226 matches
-
mai 1903, Vasile Butză îi scria lui Eugen Mavrodi, transmițându-i și datele solicitate de generalul Priboianu cu privire la moartea părinților, mulțumind Regelui pentru ajutor, si rugându-l pe Ministrul României, cu formulele deja consacrate, să facă un "ultim act de nobleța, pentru care până la mormânt" îi va "păstra recunoscința și respectul", să-i susțină cauza în demersul său adresat Curții Regale: Bruxelles 20 Mai 1903 Domnule Ministru, Convins de sentimentele nobile și generóse ale Excellenței Vóstre, vă rog, prea plecat a
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Priboianu, de mulțumire la adresa Majestății Sale Regelui, astfel ca având în același timp și recomandațiunea D-vóstră, am convingerea că grație benevoitórei atențiuni din partea Excellenței Vóstre, voi putea reuși. Va rog, încă o dată, Domnule Ministru, a face acest ultim act de nobleța, pentru care până la mormânt, vé voiu păstra recunoscința și respectul ce datorez unui adevérat salvator al vieței mele. Raportul ce am adresat Excellenței Vóstre relativ la cererea Palatului Regal l-am anexat la adresa semnată de Dl. General Priboianu. Cu cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lucrare cu totul deosebită, intitulată „Bârladul odinioară și astăzi, Oameni și fapte” volumul II, în editura și sub redacția lui Romulus Boteanu, din direcție făcând parte oameni de în altă cultură. Tomul acesta masiv de 900 de pagini, poartă blazonul nobleței celor 800 de ani de la întemeierea ora șului și, pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre miile de fii ai Bârladului, ai fostului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexandru Zub este o figură distinctă în comunitatea intelectuală de azi. Nu-i cunosc bine biografia, dar felul lui de a fi mă face să bănuiesc, ca și în cazul lui Ștefan Aug. Doinaș, că s-a ridicat din rândurile nobleței rurale de altădată. Adică din adevărata aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; ed. 2, Iași, 2001; Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Vasile Pârvan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu, însă retrospectiv despre evenimentele de la 1848, care formează centrul vieții sale. Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
artei pure, și, dimpotrivă, l-a făcut precursor al tendenționismului sanitar al artei "sănătoase", scutite de "efeminarea scrierilor decadente". Termenii sunt întorși. În vreme ce după filozoful german arta e o condiție a purificării, după criticul român puritatea (simțiri "curate și alese", "nobleța de simțimînt") e o condiție a artei. Maiorescu nu cercetează structura operei de geniu, ci numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i se pare a avea "inima caldă" și a lăsa "impresia unei binefaceri sufletești", crede că e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără luptă. Cocoana Leonora este o astfel de automată prin inferioritatea ei în scara valorilor umane și prin senilizare. În ordinea voinței i-au rămas numai mecanismul odăilor mobilate, îngrijirea lighionilor și fabricarea de doctorii empirice; în ordinea afectivă, sentimentul nobleței "ghenealoghiei" ei. Baba din Magheranul și-a condensat toată voința în cultivarea unui măghiran. Într-o zi un manifestant trece în goană și-i sparge ghiveciul. Baba e zdrobită și plânge, schița se oprește aci, căci materia s-a terminat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip în mare, și câtă frunză-n codru, și câte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tânărul refuză, e găsit un spițer cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moarte și fără putință de a trăi realmente, să cucerească o rusoaică, o prințesă, însă numai după o desfășurare de forțe imense care să demonstreze virtuțiile sale. Prințesa trebuia salvată din ghearele unei cabale, uimită prin temeritate și talent, prin nobleță de suflet și îndrăzneală. Numai după ce toate aceste piedici presupuse ar fi fost înlăturate, numai atunci inaccesibilul ar fi fost meritat. Nuvelele lui Gib Mihăescu aduc o atmosferă apăsătoare de halucinație, par și sunt opera unui febricitant. CEZAR PETRESCU Mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de nobleță umană, e de sursă dostoievskiană, după cum virtutea proletară e din psihologia eroilor lui Gorki. Îndeobște literatura lui Carol Ardeleanu se caracterizează prin simpatie pentru umili, prin bizarerie epică dusă până la fantomatic și grotesc și printr-un realism exterior. Autorul "studiază
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în funcțiile înalte de acești homines novi, plini de energie și foarte capabili. Iată de ce asistăm oarecum la o adevărată ridicare de scuturi din partea aristocraților care se împotrivesc invadării castei lor de către elemente stăine, insistând tot mai mult pe prerogativele nobleței lor de titlu și de blazon, și, de asemenea, pe vechimea acelui titlu. Cum se va vedea, Ovidiu o face (aproape) cu toți destinatarii scrisorilor sale din Tristele și Ponticele. Începe, cum e de așteptat, prin a insista asupra vechimii
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element care a fost evidențiat în repetate rânduri: exaltarea nobleței străvechi a destinatarilor scrisorilor ovidiene, în contrast subînțeles și uneori explicit, dar întotdeauna clar și semnificativ -, cu lipsa de noblețe a acelor homines novi ai lui Augustus, inclusiv a împăratului în persoană. Trebuie să subliniem faptul că Ovidiu stabilește o
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cântat Troia cucerită de Hercule: cfr. Ovidiu, Epist. ex Ponto, IV, XVI, 19; Carus compusese Heracleida 352. Să denumești, așadar, un reprezentant al casei Fabia Herculeus sau Tirynthius, ca epitet stereotip 353, implica, pe lângă recunoașterea unei vechimi și a unei noblețe mai degrabă unice decât rare a celor din familia Fabia, și a unei valori spirituale cu tentă stoică, la care am făcut trimitere când am vorbit despre Brutus. Anumite note spirituale se repetă de mai multe ori în opera lui
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
morala poemului printr-un nou discurs (redus, aforistic) al lui Ștefan: „Așa scrie românul a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri cărturari...” Simbolismului genealogic leșesc Îi corespunde un simbolism al nobleței moldave: Coman de la Comana „un uriaș de munte”, Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig (care) „rid și de frigul morții cum rîd de-al iernii frig”, Velcea „bastard lui Serpe”... O noblețe a vitejiei și a simplității. Simetria Între tabere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
balurile cu sclipiri argintii, unde tinerețea exaltă optimismul celor ce cred, încă, în viitor. (...) La centru, veselia s-a localizat în câteva familii. Lumini orbitoare, toalete și bijuterii scumpe, cancanuri, rhumi, pocker, bacara, invidie, bârfeală, șampanie, icre negre, aiere de nobleță și gulere tari. Apoi, măști simpatice și pline de haz, curiozitate, presupuneri mai mult sau mai puțin întemeiate și apoi demascare, chef, lăutari, radio, cor, Keren Kajemet. Dimineața, oleu de ricină, capsule contra durerilor de cap, ventuze care nu prind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
85 m". Ca să vezi unde a găsit grobianul echivalența: 1,85 m! Ce e, astăzi, la urma urmelor, obsesia maladivă a recunoașterii de către marile cancelarii occidentale a unui statut prezidențial marcat funciar de ilegitimitate, decît reflexul complexului de uzurpator al nobleței, tradus în comportamentul fals-cordial și găunos-declamator al comunistului instalat, unde?, în Palatul regal de la Cotroceni. Vizita reginei Ana mi-a întărit convingerea că românii, mare parte din ei, au rămas bolnavi de frică. Dar sindromul nu e chiar atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
are ea de arătat lumii, nouă înșine, decît pubela din curtea interioară? Am citit, cu plăcere imensă (în România literară), o pagină de mare onestitate și frumusețe stilistică, avînd ca subiect Școala centrală de fete din Bucureștii interbelici, perimetru al nobleței permanente, care ordona viața societății superioare, păzită, programatic, de intruziunea mitocăniei. Annie Bentoiu, memorialista de cuceritoare modestie, fostă elevă a școlii, ne aduce nouă, celor de azi, complexații și scormonitorii, imaginea unui microcosm uman reprezentativ pentru cealaltă Românie, ornat cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
senzuală, a elegantei luntrii; mîna vînjoasă și bronzată mîngîie cu o cîrpă, cencio, plinurile și golurile unicei sale amante, întru neîntrerupta ei strălucire.) Culorile gondolei: negrul, aurul, roșul. Negrul ciumei care a decimat cîndva cetatea. Aurul majestuos al bogăției și nobleței. Roșul fastului cavaleresc. E o eleganță care logodește spaimele morții cu triumfurile vieții. Serenissima cetate, văzută, întîi, din trenul ce străbate apa leneșă a lagunei, spre a intra în gară, îți retează brusc preconceputa grandoare, instalîndu-te într-un fel de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer?; dar cumintele Chardin? 4. Turner, impresionistul avant la lettre, magicianul aburului învăluitor al mării, al uscatului; dar sarcasticul Daumier?; dar impecabilul Manet?; dar primul insurgent Monet, titularul curentului? 5. Cézanne, rigurosul tandru; dar "diletantul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
insulei Celebes și altor insule vecine (circa 1,6 milioane), cultivatori de orez, porumb, cafea, pescari, crescători de animale, constructori de ambarcațiuni maritime tradiționale, navigatori, și Într-o vreme Îndepărtată pirați, au o societate ierarhizată ce include numeroase grade de noblețe comparabile cu a vecinilor lor bugis. Și ei au adoptat islamul În secolul al XVII-lea, dar mai practică cultele vechi privind spiritele locale și cultul fondatorilor dinastiilor princiare care ar fi coborât din Cer. Limba aparține grupului malaio-polineziene de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
făcut ca distanța față de Bogor să se reducă, iar implicațiile circulației și poluării să se resimtă și aici. La intrarea În oraș este amplasat un obelisc terminat În vârf cu simbolul regatului din secolul al XV-lea, o demonstrație a nobleței vechilor rădăcini indigene. Bogor păstrează un fastuos Palat guvernamental, În stil colonial, ce adăpostește adevărate comori ale artei indoneziene și Kebun Raya Bogor, paradis tropical care-ți taie respirația, Întins pe 87 ha. Conceput ca un parc de destindere, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a căpătat o influență crescîndă în specialasupra perioadei următoare, prin etica lui Telesio, conform căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină apoi, cu efectul pur psihologic al nobleței sufletești, influența noii imagini despre lume și imensitatea ei. Ceea ce locul neînsemnat și disparent al umanității în univers stîrnea spaima într-o natură ca a lui Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și vesel; una provoacă dezgust de viață, din cauza nefericirilor de care este plină; iar cealaltă ne convinge, dimpotrivă, să o iubim." Ca și în Antichitate, tragedia este considerată în epoca clasică, de docți cel puțin, ca fiind genul major, din cauza nobleței subiectelor și personajelor sale. "De aceea chiar și vedem la curtea Franței tragediile mai bine primite decât comediile, scrie d'Aubignac în Practica teatrului, iar printre oamenii de rând comediile și chiar farsele și neplăcutele bufonerii ale teatrelor noastre sunt
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pierdute se pot recupera (1987), unde se observă o trecere spre formulele moderne, spre cultivarea scriiturii tincturate ironic. SCRIERI: Bărbații la mijlocul verii, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1982; Iubirile pierdute se pot recupera, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, Elogiu vredniciei, nobleței..., LA, 1983, 28 iulie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 217-218. Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]