1,922 matches
-
identificat o structură limfoidă - epiteliul cubic al venulelor postcapilare - în care, se află limfocitele ,,T”. Țesutul limfoid intestinal are o semnificație dublă, în care: domul și parțial coroana - reprezintă echivalentul real al Bursei deoarece aici se diferențiază limfocitele ,,B”, în timp ce nodulii limfoizi din apendice și plăcile Peyer cât și zonele timodependente din epiteliul cubic al venulelor poscapilare, formează organele limfoide periferice ale tubului digestiv. 2.2.2. Organe limfoide secundare(periferice): reprezintă sediul limfocitelor diferențiate și maturate în organele limfoide primare
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
a populațiilor celulare din ganglioni, este formată din limfocite mici ,,T” sau ,,B”; limfocitele ,,B” având rol în imunitatea umorală (imediată), iar limfocitele ,,T” în imunitatea celulară (întârziată). Dacă în corticala profundă, se află exclusiv limfocite ,,T”, în corticala superficială, nodulii sunt formați astfel încât în centri clari germinativi sunt prezente: ♦ limfocite mari (limfoblaste sau celule stem) - din care provin limfocite medii și limfocite mici ,,B” ♦ imunoblaste - din care provin limfocitele imunocompetente (care elaborează anticorpi dacă sunt stimulate antigenic) ♦ macrofag - care participă
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
sânge venos, plasmocite, macrofage; sinusurile mici, conțin limfocite; sinusurile cu lumenul îngust, conțin plasmă. Pulpa albă - conține țesut limfoid dens cu ochiuri mici și cu structură în două moduri: o rețea în jurul ramificațiilor arteriale, care formează teci perivasculare limfoide timodependente; nodulii (foliculii) splenici (corpusculii Malpighi), sunt echivalenții foliculilor limfoizi din ganglioni și sunt bursodependente. Dacă foliculii limfatici erau dispuși în sinusurile limfatice, foliculii splenici se găsesc în jurul unei ramificați arteriale (arteriole). Ca structură și evoluție, foliculii limfoizi ganglionari și splenici sunt
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
multiplu sunt răspunzătoare de tulburări renale di această afecțiune. Acești bolnavi cauzează frecvent colici renale fiind diagnosticați ca lidiază renală. Nu există un paralelism între intensitatea proteinuriei Bence Jones și suferința renală; constantându-se că nu toate proteinele Bence-Jones au nefrotoxicitate. • Nodulii cutanați și infiltrații difuze: cu îngroșarea dermului, prin depuneri de amiloid, la acest nivel sunt simptome mai rare. Manifestările de amiloidoză, apar numai în 7-10% din cazuri fiind semnalate cu precădere în mielomul cu imunoglobuline D. 51 Bolnavii sunt succeptibili
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
constitui o sursă de malpraxis medical următoarele greșeli de diagnostic: a) Diagnosticul incorect al carcinomului ductal in situ, drept carcinom ductal invaziv. Prejudiciul rezultă dacă mastectomia se realizează fără a face mai întâi o biopsie excizională a leziunilor sau dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timp ce se procedează și la biopsia excizională; b) Diagnosticul incorect al carcinomului lobular in situ, drept carcinom ductal de grad redus. Deoarece LCIS este doar marker de risc ridicat, în timp ce DCIS este o leziune premalignă, tratamentul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și la biopsia excizională; b) Diagnosticul incorect al carcinomului lobular in situ, drept carcinom ductal de grad redus. Deoarece LCIS este doar marker de risc ridicat, în timp ce DCIS este o leziune premalignă, tratamentul este total diferit. Prejudicierea pacientei apare dacă nodulii limfatici axilari sunt testați în timpul biopsiei excizionale; c) Neobservarea la timp a focarelor reduse ca dimensiuni, dar ușor de recunoscut, ale carcinomului lobular invaziv. La fel de gravă ca și incompetența sau pregătirea necorespunzătoare este și încrederea excesivă a medicului în propria
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
informațiile dintr-o mamografie recentă cu cele obținute în cadrul testelor anterioare, când i se spune pacientei că s-ar fi vindecat „dacă s-ar fi descoperit mai devreme leziunea“, sau când în urma unei mamografii incerte nu se procedează la biopsia nodulului depistat sau se exclude posibilitatea de a depista cancerul doar prin obținerea unei ecografii negative; când se presupune că un nodul depistat la o femeie tânără nu poate fi cancer și este datorat doar modificărilor hormonale, fără a se efectua
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dacă s-ar fi descoperit mai devreme leziunea“, sau când în urma unei mamografii incerte nu se procedează la biopsia nodulului depistat sau se exclude posibilitatea de a depista cancerul doar prin obținerea unei ecografii negative; când se presupune că un nodul depistat la o femeie tânără nu poate fi cancer și este datorat doar modificărilor hormonale, fără a se efectua investigații ulterioare, sau se califică nodulii limfatici axilari palpabili drept „normali, firești“, precum și în situația în care medicul nu se asigură
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a depista cancerul doar prin obținerea unei ecografii negative; când se presupune că un nodul depistat la o femeie tânără nu poate fi cancer și este datorat doar modificărilor hormonale, fără a se efectua investigații ulterioare, sau se califică nodulii limfatici axilari palpabili drept „normali, firești“, precum și în situația în care medicul nu se asigură că examinarea pacientei pentru depistarea cancerului la sân include atât un consult fizic, cât și o ecografie și o mamografie. Legea 95/2006 menționează expres
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
păstrării confidențialității vs divulgarea stării de fapt, în unele cazuri 2 însă vinovăția medicului - din acestă perspectivă - apare ca o certitudine: E. este un cântăreț și un idol pop al fanilor de vârsta lui. E. suferă însă de dezvoltarea unor noduli în gât, care îi afectează vocea, astfel încât se adresează unui medic chirurg, care se întâmplă să fie și prieten cu părinții săi. Ca o favoare făcută părinților săi, E. îl ajută pe medic să-și promoveze noua carte. Operația se
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de talie mare Ă5,5 m), hipopotami și păsări de apă. În zona lacului a fost descoperite urmele fosilizate ale primilor oameni de către Mary și Louis Leakey alături de fiul lor Richard. Pielea crocodililor nu poate fi folosită în marochinărie din cauza nodulilor cornoși de pe pântece, fapt ce i-a salvat de capturare. Zona cea mai favorabilă pentru înmulțirea crocodililor este Insula Centrală din apropierea malului vestic. VICTORIA - este lacul tectonic cu suprafața cea mai mare din Africa și al treilea din lume după
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii de a se autoexcita. Contracția ritmică a miocardului este determinată de activitatea electrică a nodulului sino atrial. Acesta este constituit dintr-un grup elipsoidal (1/3/15 mm) de celule (3-5 μm diametru) localizat în peretele atrial, inferior și extern față de deschiderea venei cave superioare. Celulele sistemului excito-conductor nu pot menține un potențial membranar de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inconstant și corespunde repolarizării fibrelor Purkinje. Analiza ECG cuprinde următoarele elemente (preferabil în această ordine): ritm, frecvență, axă electrică, aspect (morfologie). Ritmul normal al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pentru a produce energe cinetică () este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tahicardia ușoară, cu scăderea presiunii arteriale, la care se adaugă inhibarea secreției de ACTH și ADH. Diureza crescută ce rezultă permite reducerea distensiei venoase. Fenomenul Bainbridge Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]