463 matches
-
Balta Albă este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Amara, Balta Albă (reședința), Băile și Stăvărăști. Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județul Brăila. Pe teritoriul comunei există lacurile Amara și Balta Albă, ultimul constituind, împreună cu zona înconjurătoare, o rezervație naturală geologică și zoologică. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
Copălău este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cerbu, Copălău (reședința) și Cotu. Județul Botoșani este situat în extremitatea nord-estică a României și se învecinează la sud cu județul lași, la vest cu județul Suceava, la nord și est cu Ucraina și Republica Moldova. Intre aceste coordonate, comuna Copălău este amplasată în partea sudică a județului Botoșani, fiind învecinată la nord
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
raza satelor Iorga, Loturi și Livenii Noi sunt aproximativ 14 magazine privatizate iar în domeniul prestărilor de servicii agricole, exista 6 prestatori particulari de sisteme de mașini și tractoare proprii. Teritoriul localitații Liveni, județul Botoșani ocupa pe hartă o poziție nord-estică, iar ca așezare geografică în cadrul actualei comune Manoleasa, este așezată în partea de nord a centrului de comună, având ca vecini: la nord-vest comuna Mitoc, la sud satul Manoleasa-Prut , la vest satul Flondura și comuna Avrămeni, iar la est limita
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Lunca Câlnicului (în maghiară "Farkasvágó"- denumirea din 1878) este un sat în comuna Prejmer din județul Brașov, Transilvania, România. Satul Lunca Câlnicului este situat în partea nord-estică a județului Brașov, pe malul stâng al râului Negru, la confluența acestuia cu Oltul, pe DN11, la o altitudinea de 500-550m. Coordonatele geografice 25-43 longitudine estică și 45-43 latitudine nordică plasează așezarea Lunca Câlnicului la nord de Brașov, pe drumul
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
de case de la “Muscănești” se află la liziera pădurii. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Masele de aer dominante sunt cele vestice, cu componentele lor sud-vestice și nord-vestice. Masele de aer nordice și nord-estice pătrund mai rar, ele fiind împiedicate de lanțul Carpaților Orientali. La 1458, localitatea apare sub denumirea de Máron, 1497 - Maróny, 1733 - Marinul, 1760-1762 - Máron, 1850 - Márin, 1854 - 1918 - Máron, 1918 - prezent - Marin. Există cel puțin trei variante cu privire la etimologia cuvântului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Băcani este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Băcani (reședința), Băltățeni, Drujești, Suseni și Vulpășeni. Se află la aprox. 10 km de municipiul Bârlad, fiind situată în regiunea de dezvoltare economică nord-estică. Suprafață comunei este de 52,20 km² și principala activitate economică specifică localității este agricultură. Pe 29 iunie, se sărbătorește ziua Comunei Băcani, exact de ziua Sfinților Petru și Pavel. Printre primele atestare documentare despre comună Băcani au fost făcută
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
Vulturu este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Boțârlău, Hângulești, Maluri, Vadu Roșca și Vulturu (reședința). Se află între regiunile istorice Moldova și Muntenia ale României. Comuna Vulturu ocupă o parte a extemității nord-estice din Câmpia Română, aflându-se în zona de sud-est a județului, la limita cu județul Galați, în zona de vărsare a râului Putna în Siret. Satele Vulturu și Boțârlău se găsesc pe malul drept al Putnei la distanța de 10
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona se include în ținutul climatic al munților mijlocii de la periferia acestei provincii, caracterizată
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
Horodnic de Sus este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. . Comuna Horodnic de Sus este localizată în partea nord-estică a județului Suceava și se învecinează cu următoarele localități: municipiul Rădăuți (la est), comuna Marginea (la sud), comuna Sucevița (la sud-vest și vest), comuna Horodnic de Jos (la nord). Denumirea de Horodnic de Sus se pare că vine de la faptul
Comuna Horodnic de Sus, Suceava () [Corola-website/Science/301960_a_303289]
-
din «Viața și Patimile Mântuitorului» - «Cina cea de Taină», «Spălarea picioarelor», «Învierea lui Lazăr», «Iisus în fața lui Pilat», «Batjocorirea lui Iisus» ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului Sfântului Nicolae din colțul nord-estic al altarului și cu «Înmulțirea pâinilor» din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Spălarea picioarelor», «Învierea lui Lazăr», «Iisus în fața lui Pilat», «Batjocorirea lui Iisus» ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului Sfântului Nicolae din colțul nord-estic al altarului și cu «Înmulțirea pâinilor» din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, «Judecata de apoi» și «Scara Sf. Ioan Scărarul», amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. În
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
iar agricultura se realizează pe 15,8% din totalul suprafeței acestei regiuni. Dezvoltarea sa ca unul dintre cele mai mari și importante orașe ale Europei Centrale, Viena o datorează, între altele, poziției sale geografice favorabile. Orașul se află între culmile nord-estice ale Alpilor, în zona bazinelor vieneze. Orașul istoric a fost ridicat numai în partea de sud a Dunării, astăzi însă el se întinde pe ambele maluri. Viena a luat naștere la intersecția dintre direcția vest-est (Dunărea) cu cea din nord-sud
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
bătălie între Gheorghe Rákóczi al II-lea și turci, în urma căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor suferite. În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de reședință a plășii Gilău. Gilăul este așezat la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, la aproximativ 15 km vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilău se învecinează cu comunele Baciu și Gârbău la nord, Florești la est, Săvădisla la sud-est, Măguri-Răcătău și Mărișel la sud și sud-vest, Căpușu Mare la vest. Conform recensământului
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră între cele 14 unități geografice de pe teritoriul județului Cluj culoarul Săvădisla - Luna de Sus, un golf geologic închis de Masivul Feleacului, Culmea Sândului și Culmea Petrești în partea estică și nord-estică, în sud și vest dezvoltându-se până la Muntele Mare și Munții Gilăului, iar în nord prezentând o anumită deschidere către Culoarul Someșului Mic.Trecerea din cele două depresiuni alungite (Iara și Hășdate) în Culoarul Someșului Mic se realizează prin intermediul Culoarului
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Nouă obiective din comuna Tunari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl arheologic din colțul nord-estic al aeroportului Henri Coandă, aflat lângă Dimieni cuprinde o așezare daco-romană și o așezare cu necropolă de incinerație datând din secolele al II-lea-I î.e.n.; situl aflat la nord de același aeroport cuprinde așezări din epoca geto-dacică, Epoca Bronzului
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
(în trecut "Cetatea Voluntărească") este un oraș în județul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află în vecinătatea nord-estică a municipiului București, la ieșirea către Urziceni, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, are o populație de de locuitori, fiind cel mai mare centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic. Orașul este situat
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
teritoriu al orașului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
mai de seamă mărturia cronicarului rus Nestor (pe la 1100), - observată de d. Xenopol chiar și în critica sa dintâi (p. 170) - care cronicar întărește în această privință pe deplin spusele lui Anonymus, punând intrarea Ungurilor, ca și acesta, în regiunea nord-estică a Ungariei. (10) Cât pentru Românii ardeleni, Notarul lui Béla află adeverire mai puternică tot prin acest Nestor, a cărui cronică spune că, intrând Ungurii în țara lor de-acum, ei au avut luptă cu Vlahii și Slovenii ce locuiau
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
distrusă în [[Bătalia de la Tannenberg (1914)|Bătalia de la Tannenberg]], (același loc unde, în 1410, polonezii, lituanienii și rușii îi învinseseră pe [[Cavalerii teutoni]]). Între timp, rușii opriseră ofensiva austriecilor și îi împinseseră către vest, intrând în [[Galiția]] de est, regiunea nord-estică a Imperiului Austro-Ungar. Rușii au oprit un atac de iarnă commbinat germano-austriac în Polonia, și la începutul anului 1915 au avansat mai mult în Galiția. În primăvara anului 1915, atacurile germano-austriece i-au scos pe ruși din Galiția și Polonia
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
lui Alexandru cel Mare (335 î.Hr. și 327 î.Hr.) și Lisimah (310 î.Hr.) de a-i supune au eșuat. Ulterior, geții din stanga Dunării au avut ciocniri cu bastarnii, un popor germanic care între 200 și 100 î.Hr. au ocupat poalele nord-estice ale Carpaților și malurile Nistrului. După lupte îndelungate, bastarnii au fost învinși de daci, locuitorii regiunilor muntoase, care mai apoi rămân stăpâni și pe câmpia răsăriteana până la Nistru. Din secolul I î.Hr., în nordul Dunării predomina numele și neamul dac
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de un secol o schimbare radicală din punct de vedere geografic și în prezent este o micro-depresiune, drenată de râul care îi poartă numele, înconjurată de dealuri, coline mai abrupte în partea de apus și mai moale în răsărit. Ținutul nord-estic al Transilvaniei cu localitățile sale românești așezate în partea de sus a Someșului Mare încă din timpurile cele mai vechi a format un corp distinct sau a făcut parte integrantă a vreunui județ învecinat. În cele dintâi documente istorice el
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]