245 matches
-
influența Aragonului, cunoscută sub numele "[[Vecerniile siciliene]]", care s-a sfârșit cu zdrobirea și izgonirea Angevinilor, l-a lipsit pe Carol de posibilitatea amestecului în afacerile din Balcani. Împăratul și-a măritat două fiice nelegitime cu cârmuitorii tătari [[Abaqa]] și [[Nogai]], contând pe ajutorul posibil al vreunuia dintre ei (Abaqa și Nogai erau dușmani), adus bizantinilor. Într-adevăr, detașamentele mongole au luptat adesea în componența armatei lui Mihail. Succesele evidente, obținute în politica externă de Imperiu, în timpul domniei lui Mihail al
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
cu zdrobirea și izgonirea Angevinilor, l-a lipsit pe Carol de posibilitatea amestecului în afacerile din Balcani. Împăratul și-a măritat două fiice nelegitime cu cârmuitorii tătari [[Abaqa]] și [[Nogai]], contând pe ajutorul posibil al vreunuia dintre ei (Abaqa și Nogai erau dușmani), adus bizantinilor. Într-adevăr, detașamentele mongole au luptat adesea în componența armatei lui Mihail. Succesele evidente, obținute în politica externă de Imperiu, în timpul domniei lui Mihail al VIII-lea, au dus, spre sfârșitul domniei lui, la un faliment
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
pentru a „face rost” de altele „noi”. Obiceiul acesta a fost abandonat, după cum se spune, după ce Vasili Gugnia a fost ales primul ataman. El a refuzat să-și abandoneze soția, (pe care se pare că răpise într-un raid împotriva nogailor). Este foarte probabil ca această legendă să aibă un sâmbure de adevăr. Până în secolul al XIX-lea, tinerii cazaci aprindeau lumânări în biserică lumânări în memoria bunicii lui Gugnia. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, guvernul rus
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
de arme din timpul cuceririi Tașkentului și Kokandului. Una dintre străzile din Uralsk/Oral mai poartă încă numele „Cekmenoi”, în cinstea cuceririi orașului Șimkent („Cekmenia” după cum îi pronunțau numele cazacii). Cazacii de pe Ural au atacat inițial pe cont propriu posesiunile nogailor, a celor din Hiva, Kokand sau Buhara în același fel în care cazacii zaporojieni atacau posesiunile poloneze sau otomane. Aceste raiduri le asigurau prăzi bogate, cai și „neveste din Hiva” (femei răpite din sânul familiilor lor și folosite pe post
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
cu atât mai mare, cu cât presiunea bulgară era mai amenințătoare în Nord. Bulgaria, care se fragmentase în numeroase regate mici și părea că în ultimii ani ai secolului XIII căzuse în întregime în mâinile tătarilor, reușea, după moartea lui Nogai (1299), să se elibereze de sub dominația tătară și să se îndrepte, în timpul lui Theodor Sviatoslav (1300-1322), către vremuri mult mai bune. Profitând de situația disperată a Imperiului bizantin, țarul bulgarilor cucerea numeroase fortărețe și porturi de la Marea Neagră. Guvernarea bizantină era
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
profite de implicarea Rusiei în războiul din Livonia, tătarii din Crimeea au atacat și devastat regiunea Moscovei în mai multe rânduri, până când victoria rușilor din bătălia de la Molodi a pus capăt atacurilor. În deceniile care aveau să vină, tătarii (Hoarda Nogailor și Hanatul Crimeii) au reluat raidurile anuale a zonelor de sud ale Rusiei, răpind locuitorii pentru a-i transforma în sclavi. Pentru a preveni aceste atacuri, rușii au construit linia de fortificații („Zasecinaia certa”), apărată de zeci de mii de
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
-și sprijine propriul candidat la tronul Rusiei, Ilia Muromeț. Începând cu 1614, cazacii de pe Terek au sprijinit noua dinastie Romanov, și l-au ajutat pe țar să înăbușe rebeliunea din Astrahan. Cazacii de pe Terek au distrus în 1633 rămășițele Hoardei Nogailor și un deceniu mai târziu au venit în sprijinul cazacilor de pe Don în lupta lor împotriva Hanatului Crimeii (1646). La mijlocul secolului al XVII-lea, cazacii de pe Terek și-au extins controlul în regiunea râului Sunja, unde au construit în 1651
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
respectați. Noua formațiune căzăcească a jucat un rol de primă importanță în timpul războiului ruso-turc din 1787-1792. Pentru a le răsplăti loialitatea și vitejia, împărăteasa le-a oferit spre folosință eternă regiunea Kubanului, locuită pe atunci de rămășițe ale triburilor de nogai. Acesți cazaci, rebotezați între timp „cazaci de la Marea Neagră”, au emigrat în masă (aproximativ 25.000 de bărbați) în perioada 1792 - 1793 în Kuban. În următorii cincizeci de ani, micul avanpost Novohopiorskaia a crescut în dimensiuni și importanță, fiind punctul central
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
între timp „cazaci de la Marea Neagră”, au emigrat în masă (aproximativ 25.000 de bărbați) în perioada 1792 - 1793 în Kuban. În următorii cincizeci de ani, micul avanpost Novohopiorskaia a crescut în dimensiuni și importanță, fiind punctul central al luptelor împotriva nogailor și circasienilor. În timpul războiului ruso-turc din 1768 - 1774 cazacii din patru stanițe de pe râul Hopior au cerut să formeze un regiment nou. Ca răspalată pentru serviciile aduse în timpul conflictului, Ecaterina cea Mare a aprobat cererea „Regimentului Hopior” printr-un decret
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
majoritate ucraineni. Emigranții germani și-au denumit colonia după râul Sărata, pe malurile căruia și-au construit case. Numele râului provine de la cuvântul românesc "sare". În secolul al XVIII-lea, pe teritoriul actualei localități a existat o tabără a tătarilor nogai, cu numele de Gura-Kuruder (în ). Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
fiind în fapt primul gimnaziu bulgar modern. În 1861, 20.000 de bulgari din partea de sud a Basarabiei (care revenise României) au emigrat în Rusia, unde li s-a dat pământ în Gubernia Taurida pentru a-i înlocui pe tătarii nogai care-și părăsiseră fostele teritorii din Hanatul Crimeii. Acești coloniști au întemeiat o altă comunitate bulgară — bulgarii din Taurida. După ce partea de sud a Basarabiei a fost reanexată de către Imperiul Rus în 1878, procesul de rusificare a devenit din ce în ce mai puternic
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
fiind în fapt primul gimnaziu bulgar modern. În 1861, 20.000 de bulgari din partea de sud a Basarabiei (care revenise României) au emigrat în Rusia, unde li s-a dat pământ în Gubernia Taurida pentru a-i înlocui pe tătarii nogai care-și părăsiseră fostele teritorii din Hanatul Crimeii. Acești coloniști au întemeiat o altă comunitate bulgară — bulgarii din Taurida. După ce partea de sud a Basarabiei a fost reanexată de către Imperiul Rus în 1878, procesul de rusificare a devenit din ce în ce mai puternic
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]
-
satului s-au descoperit urmele unor așezări omenești de la sfârșitul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II î.Hr.) și epoca timpurie a fierului (secolele VII-VIII î.Hr.). În secolul al XVII-lea, pe teritoriul actualului sat s-a aflat o tabără a tătarilor nogai cu denumirea de Karakurt, care înseamnă "pământ negru". Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, încă de la începuturile ocupației militare a acestui teritoriu în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, autoritățile țariste ruse au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
mai vechi timpuri. Au fost descoperite urme arheologice ale mai multor așezări omenești: de la sfârșitul epocii bronzului (sfârșitul mileniului II î.Hr.), perioada antică (sec. VI - III-lea î.Hr.) etc. În secolele XVI - XVIII, pe aceste locuri s-au așezat tătarii nogai seminomazi, care au denumit așezarea Kubey . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, încă de la începuturile ocupației militare a acestui teritoriu în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, autoritățile țariste ruse au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
acel an el fiind redenumit Vinohradîvka. În această localitate se află punctul internațional de trecere auto a frontierei Curciu - Vulcănești (dintre Ucraina și Republica Moldova). În secolul al XVII-lea, pe teritoriul actualului sat s-a aflat o tabără a tătarilor nogai cu denumirea de Çükür (Kurci), ceea ce se traduce prin "grinzi suprapuse". Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, încă de la începuturile ocupației militare a acestui teritoriu în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, autoritățile țariste ruse au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
an el fiind redenumit Kamianka. De această comună depinde administrativ satul Șichirlichitai-Noi. Localitatea Tașbunar se află pe teritoriul regiunii istorice Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. În secolele XVI-XVIII, pe teritoriul actualului sat a existat o tabără a tătarilor nogai, cu numele de Tașbunar. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
lacului Chitai. El se află la o distanță de 50 km nord-est de centrul raional Ismail și la 25 km de stația de cale ferată Fântâna-Zânelor. În secolul al XVII-lea, pe acest teritoriu se afla o tabără a tătarilor nogai, cu numele de Derichioi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
împotrivirea față de credință propovăduita de el. Se pare că aceasta ură l-a făcut pe Reitz să caute răzbunare, dorind să-l piardă pe tânărul Ioan. Așa se face că pe când Ioan era la Cetatea Albă - ocupată atunci de tătarii nogai - negustorul Reitz l-a mințit pe eparhul cetății că Ioan dorește să treacă la religia cea străveche a tătarilor. Dând crezare, dregătorul tătar l-a chemat la el pe Ioan, fiind încântat de "intenția" să de a trece la credință
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în direcția Panoniei, Severinului și Câmpiei Române. Situația se modifică după întemeierea Hanatului din Crimeea. Din acest moment teirotriul bălțean este afectat de tătarii nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei bălțene
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
administrația țaristă. Pentru intervalul 1837-1857, statisticile oficiale constatau că, în medie, anual, au fost aduși în teritoriul pruto-nistrean peste 21.000 de coloniști. Încă la începutul războiului ruso‐turc din 1806-12, sudul Basarabiei, fiind părăsit de câteva mii de tătari nogai care s‐au strămutat în Dobrogea, a devenit un teritoriu propice colonizărilor. În acest scop, în anii 1808-1809, autoritățile țariste au strămutat restul tătarilor nogai în Crimeea, iar pământurile acestora au intrat în proprietatea statului rus. Pe aceste terenuri, administrația
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
începutul războiului ruso‐turc din 1806-12, sudul Basarabiei, fiind părăsit de câteva mii de tătari nogai care s‐au strămutat în Dobrogea, a devenit un teritoriu propice colonizărilor. În acest scop, în anii 1808-1809, autoritățile țariste au strămutat restul tătarilor nogai în Crimeea, iar pământurile acestora au intrat în proprietatea statului rus. Pe aceste terenuri, administrația a decis să colonizeze elemente etnice care să fie recunoscătoare și fidele regimului. Românii moldoveni nu făceau parte dintre acestea. Procesul de colonizare a Basarabiei
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
s-ar fi născut la Trakai, capitala de atunci a Lituaniei. Într un document provenit de la nepotul său, numit și el Hadji Ghirai, din anul 1529, se amintește că familia lor se trage de la Tohtamâș.Crimeea era numită de tătarii nogai „țara lui Tohtamâș”.. După altă ipoteză,cea mai verosimilă, bazată între altele pe cronicile lui Abulghazi Bahadur Khan (sec. XVII) în cronica „Shadjara-i Turk” („Genealogia Turcilor”), de asemenea „Muiz al Aksab” și Abd al Ghaffar Qirimi ,Hadji Ghirai ar fi
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
să fi participat la lupta pentru putere dintre diversele clanuri rivale din Hoarda de Aur, și chiar cu unchiul său Devlet Berdi. Prin 1428, cu sprijinul lui Vitautas, el a reapărut în Crimeea, în fruntea a 16,000 de luptători nogai.La un moment dat s-a văzut silit să fugă înapoi în Marele Cnezat al Lituaniei, la Lida,fiind oaspetele și vasalul marelui cneaz Sigismund Kestutatitis sau Kejstutovici (1432-1440). Primele documente în care este menționat Hadji Ghirai datează din anul
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
extinderea rapidă a granițelor Imperiului Otoman în Europa. După o perioadă de glorie între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, achingiii au început să-și piardă din importanță. Începând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, călăreții tătari și nogai din Hanatul Crimeii au fost folosiți de otomani ca achingii. După ce înaintarea în Europa a încetat, achingiii nu au mai fost necesari Imperiului Otoman și, fără câștigurile din jafuri, această clasă de războinici a început să dispară. După modernizarea armatei
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
tulburări. Astfel, între 1593-1606 se desfășoară , între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, în care sunt implicate și cele trei țări române. Țaratul Rusiei trece între 1603-1613 prin Timpurile tulburi („"Смутное время"”) de după stingerea dinastiei Rurik, când foametea și raidurile tătarilor nogai duc la pieirea a peste două milioane de oameni. Nici teritoriile Mitropoliei Proilaviei nu au fost cruțate de aceste evenimente. În 1606, nogaii din neamul Mansur, în frunte cu mârzacul Cantemir Bey au invadat și prădat Bugeacul, pe care îl vor
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]