570 matches
-
în ciuda unității lor originare, limbile prezintă nu numai individualitate accentuată fiecare, ci și deosebiri dialectale pronunțate, care au condus, în cazul neerlandezei, la încercări de a realiza variante literare deosebite pentru grupa de dialecte sudice (flamande) și pentru grupa celor nord-vestice (olandeze). S-a acreditat, de asemenea, un timp ideea existenței unei limbi luxemburgheze distincte, idee la care s-a renunțat însă de curînd, deoarece luxemburgheza nu este decît un dialect german. O situație interesantă prezintă frizona, cu aproximativ 400.000
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
origine maghiară sau germană. Din punct de vedere etnic, locuitorii Drumului Carului ca și ai celorlalte sate din interiorul potcoavei, formate de Piatra Craiului-Cheile Zănoagei și Prăpăstii-Măguricea, apoi poarta Branului și râul Turcu ca să se completeze spre est-sud cu versantele nord-vestice ale Bucegilor, sunt poate descendenți veritabili ai autohtonilor seculari dacă nu milenari. Străinii, în general, au evitat să se stabilizeze în regiuni sărace din punct de vedere economic, cu pământuri slab roditoare și cu vicisitudini naturale descurajante. Academicianul Sextil Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
părăsiseră la 1700 Biserica ortodoxă pentru a deveni greco-catolici (Blajul, sediul Mitropoliei greco-catolice, era supranumit „Mica Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut În Anglia) Îmbrățișaseră luteranismul. Ungurii erau Împărțiți Între reformați (calvini), catolici și unitarieni. În procente, tabloul religios al Transilvaniei se Înfățișa astfel: greco-catolici — 31,1%; ortodocși — 27,7
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cele patruzeci și una de țări, pe majoritatea nu le-am vizitat niciodată, sunt persoane angajate în aceleași dezbateri în care sunt prins și eu în Irlanda de Nord. În particular, eram curios să compar experiența mea ca locuitor al extremului punct nord-vestic al continentului cu scriitorii din așa-numitele părți periferice ale Europei. Mi s-a părut că acolo erau relații care puteau fi prelungite și care nu trebuiau mediate printr-o legătură gen Londra-Paris-Bonn (sau, mai degrabă, Berlin). În final, mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
n. 1, este dată următoarea definiție clară a dialectelor: "Limba sîrbo-croată este împărțită în trei dialecte de bază în funcție de forma pronumelui interogativ what: kajkavian (what = kaj), čakavian (what = ča) și štokavian (what = što). Dialectul kajkavian este vorbit astăzi în părțile nord-vestice ale Croației, cel čakavian în zona de coastă din nord și în insulele din Marea Adriatică, iar cel štokavian în toate celelalte regiuni. Dialectul štokavian stă la baza sîrbo-croatei moderne standard. El are trei subdialecte, conform pronunției vocalei slave originare reprezentată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o semnificație pentru Islam deoarece de acest zid se presupune că și-a legat calul Profetul Muhammad. Arabii și evreii sunt națiuni înrudite, ambele făcând parte din familia popoarelor semite: arabii din grupul sud-vestic (alături de etiopieni), iar evreii din grupul nord-vestic (foarte numeros în Antichitate, dar din care au supraviețuit până în ziua de astăzi, doar evreii și "asirienii" creștini, aceștia din urmă așezați în Munții Kurdistanului, mai precis în zona Mosul și care vorbesc varianta modernă a limbii aramaice). Ținând seama
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convențională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perișor, la vest de canalul Perișor, de la cherhanaua Perișor până la confluenta cu canalul Tarita. Limită nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluenta cu canalul Buhaz-Zaton și de canalul Buhaz-Zaton până la confluenta
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
mici, delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica 10. Limită sud-vestică este dată de o linie convențională între borna hidrografica 10 și malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limită nord-vestică este lacul Sinoie iar limită sud-estică este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu țărmul Mării Negre, între bornele hidrografice 10 și 13. b) Caracterizare ecologică ... Zona este valoroasă pentru configurația morfologica caracterizată de succesiunea de cordoane, dune și lacuri
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Golescu, bulevardul Orhideelor (toate exclusiv), calea Giulești (exclusiv, cu excepția părții drepte dintre bulevardul Orhideelor și strada Prunaru), strada Prunaru (exclusiv) pînă la calea ferata București-Rosiori, se continuă pe traseul căii ferate, pînă la intersecția cu calea ferata de centură; - limită nord-vestică urmează calea ferata de centură, pînă la viroaga rîului Colentina; - spre est limită sectorului se continuă pe viroaga rîului Colentina, șoseaua Straulesti (exclusiv) pînă la intersecția cu calea ferata București-Constanța, pe această cale ferată spre vest pînă la limita vestică
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Plevnei, pe calea Plevnei (exclusiv) pînă la intersecția Orhideelor cu calea Giulești, calea Giulești (exclusiv) pînă la Drumul Carierei, Drumul Carierei (inclusiv) pînă la linia căii ferate București-Rosiori, linia căii ferate București-Rosiori pînă la linia căii ferate de centură. - Limită nord-vestică urmează calea ferata de centură pînă la liziera vestică a pădurii Tunari. - Spre est limită o constituie o linie convențională care pornește de la liziera vestică a pădurii Tunari pînă la stradă Vadul Moldovei (inclusiv), continuă pe această stradă cuprinzînd și
LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152005_a_153334]
-
1 DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ, HĂRȚILE ȘI STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCURILE NAȚIONALE ȘI NATURALE Secțiunea 1 DESCRIEREA LIMITELOR ȘI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALĂ PARCUL NAȚIONAL BUILA - VÂNTURARIȚA 1. Limitele Parcului Național Buila - Vânturarița Limita nord-vestică. Pornește înspre nord-est, de la cantonul silvic Bistrița, situat la confluența pâraielor Gurgui și Cuca (loc numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
planurile amenajărilor forestiere ale Ocolului Silvic Călărași, în anul 2003. IV.22. Rezervația naturală complexă de la Sic, 505 ha, localitatea Sic, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația naturală complexă de la Sic cuprinde trei zone: I, II și III. Zona I: Limita nord-vestică: pornește din punctul în care drumul de hotar ce pleacă din satul Sic traversează Valea Șicului perpendicular pe versantul numit Dâmbul Ocolișului, urmându-1 spre sud și apoi spre est, pe măsură ce ocolește baza pantei Dâmbului Ocolișului pe latura stângă a Văii
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
inferioare a Pădurii Poptelec (altitudine 320 m), spre care se îndreaptă apoi perpendicular pe curbele de nivel, atingând-o în dreptul altitudinii de 350 m. Limita urmărește apoi liziera Pădurii Poptelec care rămâne în afara rezervației, coborând apoi de-a lungul lizierei nord-vestice a plantației de pini până în apropierea drumului, continuând de-a lungul aceleiași liziere pe direcția NV-SE, trecând de curbă și urcând înapoi spre culmea versantului, apoi coboară și urcă înapoi tot pe lizieră pe versantul următor până la drumul de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și fluviului Dunărea; Limita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea; Limita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare și mărginește pășunile și alte terenuri aparținând orașului Hârșova; Limita nord-vestică: se îndreaptă spre nord-est, limitrof fondului forestier (u.a. 22 C, 22 N1). Descrierea suprafeței Rezervația naturală Celea Mare - Valea lui Ene cuprinde parcelele și subparcelele 23 N1, 23 A, 23 B, 23 C, 23 D din U.P. IV
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
sud-vestică: ocolește spre nord-vest, apoi spre sud-est partea vestică a parcelei 1C și intersectează linia parcelară dintre bornele 1 și 2; Limita vestică: se îndreaptă spre nord-vest, pe linia parcelară dintre u.a. 1 B și u.a. 10; Limita nord-vestică: ocolește pe la est u.a. 1 A și se termină la borna 2. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Cetate cuprinde parcelele și subparcelele 1B, 3C, 3E, 3F, 3N, 5B, 5N, 2G, 2J, 2K, 2L, 3D, 5A, 5C din U.P.
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
între unitățile amenajistice cuprinse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, toate aparținând O.S. Băneasa, U.P.VI Oltina și/ sau comunei Oltina, conform hărților sc. 1:10000 anexate amenajamentului Ocolului Silvic Băneasa. Limita nordică și nord-vestică: coincide cu limita fondului forestier al UP VI Oltina - OS Băneasa, învecinată malului fluviului Dunărea, începând de la punctul cel mai estic al u.a. 5C, trecând pe la borna 123, până la borna 126; Limita nord-estică și estică: continuă spre sud-est până la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
teritorială a comunei Lipnița; Limita sud-vestică: este constituită din limita teritorială a comunei Lipnița și continuă pe malul lacului, spre nord-vest, nord-est, apoi predominant spre nord-vest, până la capătul nordic al limitei teritoriale a comunei, de pe malul lacului; Limita vestică și nord-vestică: se continuă spre nord, pe malul lacului, limitrof pășunii Ps (15,40 ha) și terenului arabil A (14,00 ha), situate la est și sud-est de localitatea Satu Nou. Mai departe, spre nord, limita părăsește malul lacului și conturează, spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
arabile, alte terenuri (Cc) și pășuni; Limita vestică: se îndreaptă spre nord, pe malul lacului, învecinându-se cu o zonă de terenuri neproductive (NST), o pădure și pășuni situate la poalele estice ale dealului "La Veterani" (75,80 m); Limita nord-vestică: începe în valea ce vine dinspre satul Almalău, continuă tot pe malul lacului, spre est, ocolește terenurile Ce și se îndreaptă spre nord, învecinându-se cu o pășune (P) și alte terenuri (Cc) după care se îndreaptă spre nord-est până
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
după care continuă sinuos pe o direcție predominant nordică, conturând partea vestică a terenurilor neproductive Nrl34 (26,66 ha), până la drumul Del28 (1,96 ha) (învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin; Limita nord-vestică: este constituită din drumul Del28, în direcția nord-est și de drumul Del21 (1,74 ha), învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Dunăreni cuprinde luciul de apă (lacul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe lângă drumul De2108 (1,56 ha) după care conturează, pe latura vestică, terenul neproductiv NR1566 (5,54 ha) - inclus în rezervație, la început spre est, apoi spre nord-vest, până la extremitatea estică a văii Gătitei, învecinându-se cu pășunea Psl565. Limita nord-vestică: din Valea Gătitei limita se îndreaptă spre nord pe o scurtă distanță de-a lungul drumului De2108 (1,56 ha) apoi conturează latura vestică a terenului neproductiv NR1526 (2,85 ha) - inclus în rezervație (învecinându-se cu pășunea PI537 - 29
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nord-vest, limitrof drumului De438, terenului neproductiv Nr435, drumului De433, pășunilor P425 după care face un ocol spre sud-vest și apoi sud-est, învecinându-se cu pășunile P423, P421 și viile Vh419, până ce intersectează drumul De375; Limita vestică: are o orientare generală nord-vestică în lungul drumului De375, pe care îl părăsește pentru a traversa o ravenă (Nr371) și pășunea P372 (fiind învecinată, pe un traseu sinuos cu terenurile arabile A358, A355, A360). Limita continuă apoi spre nord-vest pe drumul De376, apoi pe o
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
sudică: este dată de drumul De127 ce se îndreaptă de la malul lacului spre vest, până la intersecția cu drumul De124, învecinându-se cu via Vn154, pășunea P136, via Vn132, terenul arabil A126; Limita vestică: prezintă un traseu sinuos cu orientare generală nord-vestică și pornește de-a lungul drumului De 92, pe care îl părăsește devenind învecinată cu terenul arabil A90, până la intersecția cu drumul De75. Limita urmează acest drum spre nord-vest, apoi îl părăsește în direcția nord, continuând pe un traseu meandrat
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000 anexate registrelor cadastrale ale comunelor Horia și Izvoarele și hărților topografice sc. 1:25000, L-35-106-C-c și L-35-105-D-d. Limita nordică: (comuna Izvoarele) pornește de la intersecția punctului nord-vestic extrem al parcelei Pp1938 cu pârâul Taița. Limita are inițial o orientare estică, de-a lungul cursului râului Taița (Hc1791), pe care îl părăsește apoi, conturând pe la sud terenul arabil A1937. În continuare, limita se îndreaptă spre sudest, pe la poalele
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
până la borna 154, limitrof terenurilor agricole ale com. Izvoarele. Limita vestică: trece spre nord, pe marginea terenurilor agricole ale com. Izvoarele până la borna 148, apoi intră în pădure până la borna 135 (învecinându-se cu u.a.65 și 59); Limita nord-vestică: pornește spre nord-est și ajunge în culmea Geticului la borna 132 (învecinându-se cu u.a.57). Descrierea suprafeței Rezervația naturală Carasan-Teke cuprinde parcelele și subparcelele: 58 B, 58 N, 59 C, 59 D, 65 D, 65 G, 66 C
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]