646 matches
-
dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie vreun vers fericit, Îl rog pe cititor să-mi ierte impolitețea de a-l fi uzurpat eu În prealabil. Nimicniciile noastre se deosebesc foarte puțin; este banală și Întâmplătoare Împrejurarea că tu ești cititorul acestor Încercări, iar eu sunt cel care le-a compus...” Dincolo de lacrima nevăzutului crez, iertăciune! Enoriaș al tăcerii prin Cântec („Taci și nu te măsura pe
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
un cadavru călcat în picioare? Acesta a ieșit dintr-un puț de mocirlă, dintr-un izvor stricat, dintr-o picătură împuțită... A fost întemnițat într-un corp putrezit din care a ieșit în spaimă și chinuri spre a contempla numai nimicnicia și haosul" ( Rendez-vous au Jugement dernier). Mai departe, desfășurările stilistice ale autorului nu pot să pară decât firești. Ascultați: " Noaptea întreagă era molatecă și arzătoare, și de o senzualitate grosolană și pipărată, așa cum este sexul unei țigănci" (Rendez-vous au Jugement
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
învățătură de seminar dimpreună cu tot ce a mai recoltat din citiri - disprețuind ghilimelele - și a mai strâns din auzite. În ciuda ifoselor de doctrinar și de martir pe care și le dă, acest mesager și apostol al vagului și al nimicniciei, își dă regulat în petec, lunecând, după fiece tiradă filozofească, într-o bolboroseală de nestăpânită lubricitate. Dar neputința lui literară nu poate fi o pricină de uimire decât în Occident, unde nu toată lumea cunoaște debuturile și desfășurările jalnicului pornograf. Calmul
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
moarte, realitate interioară, incongruență a sinelui cu ceilalți, despre artă și egoism, despre formele pe care le Îmbracă spaima și dăruirea și căutarea unei soluții și despre speranță și pasiune și cât de aproape se află toate acestea de egoism, nimicnicie, mizerie. O piesă despre Înfrângere, dar și despre gramul de nebunie cu care fiecare Își urmărește visul, rămânând prizonierul propriei existențe și singurătăți, despre multiplele forme pe care le Îmbracă iubirea, despre răni și mutilări interioare. O piesă despre Artă
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
pe Tristan Tzara, prietenul său, i-ar fi replicat cuiva că În artă nu există străini. Într-adevăr. Nici aici, nici nicăieri. Oriunde, oamenii sunt oameni, dacă sunt oameni! Dacă Își respectă datele fundamentale, dacă se ridică peste și din nimicnicii. Ori, dorința de zbor, de a urca până la Dumnezeu, de a fi la Înălțime, este sublimă și adevărată, cu atât mai adevărată aici, la etajul 5, sfânt și de-nchinăciune, al muzeului Moma din New York. Mă aflu, deci, acum, În una
Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
s-așterne la pământ în nevoi mari și cerșește scăpare. Si toate formele cerșirei le-a întrebuințat față cu acea putere înaintea căreia individul se simte a fi ca o umbră fără ființă și un vis al înșelăciunii. Conștie despre nimicnicia bunurilor lumii, înțelegînd că această viață cu trebuințele ei prime e deja destul de grea pentru a o mai îngreuia cu alte scopuri deșerte decât cele pe care le are din natură, omul totuși pune o deosebită valoare pe împrejurarea de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și superficialitatea lui Boerne, care n-a gândit și n-a cercetat nicicând serios o cestiune politică! Ironia însă e justificată în politică numai atunci când răsare dintr-o puternică mândrie națională. Ce ironiza Pufendorf? Formele corupte ale Sfântului Imperiu, deșarta nimicnicie a statelor mici. Dar, în mijlocul celei mai mari decadențe, el nu vorbea despre nația germană decât c-o fericită mândrie, iar omului celui mai mare al timpului, marelui elector al Prusiei, el i-a ridicat un monument care va dura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau sângeroase înfruntîndu-l pe însuși marele Mahomed Cuceritorul. Nu cuceriseră însă nimic și asta îi dădea, prin secole, bătrânului zimbru, care le descrisese prin fabuloasa sa imaginație, o mândrie secretă, o lespede de tăcere pe chip și o viziune de nimicnicie asupra prezentului. Credeam că n-o să ne ajute, nu sperară să vorbească, nici nu vedeam cum ar putea el să se amestece în ițele încurcate ale acestor contemporani ai scrisului de care el fugise încă din anii de ucenicie. Totuși
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sever al veacului „de cretă”, schițând necruțător, printr-un cristalin „tulbure, vrednic de ars”, siluete cu „șira spinării restaurată”, impregnate de „gustul dulceag al narcozei” și vorbind „limba de lemn a turmei”, totul ca o „prelungire a mâinii inerte slăvind” nimicnicia. Criticii au semnalat ecouri argheziene într-un soi de psalmi, denumiți de autor „isterici”. Alte comentarii au recunoscut rapeluri la Al. Macedonski, V. Voiculescu și Ion Pillat. Poetul a asimilat însă toate aceste influențe, izvodind o poezie autentică și originală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
este sărăcia și dragostea nemăsurată către Dumnezeu. <footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel sărac cu duhul își dă seama că nu este nimic prin sine. El are în același timp o dragoste nemăsurată de Dumnezeu. Cu cât își vede mai mult nimicnicia, care nu se poate măsura, cu atât iubește mai nemăsurat pe Dumnezeu. Conștiința nemăsurată a sărăciei proprii e capabilă de iubirea nemăsurată a lui Dumnezeu, din care poate avea totul. Și amândouă sunt temelia credinței. Iar pe măsura lor se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aproape roiurile de fluturi / întunecați / foșgăind hămesite. // Și soarele cît un pui de găină și cît buricul / degetului...". (Între draperiile experienței) Și totuși, față de întîlnirile rilkeene cu transcendentul, dominate de înfricoșare și de pierdere de sine în fața Îngerului, de sentimentul nimicniciei personale, încorporarea mesagerului divin în trupul poetului poate fi citită drept semnul unei căderi. Accentuată în final: "și-apoi coboară-n mine, / se îneacă, / borborosind lasciv, se îndepărtează", ea semnifică și decăderea puterilor divinului. Tema e reluată într-un poem
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
de poezie. De un simptom. Iată comentariul, urmat, desigur, de versurile care l-au provocat și de citarea cărora vă cruțăm: (Poemul este), „un lung text care surprinde, pe alocuri, ca o tablă de materii a bucătăriei, zbaterea, oboseala și nimicnicia angajatului la spălat vase, prins în mecanismul restabilirii ordinii și curățeniei printre obiectele de consum la propriu”. Conținutul fiind totul și forma fiind nimic, ni se pare normal ca un astfel de comentariu să semene cu un CV al subiectului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
și rochia de seară a soției sale), e un continuu transfer al halucinațiilor dintre o minte și alta, de la Oliver la Noimann și retur - unul e ca spirala unei galaxii în expansiune, celălalt, ca o lume prăbușită "în propria-i nimicnicie"; în Locomotiva Noimann, viața e experiment, lumea e fluidă, oamenii au trup de carne și trup de aer, formele pe care le ia aluatul cristalizîndu-se și dizolvîn-du-se sub semnul jocului, al ludicului, dimensiunea structurală a romanelor lui Nichita Danilov: "Să
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
au avut pîn-acum, după cât știm, puterea de-al face să se retragă. Toată lumea era în drept de-a presupune, în favorul d-lui Brătianu, cauze mult mai adânci de nemulțumire, era în drept a crede că, alături cu apetiturile și nimicnicia oamenilor de cari se-ncunjurase, paralel cu vânătorii de posturi la drumul de fier, la Bancă, la Curtea de Casație, d-sa va fi urmărind un scop mai mare și mai generos, pe care nu-l poate realiza c-un partid
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neînsemnată, nebăgată în seamă de zgomotul muzicei și de lumina făcliilor, de strigătele de bucurie, dar o parte esențială și salutară. Adesea manifestările intensive de bucurie lasă în suflete un gol neînțeles, momente în care omul își simte izolarea și nimicnicia. În acele momente, adevărul bată cu degetul la poarta conștiințelor ce au răspunderea stării de lucruri și arăte-le calea adevăratei mântuiri. [10 mai 1881] ["DUPĂ CUM SE VEDE... După cum se vede guvernul cel nou vrea să aducă din nou propunerea d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
întreprinderile industriale, navigația sunt pe mîinele străinilor; orașele sunt populate de străini. Un vânt în schimbătoarea lume politică și maghiarii părăsesc scena mai săraci, mai ignoranți, mai neputincioși decum au intrat pe ea la 1866. Această conștiință a neputinței și nimicniciei proprii [î]i arde și [î]i mănâncă. Un temperament iute și ordinar [î]i face și mai incapabili de-a suporta cu înțelepciune căderea și ruina vădită, deci caută a-și răzbuna pe oameni nevinovați neputința lor proprie și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vom da, căci lucrul e ipotetic - dar putem da de efecte cu totul putrede, {EminescuOpXII 479} de hârtii cari n-au nici o valoare intrinsecă, cari prin speculă numai s-au ridicat la o înălțime oarecare, pentru a recădea repede în nimicnicia lor. Cu toate acestea consiliul și directorul sunt acoperiți. Ei au primit, nu de la clienți cerți, dar de la clienți anonimi, un capital de 40 milioane la discreție. Având a îl specula, nu a face negoț cu el, l-au întrebuințat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inepte, ce prigonește fără omenie, fără milă și fără rușine pe omul care se distinge prin merit propriu și a cărui existența, le stă ca un ghimpe în sufletul lor sec și netrebnic. În toată lumea civilizată conjurația aceasta, convinsă de nimicnicia sa, își urmărește țintele mai cu sfială, mai pe dedesubt și mai de la întunerec; urzirile ei sânt mai totdeuna neutralizate prin împrejurarea că publicul imparțial, luminat sau cel puțin plin de respectul autorității este totdeuna un reazim solid al meritului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr politica aceasta are vederi largi și e prudentă. Domnul a văzut atâtea în țara aceasta. El a văzut cum din toți aceia cari sânt certați cu cerul și cu ei înșii, din toți aceia pe care conștiința propriei lor nimicnicii îi fierbe și-i mustră s-a format un numeros partid, carele, sub pretextul luptei pentru libertățile publice, vânează funcțiile publice. Lipsiți de religie și de iubire de patrie, fără instinct pentru adevăr, fără știință și fără spirit de muncă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru cercetare, judecată limpede pentru a selecta, ordona, ierarhiza noi detalii, ori să asamblezi și să sintetizezi într-un întreg armonios, ce să completeze și să nuanțeze ceea ce se știa până la această dată. Într-un cuvânt, trebuia să meditezi la nimicnicia, precaritatea, efemeritatea celor mai multe lucruri din jurul nostru și să poți să-ți răspunzi cât mai bine, ce rămâne după tine? Prin ce poți să-ți însemni clipele, minutele, orele, zilele, anii? În primul an de după plecarea la muzeu, am susținut teza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aceasta perspectivă, mi se pare normală reacția de apărare împotriva celor care îl atacă, din rea credință ori din interes și prostie, pe "omul total al culturii române". În lipsa lor de minima moralia, ei raportează structura biologică a creatorului la nimicniciile diurne și accidentale. Degradarea și agresivitatea gregară merg până acolo încât încearcă, dacă nu fisurarea, măcar macularea unei opere indestructibile. Referindu-se cu condescendență executorie la acești maidanezi în blugi sau în frac, Theodor Codreanu găsește explicația într-o cabală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stat mereu pe noptiera mea, alături de manualul lui Epictet. Împăratul filozof m-a instruit de mult cu înalta lui melancolie: el avea tot, resimțind marele vid, invocând ajutorul filozofiei, ridicat precum calul său parcă împotriva mizantropiei, frica de moarte, sentimentul nimicniciei, deznădejdea, monotonia lungă a vieții, a fugii misterioase a timpului, și deasupra tuturor: neputința umană. M-au consolat mereu eforturile împăratului filozof de a reconcilia autonomia individului și legătura lui secretă cu universul: „Dacă Dumnezeu există, totul e bine, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
creaturele dramatice ale d-lui Bolintineanu. O repetăm: cu părere de rău, căci națiunea așteaptă mult mai mult de la poetul cel mare și iubit, de la copilul ei cel dezmierdat, decât acele drame fără caractere, fără scop, fără legătură, imposibile prin nimicnicia lor, astfel încît autorul lor se pare a fi uitat cumcă e compunătoriul plin de geniu și inima a "Cîntecelor și a plângerilor ", a "baladelor" - sânte oglinzi de aur ale trecutului românesc. Dacă am fi să alegem între comediele lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unora adevărata comedie trebuie să te facă melancolic... ne întristăm. Acesta este efectul piesei lui Gogol, ca și acela al adevărului și naturei. Natura și adevărul sunt serioase. Oricât de ridicule ni s-ar părea în costumul lui Momus, mizeria, nimicnicia caracterelor omenești și înjosirea lor pot produce veselie, dar aceasta va fi însoțită de o tristă rezonanță, ca ariile de danț ale compozitorilor germani. De aceea s-au și observat că umoriștii cei mai veseli în scrieri, actorii cei mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d. redactor nu s-ar păzi de-a scrie un singur șir în propriul său ziar. D-sa are un singur rol - de a tipări toate necuviințele câte i se trimit Când i se pare că ating vreo personalitate superioară nimicniciei și ignoranței sale. A discuta cu d-sa e ca și Când ai vrea să 'nveți pe-un orb pictura. Dar chiar din partea d-nului R., notița, astfel cum e concepută, e o necuviință, la care am fi găsit cu totul de prisos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]