1,376 matches
-
cel mai întâlnit poluant îl reprezintă praful, adică PM 10 și PM 2,5. Anul acesta, Bucureștiul a depășit deja numărul maxim de zile admise de Un dezavantaj al bucureștenilor îi reprezintă poziția geografică în zona de câmpie, cu soluri nisipoase. Pe lângă acestea, traficul auto este sufocant, banda unică pentru transport în comun lipsește, iar șantierele de construcții nu respectă normele. Problemele de mediu nu sunt prioritare pentru politicile locale, deși cauzează anual sute de îmbolnăviri. Principala măsură de combatere a
Bucureștiul, a doua cea mai poluată capitală europeană by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/66076_a_67401]
-
Constantin au exercitat o influență majoră în devenirea proprie. Un moment inedit a fost reflecția lui Dumitru Țepeneag pe marginea postmodernismului, lăsând la o parte riscul intrării într-o discuție fără sfârșit. Prozatorul s-a arătat dezaprobator față de tatonările terenului nisipos al curentului cultural de către Mircea Cărtărescu. Nu a ezitat să își dezvăluie doza de subiectivism atunci când a atras atenția asupra omisiunii lui Cărtărescu de a-l situa printre precursorii postmodernismului literar românesc. Dezbaterile moderate de Andrei Bodiu și de Adrian
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
însă, farmec povestirii, în întregul ei. E vorba de erotism și senzualitate. Mai bine zis, de erotismul acvatic (prezent și în cel mai recent roman al său - Femeile insomniacului), de un lirism aparte: marea, „frecându-și, leneș, trupul de malul nisipos” sau „În apă, ființa mea se împrăștie și se adună continuu, fiecare moleculă mi se transformă într-o gaură de pește care aspiră și filtrează apa. Uneori, apa mă cuprinde cu brațe de femeie, rostogolindu-mă printre sânii ei mari
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
partea nordică a plajei Neptun cu 24 de metri, iar plaja Venus-Saturn, cu 36 de metri. Programul de măsuri privind protecția și reabilitarea zonei costiere cuprinde montarea de garduri de protecție, completări cu nisip, o mai bună gestionare a sedimentelor nisipoase aduse de Dunăre în zona costieră și realizarea unor structuri de protecție, cum sunt digurile flotante sau captatoare de energie. Direcția Apelor Dobrogea-Litoral are în vedere și realizarea unei pante subacvatice de echilibru, cu structuri „sparge-val” subacvatice, precum și reconstruirea stocului
Agenda2005-32-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284060_a_285389]
-
în afara ei, în Bosnia - dărâmarea unor coșuri de fabrică înalte de 60 de metri. Firma a acționat în aceste zile pentru prima dată în Timișoara. „Operațiunile de la Timișoara sunt cele mai complexe, datorită poziționării clădirilor, locației și structurii pământului - argilos, nisipos. S-au luat măsuri suplimentare pentru reducerea la minimum a undei seismice“, ne spune dl Cămărășan. Pregătirea unei astfel de operațiuni, de pildă, pentru hala de 2 000 metri pătrați, a luat patru zile. Patru zile pentru cele câteva clipe
Agenda2005-41-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284306_a_285635]
-
Beghei până la Kikinda, ajungând de acolo doar la mică depărtare de Becicherecul Mare. Celelalte două mlaștini, de la Ilanča și de la Alibunar, se întindeau de la malul de miazăzi al Timișului, cale de mai multe mile, pierzân- du-se într-un strat nisipos din apropiere de Palanca Nouă... Mlaștinile pontice, atât de renumite în vechea și noua Romă, nu pot fi comparate deloc cu cele din Banat. Permanentele schimbări atmosferice cărora le este expusă țara, datorită poziției ei naturale, precum și emanațiile molipsitoare care
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
se purifică și se întărește. În acest sens, haina umilinței este expresia unei îndrăzneli nelimitate. Fapta lui este lipsită de conținutul zgomotos al timpului. Pasionații istoriei numesc astă trăire subistorie. Este mai exactă formula absenței istoriei. Omul religios respinge terenul nisipos al devenirii. El este.” Dacă era întrebat ce meserie are, Petre Țuțea răspundea că profesiunea lui este aceea de a fi român. A fost mândru toată viața de naționalismul său, care nu era și un șovinism : cea mai mare minune
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
nu mai nimerise niciunul. Rotunjoara eliberată se lăfăia cu obrăznicie între ei, pe-o pată de nisip mărunt, adevărat platou, dorit în scurta-i existența de felie. Peste figura-i rozalie se-așezaseră la impactul cu solul mărunte fire de nisipoasă proveniență aducând cu fire albe de piper. Contemplând pierderea, Sandu îi aruncă ciudos lacomului său prieten: -Ai un leu s-o mănânci și p-asta! și-și ridică pontos colțurile gurii într-un zâmbet laaarg... îl întrebă din priviri Gabi
ZI… DE-O BERE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384650_a_385979]
-
se repetă, până se învață...„ * În ceair, doi cai pasc de câteva zile iarba crudă de vară. Plouase și plaiul întins de-a lungul râului Doamnei se înviorase cu iarbă. Vântul unduia sânzienele, iar mai spre râu, în locuri ușor nisipoase, crescuse siminocul. Fusese cândva pășune pentru cai, acum terenul gazonat ținea de spațiul public, în imediata apropiere a blocurilor , numai că nimeni nu știe de unde apăruseră cei doi frumoși roibi. Oamenii nu se preocupau , din moment ce nu făceau rău nimănui. Nu
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
strânsă sub braț. De cum ieșiră, fură izbiți de vacarmul nebun al bătăliei. Răpăitul tobelor Însoțea asaltul sarazinilor asupra ultimului bastion aflat Încă În posesia creștinilor, Volta d’Acri. Străbătură o porțiune de ziduri, printre creneluri. Sub ochii lor, În valea nisipoasă, asediatorii Își reîncărcau cele două catapulte uriașe. Zeci de bărbați, biciuiți la sânge de eunucii din garda personală a sultanului, Încercau să Împingă mașinăriile Înalte ca niște turnuri spre o nouă linie de tragere. Cel mai vârstnic se opri o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de vânt dinspre Marea Tireniană Îl orbeau, umplându-i ochii de lacrimi. Drumul bătut de care se oprea la destule mile de coastă. Acolo, se Întindea o mlaștină enormă, Întreruptă de mici povârnișuri și băltoace, cu câteva limbi de pământ nisipos. Oprindu-se În dreptul unui șir de colibe, ultimul pe drumul către plajă, Dante Întrebase dacă prin părțile acelea exista vreun loc de acostare. Țăranii se uitaseră lung la el, cu privirea lor tâmpită, Înainte să Îi răspundă. Da, era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era un mic port, ceva mai Înainte, pe coastă. Da, trecuseră doi străini, care se Îndreptau Într-acolo. Negura se risipea, eliberând mlaștina din Întuneric. Trecu de o ultimă dună, În timp ce calul pufnea de oboseală, acoperit de sudoare. Dedesubt, țărmul nisipos al Mării Tireniene, cu valurile Încrețite ale unui curent violent. Marea era pradă unei furtuni de vară, care pe uscat părea Încă Îndepărtată, anunțată doar de rafalele de vânt umed și cald. Aruncă o privire rapidă de-a lungul liniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
așa. Și te rog, să fie anunțate familiile noastre. — De asta mă ocup eu - trase o înjurătură: Canalie mizerabilă! Uite în ce ne-a băgat! Încălecă pe motocicletă, continuând să înjure, și după câteva clipe părea că zboară pe întinderea nisipoasă, urmând ceea ce începea să fie un drum perfect conturat. Gacel și Suleiman îl însoțiră cu privirea multă vreme, iar în cele din urmă Suleiman spuse: — Cel mai bine ar fi s-o pornim la drum. Aș vrea să ajung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
stea sub acel soare arzător. Nu contau nici căldura, setea, scorpionii și șerpii. În acele momente, important era să se transforme în stană de piatră, să nu-și miște nici un mușchi, pentru ca ochii și auzul fin al viețuitoarelor acelor întinderi nisipoase să nu-l descopere. Trebuia să lase vânatul să se apropie pas cu pas și să mănânce lujeri, mișcându-se în voie în toate părțile, deoarece în singurătatea aceea un glonț era o adevărată avere ce nu trebuia risipită, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să lăsăm viitorul în mâinile lui Allah. La puțin timp după aceea, porniră pe drumul de întoarcere spre peșteră, dar de data asta se văzură obligați să facă un ocol, pentru ca animalele să meargă mereu pe teren pietros, evitând locurile nisipoase sau pământoase, unde ar fi putut lăsa urme. Beduinii știau din experiență că o piatră răsturnată, un salcâm cu ramuri rupte, un lăstar ros sau cea mai mică urmă de excremente erau de-ajuns pentru ca un bun cercetaș să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Dublinului, au fost descoperite de echipele de ajutor În regiunile Îndepărtate ale insulei, respectiv primul din cel de al treilea strat bazaltic pe marea șosea națională, cealaltă Îngropată pînă la o adîncime de trei picioare și șase degete În țărmul nisipos al golfului Holeopen alături de vechiul Cap Kinsale. Alți martori oculari declară că au observat un obiect incandescent de proporții enorme zburînd prin atmosferă cu o velocitate Înfricoșătoare pe o traiectorie cu direcția vest sud vest... țaoleu, mult o s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
voce feciorelnică și cu ochii Înălțați la cer. Le dădeau apă rece și un coltuc de pîine, iar ei le mulțumeau, promițîndu-le, În schimb, viață veșnică, Înfățișîndu-le un ținut binecuvîntat unde aveau să ajungă după moarte: nu mai era pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În urma lor mergea tot satul, tot ce era suflare, căci În tot ținutul se dusese vestea apariției unui mag egiptean care avea să facă o minune. „La șase coți adîncime“, stărui Simon. Lucrătorii se puseră pe treabă și primul strat nisipos fu curînd urmat de pietriș, apoi de pămînt roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dîrele rădăcinilor; retezate de custura sapei, rîmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lîngă groapa care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de la cele incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stropiri repetate și rezista la frigul iernilor din Moldova. Vița autohtonă s-a menținut până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceea ascunsă În buzunarul jachetei. Ochii Îi străluceau ca niște mărgele de sticlă. — Un prieten, zise. Sau asta nădăjduiesc să fiu. O țigară? — Nu fumez. — Bine faci. Din nefericire, n-am nimic altceva să-ți ofer, Daniel. Glasul Îi era nisipos, rănit. TÎrșîia cuvintele și suna stins și Îndepărtat, ca discurile de șaptezeci și opt de turații pe minut pe care le colecționa Barceló. — De unde știți cum mă cheamă? — Știu multe despre tine. Numele contează cel mai puțin. — Ce mai știți? Aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
noapte care istovise oameni și cai, În timp ce deasupra capetelor lor apuneau constelațiile Zodiacului. Înaltul zidurilor strălucea În razele soarelui timpuriu, de parcă ar fi fost alcătuite din aramă, nu din piatră și din cărămizi. Pe timpul nopții căzuse, În răstimpuri, o ploaie nisipoasă, Întreruptă de fâșii de senin. La o oră când bolta Înstelată era vizibilă, Dante Își ridicase ochii pentru a estima cât timp se scursese. În acel moment luceau pe cer Gemenii, semnul său natal. Dubla strălucire a lui Castor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pe galere am văzut și mai mari. - Nu În felul cum arată se află minunăția. Ci În sursa luminozității sale. Aceasta. Scotoci din nou prin dulăpior, de unde scoase un clondir astupat. Prin suprafața de sticlă se Întrezărea o substanță alburie, nisipoasă. Ținând-o cu grijă, o apropie de chipul poetului, pentru a o putea observa mai bine. - În ultimii săi ani de viață, Elia aprofundase studiile de alchimie: acest praf e ultima sa descoperire. Dar nu a vrut să Îmi dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Și poate, atunci posedând și limbile păsărești, vomposeda și inteligența prieteniei, dragostei adevărate. În această primăvară plăcută, am avut unicul prilej, să-mi realizez un visai multor ani pe care-i duc, în căutarea adevărului. 2 Am ajuns pe pământurile nisipoase ale micului oraș Sfântu Gheorghe, cuajutorul unui vapor pornit dinspre Tulcea. Localitatea se întinde pe parteastângă a celui mai vechi braț al Dunării. 358 de gospodării -toate pepartea de est. Localitatea aparține județului Tulcea, cam la 120 de km.deorașul
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
jur de ora nouă, marea se curățase binișor de ceața care s-a îndepărtat spre larg. Se vedea din nou tot litoralul. Mă aflam cam la doi kilometri de mal. Adâncimea mării depășea aici nouă metri. Când dădeam de zona nisipoasă, plină de alge, găseam în cârlige strunghili roșiatici, care sunt cei mai gustoși guvizi și cei mai cărnoși. Prinzi nouă-zece bucăți și gata kilogramul! Iar vânzarea merge mai bine când peștele este mai mare. Până la urmă, n-a fost chiar
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]