2,074 matches
-
și posibilitatea generării de blocaje în realizarea comunicării prin nealegerea codului corespunzător sau, dimpotrivă, a motivării interlocutorilor în activitatea de asimilare a unui nou cod); * ipostaza de transmitere a unui mesaj, folosind un anumit canal, apelând la valențele verbale, paraverbale, nonverbale ale comunicării, la o serie de materiale auxiliare, de mijloace audio-vizuale etc.; * ipostaza de receptare a unui mesaj bazată pe capacitățile perceptive ale cadrului didactic/copilului; trebuie avută în vedere, pentru optimi-zarea acestei secvențe a procesului comunicativ, utilizarea unui ton
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
didactice de tipul Spune ce ai auzit, Telefonul fără fir, Mim au, astfel, rolul de a-i plasa pe copii în ipostaza de a reda/reproduce ceea ce au receptat/decodat, respectiv de a diferenția nivelul verbal al receptării de cel nonverbal; * încurajarea atitudinii deschise a ascultătorului față de vorbitor; exercițiu-joc pentru copii: 1. Povestiți-le colegilor ultimul episod din desenele animate preferate! 2. Povestiți-le ceva colegilor aceștia stând însă cu spatele la copilul-vorbitor, fără a-i acorda interes; variantă povestirea unei întâmplări în fața
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a înțeles; pot fi transmise de către cadrul didactic și scurte mesaje care, deși valorificând același cod, să fie interpretate diferit de către copii, în vederea conștientizării de către aceștia, pe de o parte, a necesității implicării active în procesul receptării, inclusiv a elementelor nonverbale și paraverbale asociate planului verbal și, pe de altă parte, a existenței posibilității de a interpreta diferit, nu neapărat corect sau greșit, un mesaj (de exemplu, Doamna educatoare arată copiilor capra. = ,,...arată capra pentru activitatea de educație fizică", ,,... arată capra
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
poveste/de o altă întâmplare cu trimiteri către acestea), a modificării anumitor perspective a episodului audiat ( Ce s-ar întâmpla dacă...? Cum ați fi vrut să se termine...? Dacă toate acestea se petreceau...pe altă planetă, ...? etc.); stimularea actualizării valențelor nonverbale ale comunicării prin asocierea, la textul audiat (cu precădere, în condițiile în care acesta este cunoscut copiilor), de gesturi, mișcări, expresii ale feței (se ascultă și, în același timp, ,,se mimează"), nonverbalul devenind astfel o formă de feed-back privitor la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
eventual același element poate fi numit altfel, folosind de fapt componente ale aceluiași cod (Drumul nu este drept./ Drumul este ca un șarpe/Drumul este șerpuit/ Strada este șerpuită. etc.); de asemenea, același mesaj poate fi codificat valorificând verbalul și nonverbal (Drumul este...[+ gestul care indică ideea de șerpuire]), desenul drumului sau, în alt plan, reprezentarea grafică a propoziției etc. (așadar, elemente diferite ale aceluiași cod, coduri diferite pentru același mesaj important este ca și receptorului să-i fie cunoscut codul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de cel al creării mesajului) vs. + (în principiu, în situația de comunicare comună interlocutorul oferă feed-back, verbal și/sau nonverbal, atitudinal etc., locutorului); situația de comunicare: repere subiective (spațiu subiectiv, timp subiectiv, relații redimensionate etc.) vs. repere preponderent obiective (timp obiectiv, spațiu obiectiv, relații recunoscute între locutor și interlocutor/publicul-țintă etc.). Prin prisma acestor coordonate, subsumăm aici textului nonliterar mesajele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
exemplu, afișul care anunță piesa de teatru la care vor merge copiii săptămâna viitoare); de asemenea, poate asocia anumite elemente actualizate în cadrul lecturii educatoarei/educatorului, al povestirii, al lecturii după imagini, al memorizării etc. cu diferite componente de ordin verbal/nonverbal ale mesajelor de tip publicitar (de exemplu, personaje de tipul făt-Frumos în basme/reclame/afișul unei piese de teatru; ciocolata în filme/texte tip Fabrica de ciocolată, în reclame etc.); interpretare a mesajului de tip publicitar prin prisma rolului pe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
desfășurate, vizând atât planul conținuturilor abordate în ciclul preșcolar (aici, cu precădere în activitățile de Educare a limbajului), cât și pe cel atitudinal, relațional, motivațional etc.; de exemplu, se va observa deprinderea de valorificare a valențelor comunicării verbale (orale, scrise), nonverbale și paraverbale; metoda observației (spontane/sistematice) implică, în etapa preșcolară, observarea copilului, dialogul cu copilul și cu părinții, observarea anumitor caracteristici ale produselor activității (desene, colaje, machete, picturi, construcții etc.), a procesului de integrare/socializare etc. Proba orală poate viza
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2003), „Effectiveness of a universal drug abuse prevention approach for youth at high risk for substance use initiation”, Preventive Medicine, 36, pp. 1-7. Gross-Tsur, V., Shalev, R.S., Manor, O., & Amir, N., (1995), „Developmental right hemisphere syndrome: Clinical spectrum of the nonverbal learning disability”, Journal of Learning Disabilities, 28, pp. 80-86. Guralnick, M.J., (1998), „Effectiveness of early intervention for vulnerable children: A developmental perspective”, American Journal of Mental retardation, 102, pp. 319-345. Guyer, B., MacDorman, M.F., Martin, J.A., Peters, K.D., & Strobino
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Rochester symposium on developmental psychology, 4, pp. 251-281. Handen, B.L., (1998), „Mental retardation”, in E.J. Mash & R.A. Barkley (eds.), Treatment of childhood disorders (pp. 369-415), New York, Guilford Press. Harnadek, M.C., & Rourke, B.P., (1994), „Principal identifying features of the syndrome of nonverbal learning disabilities in children”, Journal of learning disabilities, 27, pp. 144-153. Harter, S., & Marold, D., (1994), „Psychosocial risk contributing to adolescent suicidal ideation”, in G.G. Noam & S. Borst (Eds.), Children, youth, and suicide: Developmental perspectives (pp. 71-92), San Francisco, Jossey-Bass
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
91992), Early parenthood and coming of age in the 1990's, New Brunswick, New Jersey, Rutgers University Press. Rosenthal, R., & Jacobson, L., (1968), Pygmalion in the classroom: Teacher expectation and pupils' „intellectual development” , New York, Rinehart and Winston. Rourke, B., (1989), Nonverbal learning disabilities: The syndrome and the model, New York, Guilford Press. Rubio-Stipec, M.W., & Murphy, J., (2002), „Dimensional measures of psychopathology: The probability of being classified with a psychiatric disorder using empirically derived symptom scales”, Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology, 37
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
A research note”, Journal of Child Psychology and Psychiatry, 39, pp. 1153-1158. Thomas, A., & Chess, S., (1977), Temperament and development, New York, Brunner/ Mazel. Thompson, J., (2004), Supports Intensity Scale Manual, Washington, DC, American Association on Mental Retardation. Thompson, S., (1997), „Nonverbal learning disorders revisited in 1997”, The Gram, retrieved October, 2004 from http://www.ldaca.org/gram/thompsn 1.html. Torgesen, J.K., (2000), „Individual differences in response to early interventions in reading: The lingering problem of treatment resisters”, Learning Disabilities Research
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de fapt, trebuie văzut aici un proces de ucenicie bazat pe cea mai exigentă simplitate și lipsit de orice element inutil. Redusă la esențial, kata este un ritual concis și auster de progresare spre esențial. Această formă de Învățare este nonverbală, ea se face de la hara la hara, de la centrul vital al maestrului care o execută la cel al Învățăcelului care o reproduce riguros și fără discuții. În alte contexte, se vorbește despre kata pentru a califica stilul unei persoane, felul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și modul de lucru, documentele și produsele, modul în care se îmbracă angajații, existența unor simboluri statutare ale organizației: mașinile reprezentative ale organizației, parcările rezervate, mobila ș.a. Comportamentele verbale pot fi observate în raport cu discursurile, jargonul, umorul, epopeile, legendele, miturile. Comportamentele nonverbale includ comportamentele interpersonale, modul de abordare între oameni, căile de a intra în legătură unul cu celălalt, gesturi și coduri ale modului în care se îmbracă membrii organizației în diferite momente ale existenței organizației - există, desigur, și aici funcții date
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
începutul secolului XX 176 7.3. Dezvoltarea gândirii în centrul atenției actualelor școli din Occident 177 Capitolul X Comunicarea didactică Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și curtenitor al relațiilor interpersonale) și prin capacitatea de comunicare a informațiilor-expectanțe (operaționalizată cel mai adesea prin expresivitatea nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem noi, profesorii, că ei pot deveni. În aceste condiții, optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
una pentru asemănări, alta pentru deosebiri) și prin ton Ă importanța deosebită a sarcinii solicitate în acel moment elevilor și încrederea că ei sunt capabili să rezolve bine cerința. 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbaltc "2.1. Verbal, paraverbal [i nonverbal" Una dintre cele mai frecvente diferențieri utilizate în analiza comunicării umane are la bază natura semnelor utilizate în codarea informației și canalul predilect de transmitere a mesajului astfel rezultat. Consecința este o posibilitate de analiză pe trei planuri: Comunicarea verbală
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicarea verbală este purtătoarea dimensiunii referențiale a actului comunicării, paraverbalul și, vom vedea, nonverbalul sunt implicate mai ales în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate de posibilități, comunicarea nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate de posibilități, comunicarea nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente înnăscute, spre exemplu: diversele comportamente expresive primare ale afectelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente înnăscute, spre exemplu: diversele comportamente expresive primare ale afectelor și emoțiilor, dar și învățate, inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea corpului, poziția și distanța dintre parteneri sunt esențiale în începerea, susținerea și oprirea unei comunicări). La fel și în cazul structurării interacțiunii, ca și al influențării conținutului acesteia. Se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
autoritatea, indiferente), spațiul pe care îl ocupăm și distanțele la care ne plasăm față de interlocutor. Această primă distincție permite câteva sublinieri: • În funcție de una sau alta dintre formele descrise mai sus, comportamentele comunicative reale pot fi cu dominantă verbală, cu dominantă nonverbală sau mixte. Evident că, din această perspectivă, conduita comunicativă a profesorului, în clasă, se înscrie în prima categorie, în timp ce pentru elev este mai potrivită încadrarea în cea de a treia; • CV, CPV și CNV nu au aceleași regimuri și ritmuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
CNV, ele fiind de patru ori și jumătate mai rapid decodificate decât CV. Vom sublinia ulterior consecințele acestui fapt, pentru comunicarea didactică; • Conținuturile afectiv-atitudinale, indispensabile dimensiunii relaționale a oricărei comunicări, se transmit, în proporții hotărâtoare, prin CPV și CNV: 55% nonverbal, 38% paraverbal și doar 7% verbal. Un mic „experiment” vă poate convinge: Transmiteți clasei o informație atitudinalăă Atenție! Mă supăr!! Ă în două modalități: doar prin cuvânt (liniar ca tonalitate, intonație, mimică, într-un cuvânt, ca un robot vorbitor) și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dar să le și anticipeze sau să le succeadă. În privința sensului comunicării, PV și NV sunt concordante (nu pot avea o voce veselă și o mină tristă), în timp ce între verbal și paraverbal, pe de o parte, și între verbal și nonverbal, pe de altă parte, pot apărea și discordanțe (spre exemplu, ironia, ca formulă expresivă, are un astfel de mecanism discordant: un mesaj verbal laudativ, contrazis de un ton disprețuitor și de o mimică de aceeași factură); • Față de implicarea voluntară și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tocmai citit, îi prilejuiește profesorului o paranteză-remarcă la sistemul eficient al retroproiectorului, care l-ar fi scutit pe el de nervi și de blam pe elevul de serviciu. Comunicarea subiectivă are drept caracteristică faptul că exprimă direct (verbal, paraverbal sau nonverbal) starea afectivă a locutorului din necesitatea descărcării și reechilibrării, în urma acumulării unei tensiuni psihice (pozitive sau negative). Rămânând în context didactic, să observăm că în această categorie intră și exclamația de surpriză la un răspuns deosebit („Bravo, copile!”) și tonul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
demne de luat în seamă într-o conduită didactică eficientă: a. Randamentul comunicării didactice nu se reduce la stăpânirea conținuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă referențial și explicit un anumit conținut categorial, în același timp, prin componenta parași nonverbală se exprimă atitudini. Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse. Astfel, un conținut verbal strict și precis
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]