care ar mai schimba și din îngrădirea hermeneutică la care sunt supuși: nihilist subversiv, paznic al unei lumi în derivă, respectiv autor pentru tineret, cinic și amar, tratînd susnumita derivă cu mijloacele secolului 21. În străfundurile cele mai adînci, găsim la amîndoi aceeași distanțiere de sine, același disconfort vital, același dezgust față de consumerismul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
veacuri. Nu ne propunem aici să ne oprim asupra vreuneia din dimensiunile binecunoscute și explorate ale dureroaselor sale confruntări cu divinul, cu fantomele istoriei, sau cu o omenire în declin, căci cei ce se încăpățînează să vadă în Cioran doar nihilistul tenebros, ce stinge candela în urma unei lumi pierdute, uită că acest teoretician al descompunerii a fost o ființă vioaie, care se lăsa cu voluptate pradă unor conversații frivole, care înjura cu aplomb (în românește!) și rîdea ca un copil. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
l? a f? cut s? �mpiedice primirea lui Marinetti (cu toate c? Iorga �ncerca s? �ntre? în? rela? îi bune cu Mussolini)87. Iorga consideră c? piesele lui Shaw s�nt �hidoase� ? i l? a etichetat pe Mark Twain drept �nihilist�. L?a acuzat pe Zola de a fi creat �o lume infam? � �n românele lui88. Punctul culminant al respingerii curentelor literare moderne va fi atins �ns? dup? primul r? zboi mondial. Recomandă scriitorilor modelul clasic latin �ntruc�ț latinii �aduc logic? , limpezime, armonie ? i m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie în absență faptelor morale, asem]n]toare cu practică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie în absență faptelor morale, asem]n]toare cu practică religioas] f]r] credință în Dumnezeu. Am introdus ideile de realism moral, antirealism și nihilism puțin mai tarziu, pentru c], în opinia mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
substanțiale pe care oamenii le-au îmbr]țișat în aceast] dezbatere. Doresc, oricum, s] subliniez de la inceput faptul c] aproape toate perspectivele substantive sunt dificile și controversate. Sper c] lungă introducere a oferit unele sugestii despre acest lucru. Așa cum sugereaz] nihiliștii morali, ar putea exista probleme în ceea ce privește ideea principal] a practicii morale. S] ne amintim c], potrivit irealiștilor, atunci când consider]m c] este bine s]-i ajut]m pe cei care au nevoie, ne exprim]m dorința că oamenii s]-i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] înțelegi în mod diferit din punct de vedere filosofic ceea ce exprim] aceste p]reri. Ideea potrivit c]reia nimic nu este bine sau r]u poate fi numit] nihilism moral. În timp ce mulți filosofi au preferat subiectivismul, puțini au fost nihiliști. Explicația este simpl]. Închipuiți-v] cum ar fi că cineva s] cread] cu adev]rât c] nimic nu este bine sau r]u. Aceasta ar implica, probabil, c] violul nu este nici un lucru bun, nici unul r]u; c] tortură nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie în frățească alăturare. Mai întîi, tot pe pag. 1, dintr-o corespondență din Elveția de la enigmaticul Tell (Wilhelm?!), ne face idee despre climatul în care se mișcă ireproșabilul elvețian, la urma urmei, nu chiar atît de exemplar. Politica, Chestia nihiliștilor, O dramă din amor, Bătăi, atentate, O scrisoare, Crima, Judecata sînt titlurile unui mozaic ce se vrea autentic. Vorbind în numele helveților, Tell zice adînc despre politică: La noi, lumea nu-și pierde vremea cu discuții zadarnice politice; ambițioșii nu prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lumea nu-și pierde vremea cu discuții zadarnice politice; ambițioșii nu prea pot fi aici, de oare ce nu ezistă cine știe ce posturi și slujbe grase și strălucite în statele Elveției". După ce Wilhelm ăsta îi asigură pe cititori că "acum, cu nihiliștii (nifiliștii, vorba lui nenea Iancu, n.n.) ne-am mai liniștit", precizează: "Consiliul federal a luat măsuri înțelepte pentru ca sfîntul obicei de azil pe care Elveția l-a avut ca deviză fiind respectat, să se dea satisfacere și țărilor vecine, izgonindu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pulveriza, a artificializa și ce-a mai rămas natural în ființa ce se confruntă acum din ce în ce mai dramatic cu propria-i condiție. Ne e teamă că în schizofrenia generală a prospectorilor computerizați ai artei totul va aluneca treptat pe toboganul nihilismului. (Nihilistul lui nenea Iancu era un suav monșer pe lîngă cinicii și antipaticii noștri contemporani într-ale manipulării vizualului.) Cher a permis diabolicilor ei tehnicieni să-i artificializeze doar preț de un pasaj vocea, nu le-a îngăduit însă, inteligenta de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria altora. Un bilanț colectiv fructuos, o evaluare pozitivă sunt factori declanșatori ai atacului pervers Împotriva unei bucurii Împărtășite; 3. deriziunea descalificată Într-un seminar de formare. Atelierele de formare și sensibilizare În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și un mare orgolios, cel mai mare dintre toți: „Să renunți la lume și să predici apoi renunțarea fiindcă trebuie să suferi, să îmbătrânești și să mori - nu înseamnă să refuzi însăși condiția omului? Condiția în sine? Ce revoluționar, ce nihilist a țintuit mai sus? Pe lângă prințul indian, vizionarul cel mai înflăcărat pare modest. E într-adevăr o inspirație nemaivăzută să vrei să impui lumii renunțarea, să vrei de asemenea să-i atragi pe toți semenii tăi, prezenți și viitori, pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
constituire a individualității moderne, unde opoziția și diferența de limbaj și în acțiune creează identitatea social-politică a omului modern. A te opune și a te diferenția în raport cu ceilalți este o formă prin care rezistența devine acțiune (contra)politică. Ideea criticismului nihilist și a opoziției intrinseci față de tot ceea ce se desfășoară în societate ca forță perpetuează tautologia foucauldiană, astfel că orice putere și instituire a ei sunt blestemate să fie însoțite de o rezistență sau de posibilitatea creării unei rezistențe. Singurul politician
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]