35,703 matches
-
Cultură, și D. Păcuraru, redactor-șef al INFORMA}IEI ZILEI, cel mai cunoscut ziar din Oaș. Cu ocazia ediției recente, a fost inaugurat Centrul Multicultural Poesis de la Vila Poesis, despre care cel mai plăcut lucru de spus este că dă noțiunii de cultură o accepție pe cît de cuprinzătoare, pe atît de savuroasă. Nord Literar Îub acest nume apare în cîțiva ani la Baia Mare, sub egida C. J. Maramureș, o publicație mensuală în 16 pagini, al cărei director este criticul Gh. Glodeanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
decît sacre, scabrosul se sublimează căci impuritatea a fost sanctificată. Femeia este o divinitate sexuată ale cărei acte fiziologice apar ca primordiale. (Cu toate acestea nu mă risc să citez Sonetul XLII (elogiul iubitei ideale), un poem-imn care, practic, spulberă noțiunea de licențios și care, deocamdată, trebuie citit în gînd, într-o cameră încuiată, visînd la iubita ideală.) Există în aceste sonete o senzualitate senină a eroticului care vine din nostalgie, din livresc, din umorul ce însoțește îndeaproape fanteziile sexuale. Cred
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
gravidă ca martor al unei experiențe cvasiinițiatice: ,Cerul din burtă e aidoma unui colac de salvare." Celelalte gravide, cărora le consemnează poveștile, sînt martore, ca și ea, ale acestei inițieri pe cont propriu, așa cum studierea diverselor aspecte biologice și învățarea noțiunilor medicale fac parte din același proces de accedere la un alt nivel de înțelegere a naturii umane. De aici și recurența comparațiilor metaforice și a definițiilor inedite: ,Tinerețea e pînă cînd, în autobuz, cineva se ridică și tu te așezi
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
revină peste o săptămână, când va căpăta un răspuns... l Peste încă un ceas, când ședința s-a terminat și în birouri au revenit redactorii, tânăra încă nu terminase de scris. Parcă nu s-ar fi dat dusă. Sau pierduse noțiunea timpului. Sau era, în secret, timorată și nu avusese spor. Sau îi plăcea să mai stea cu noi. Ca un copil care realizează brusc că nu mai are pe nimeni, că nu are altă casă, alți prieteni și că nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
de cuvinte: Rodriguez s-a ocupat de unul singur de filmat și de montat, iar în generic acest fapt e formulat în felul următor, neconvențional, firește: ,Shot and cut by..." Ceea ce poate însemna și ,împușcat și ciopârțit de...". O altă noțiune îți sare în ochi, aceea de ,guest director". Până acum era doar ,guest star", termen folosit pentru actorii consacrați care apăreau într-un film. Dar inauguratorul concepției de regizor ,invitat" de onoare în acest film este consacratul Quentin Tarantino, care
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
gradul de importanță a lui Schiller ca dramaturg mondial: e situat totuși mai prejos de Shakespeare. Rivalitatea în audiența poeziei cu Hölderlin nu se rezolvă continuu în favoarea lui; un tribut în filozofie se cuvine plătit lui Kant sau Hegel. Oricum, noțiunea de competiție în demarcarea autorilor nu e socotită potrivită, epitetele superlative s-au rărit în judecățile de valoare. Nu e nici unul întâiul sau cel de al doilea. Precumpănește sobrietatea, argumentul rațional, ponderea în afirmații. S-a scos în relief împrejurarea
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
dejunează și cinează la Liuba Chișinevschi, cînd nu e dat afară, dar pe Ralea îl dai afară pe ușă și intră pe fereastră. Ralea s-a situat în afara națiunii mîndre și prudente, expunîndu-se disprețului public, compromițînd cu acest prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu pași de cocor, cocostîrc și bărzoi prin smîrcuri, a înghițit broaște, șopîrle și șerpișori
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
doilea război mondial.Vînați pe străzi, în case, în ei înșiși, smulși dintr-o poveste au fost vîrîți cu forța în altele, incredibile, năucitoare, devastatoare. Chiar dacă au existat evrei care au ieșit vii din lagărele de concentrare, nu știu cît noțiunea de supraviețuire le va fi fost apropiată cu adevărat vreodată. În trenul acesta sînt prizoniera frigului, iar frigul, ca și cel de dinainte de 1989, mă paralizează și mă sperie. Cum aș rezista unor astfel de experiențe prelungite? Dure. La limită
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
clasic și va visa împreună cu prietenul său Manole Neuman la un partid al "moderaților violenți" și al "conservatorilor în trench-coat" va vorbi - trebuie spus - în diferitele variante ale Jurnalului fericirii, încă din anii '70, deci în plin delir totalitar, de noțiuni precum: "ideea europeană", "unificarea europeană", "Statele Unite ale Europei", "Mitteleuropa" ș.a. "Lord Byron" este un eseu biografic, cu focalizare pe contradicțiile personalității și operei byroniene: "Descindea dintr-o casă nobilă, dar sărăcită printr-o serie de nebunii, cari stîrniseră scandalul public
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Chiar dacă nu mă aflu pe nici-o "listă" importantă, cum spune prietena mea. Experiența pe care am avut-o cu spectacolul Danaidele a fost una majoră. Umană și teatrală. O experiență care m-a alimentat mult, fertil, care mi-a cristalizat noțiuni, sentimente, stări. Chiar și de grație. Luni de zile am stat cu aceeași oameni, cu aceeași artiști, cu aceeași tehnicieni, cabiniere, și la bine, și la greu, m-am scufundat în misterul acestei arte, dincolo de ce se vede sau se
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
care transpare impostura. Nu cultura sau incultura sînt relevante în această privință, ci pretenția de a părea ceea ce nu ești. Ceea ce este autentic poate fi supărător, blamabil, monstruos chiar, dar nu kitsch. Dat fiind acest caracter imitativ, nu numai că noțiunea de care vorbim nu este opusă celei de modă, ci de obicei i se suprapune, confundîndu-se cu ea, cu "moda zilei". Kitsch-ul, raportat la diferitele sfere de activitate, pături sau categorii sociale etc. este, dimpotrivă, prin natura lui arhiconformist
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
ca materialul filmat să pară necodificat, să fie interpretate ca o garanție pentru "Real TV". O altă caracteristică fundamentală a documentarului este "voice-over", care funcționează ca o marcă a autorității, din moment ce imaginea servește ca dovadă a adevărului comentariului și evocă noțiunea de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au efectul de a camufla faptul că documentarul este și el o reprezentare, nu o transparentă și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și reușește să submineze eficiența acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care se definește ca "eu" în relație cu "el" menționat de voice-over. Ultima secvență vocală este susținută și ilustrată de Orlando, sugerând că personajul și naratorul cooperează în loc ca unul să îl
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
de pierdere a frâului în ceea ce privește instinctul sexual. Sfântul Ioan Casian folosește termenul latin luxuria, având semnificația de exces sau exercitare necontrolată a funcțiilor sexuale, de risipire a ei. Curvia desemnează astfel lipsa de înfrânare în privința sexului, pierderea frâulu 7i sexual . Noțiunea de abuz, referitoare la sexualitate, vine - potrivit lui Sorin Cosma - din compusul latinesc ab și usus, care are semnificația de o deviere de la uzul normal, de la folosința firească, caracterizând anormalitatea din acest punct de vedere, legătură în mod special de insațiabilitate
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
insolențe și timidități, de avînturi și căderi în sine, conturînd fizionomia unui sentimental și introspectiv ce-a apucat, în mod imprevizibil, pe calea hazardului: "stam pe o bancă în parc miram lumea dansam puțin cu cîte o femeie/ întrețineam public noțiunea de primăvară mă lăsam mirosit/ scriam despre tine cu creta poeme pe drumul pe care știam c-o să vii/ uneori ajungeam în felul acesta pînă acasă urcam în camera mea/ veioza picapul mașina de scris călimara îmi săreau de gît
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
de a obține rezultate din ce în ce mai mari, o dată cu îmbunătățirea preciziei scării. Fiecare denivelare a vreunui golf făcea ca, practic, lungimea conturului să tindă la infinit. Și asta având, cert, o suprafață fixă. Exemplul acesta e aproape un loc comun în preistoria noțiunii de fractal. Insistența cu care, însă, acest termen e adus în prim-plan în ultimii ani și precauția de a nu aluneca în tezism mă fac să nu ofer explicitări acribice. Foarte pe scurt: ce e un fractal? O jucăreauă
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
de evidențiere a unor creații, este o sărbătoare, un joc pe care începem să-l învățăm și noi, cu învingători și învinși, cu dorințe și suferințe, cu erorile și nedreptățile lui. Încet-încet, artiștii s-au obișnuit cu valoarea unei nominalizări - noțiune încă străină în alte bresle - cu emoția aspirației la această distincție, în fond, ca și la premiul propriu-zis. S-a creat o tradiție și este bine să ținem cu toții la astfel de construcții. Dintr-un an teatral, se aleg doar
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
în față spectacole minore. Sînt două tipuri de analiză: una în care se disecă o montare, și sînt multe bune în anul 2004 la acest prim nivel, și a doua, a nominalizărilor și apoi a premiilor acordate, în care apare noțiunea "cel mai". Nominalizările de anul acesta au comis excese, erori inexplicabile chiar în cadrul listei propuse, dincolo de cele de dinafara ei, pe care nu le mai discut, deși m-au frămîntat și am încercat să înțeleg. Nu despre subiectivisme cred că
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
tremur, dacă nu chiar umil, niște comandamente greu de interogat, celeste. Cine face muzică? Muzica o fac oamenii care iubesc, iubitorii... Cu altă, eventuală, ocazie toate acestea s-ar putea dezbate mai profund, mai elevat, s-ar putea înspica cu noțiuni și concepte înalte, cu citate și bibliografii monumentale. Deocamdată am ales, pentru a spune ce a fost de spus, această cale simplă de teamă ca nu cumva unii să nu înțeleagă... Altminteri (că nu știu cum să închei) ar mai fi de
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
cățiva maeștri declarați ai eseistului nostru ce relaxează perspectiva religioasă pănă la ceea ce dl Cristian Bădiliță numește "o credință naturală și senină în Dumnezeu". Homo religiosus se arată dispus a pactiza cu epicureul, sub acolada voluptuoasă a "veacului luminilor", cănd noțiunea de filosof se întălnea cu cea de "libertin". Avem a face, așadar, cu un creștinism în tratare liberă, oarecum heterodox, însă atăt de pliat pe temperamentul autorului în discuție, atăt de natural încăt nu-l putem decăt omologa drept o
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
adresează la foarte puțini, ca un schimb de mesaje personale între știrist și publicul său; în sfîrșit. nu sînt știri comentariile speaker-ului. Rămîn cîteva precizări de făcut. Nu toată mass-media și nici toate ziarele din lume au în vedere aceeași noțiune cînd vine vorba de știri; și nici aceeași concepție despre importanța lor, așadar despre ordinea în care trebuie difuzate. Dintotdeauna mass-media și presa din SUA, de exemplu, au îndeplinit mai strict criteriile enumerate de mine. Francezii însă n-au disprețuit
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
despre importanța lor, așadar despre ordinea în care trebuie difuzate. Dintotdeauna mass-media și presa din SUA, de exemplu, au îndeplinit mai strict criteriile enumerate de mine. Francezii însă n-au disprețuit niciodată încărcarea informației de comentarii. Neutralitatea nu e o noțiune iubită în presa italiană. Canalele de televiziune ori ziarele din România sînt, mai toate, de stînga ori de dreapta, susțin puterea sau i se opun. Cît privește ierarhia știrilor, americanii au o idee pe care dimensiunile țării lor și faptul
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
se cunoaște dimensiunea problemei țărănești în România la începutul secolului douăzeci. IM: Iar percepția este, inevitabil, una trunchiată... DD: Nu numai asta, dar chiar relația între arendaș și țărani, sau relația dintre arendaș și boier, chiar boierul însuși este o noțiune foarte vagă pentru cititorul de limbă engleză și aici ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea printre cultele orientale a cultului lui Dionysos - Bacchus (ca F. Cumont
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]