286 matches
-
și fără rost, asemenea unor rămășițe ale vreunei civilizații dispărute. În perioada marilor ploi purtate de muson, pământul pieței neasfaltate se transforma În noroi, Însă acum, după câteva luni fără strop de ploaie, era sfărâmicios, astfel Încât pașii ei repezi ridicau norișori roșii de praf. Căldura devenise copleșitoare. Pare un adevărat deșert, și-a zis Margaret, un loc unde omul n-are cum să trăiască. A continuat să meargă În mare grabă sub soarele care o bătea În creștetul capului. Ce tâmpenie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
albine și a Îmbrăcăminte proaspăt spălată, iar motorul torcea stăruitor și monoton. Karl i-a dat un termos cu apă și niște biscuiți Împachetați În foaie de ziar. Au mers pe drumuri Întune coase, unde mișcarea largă a farurilor mătura norișori de insecte. Karl i-a pus o mână pe ceafă, iar lui i s-a părut lată și foarte rece. Aerul proaspăt al nopții răbufnea prin ferestrele des chise, iar Adam și-a dat seama că plânge. 7 — Doamne, da
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
rece. Poate că, la urma urmelor, tre cutul va fi fost un loc ceva mai bun... — De când sunt eu pe-aici, Indonezia așa a fost, a zis Mick strecurându-se printre șirurile de scutere și de biciclete. Mașina ridica un norișor de praf fin deși abia se târa. Tu știi mai bine decât oricine cum merg aici lucrurile. N-a fost Întotdeauna așa. Mi-aduc aminte de un timp când oamenii erau... cum să zic, când totul era mai ușor. Dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu pom fals și cu false daruri, cum fusese globul acela În care ningea și pe care Adam Îl iubea atât de mult. Tare-ar fi dorit să nu fi cunoscut niciodată Adam așa ceva. S-au oprit să privească un norișor de licurici atârnat de-o creangă deasupra râului. Aproape că atingea apa. N-ar trebui să fiu tristă, și totuși sunt, a zis Farah. Ce prostie! Aha, o prostie. Johan i a strâns mâna. Tu nu te mai Întorci, așa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
acelea nu prea clare, izolate, lăsau să se vadă siluete care se mișcau prin Întuneric. Se auzea un cântec occidental. Margaret s-a gândit că putea să fie Ți-a intrat fum În ochi, dar nu era sigură. Deasupra rigolelor, norișori de insecte anticipau aversele care aveau să sporească, dar ea, și-a zis, n-avea să mai fie În oraș În următorul anotimp ploios, de altfel poate că În nici un alt anotimp. Au urcat scările care duceau la biroul ei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ceva care, prin trista-i frumusețe, să placă, acea speranță ce o făcea să surâdă, pe care o nutrea în cea mai mare taină de îndată ce era vorba de mine și de planurile mele lăudăroase și de făgăduințele mele pline de norișori trandafirii. Curând, surâsul îi pieri, alungat de firea fricoasă pe care i-o crease oroarea căreia îi supraviețuise. În timp ce stătea pe vine lângă soba cu cărbuni și împletea ciorapi din lână nevopsită de oaie pentru copiii țărăncii care, drept plată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
avea În acest fel puterea de a lupta cu orice afecțiune, menținîndu-i sănătoși. Hai să vorbim puțin despre stres! Era o duminică de iulie din acelea care Îmi plăceau mie foarte mult, cu un cer acoperit de o perdea de norișori mărunți, care Îți dădeau voie să te bucuri din plin de o binefăcătoare plimbare, fără a fi forțat să te retragi cît mai repede la umbra vreunei terase sau pur și simplu să te Întorci În casă, unde ventilatorul pe
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
mănunchiuri de păr, îngrijit trecute peste buza superioară și răsucite apoi în sus, formând o bizară mustață în furculiță, de care altfel obrazul său spân n-ar fi avut parte. Din timp în timp, Jordan scotea pe gură un mic norișor de abur gălbiu, după care scuipa abundent într-un vas alb de faianță, atașat la jilț. în același vas erau colectate unghiile și părul căzut al grafului. Slujitorul Rufus îl deșerta la câteva zile, în timpul nopții, îngropând conținutul în locuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care îl caută, răspunse Jordan fără să șovăie, cu o voce calmă și sigură, accentuând în mod nefiresc tocmai cuvintele neimportante ale frazei. Și, ca să dea de înțeles că nu mai are nimic de adăugat, își ornă răspunsul cu un norișor de abur gălbiu. Bătrânul apăruse la timp în viața lui Jordan. Poate puțin cam târziu. Graful părea că-l așteaptă, căci începu să-și golească cu febrilitate, ca într-o spovedanie, sacul dureros de prea plin, eliberând tensiuni de multă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și apoi cum se mărește. Picioarele sale apărate de ciorapii trei sferturi împingeau în tălpile sandalelor de vară și imediat pământul se îndepărta, iar sandalele pluteau în aer; apoi pământul creștea brusc și sandalele se opreau în praful ce forma norișori albicioși. În parc era doar el și leagănele atârnau ca niște rufe puse la uscat, iar toboganului îi crescuseră frunzulițe pe scară și prinsese rădăcini exact ca un copac cu limba scoasă. Când balansoarul cobora, Robert privea cu capul în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
accentueze o idee. Dacă vrei poți să-i privești chipul ca să vezi ce expresie îi stăpânește fața și să înțelegi ce gânduri îi trec prin minte. Îi zărești țigara în mâna cu care gesticulează, tăind aerul și umplând camera de norișori albaștri. Încă nu-ți dai seama despre ce ar putea vorbi, nimeni nu a scris nici un cuvânt, așa că nu ai cum să i auzi vocea. Până ai să te hotărăști asupra subiectului care l-ar fi putut aduce în acea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
asta ne situăm în cadrul unui surogat de religie. Poezia ne poate învăța să simțim. ٭ Păcatul legilor: sunt elaborate în sfera rațională fără să-l ia în considerare pe a simți. În urma unui avion pe cer rămâne o urmă, un mic norișor. Ne-am pierdut dreptul la un cer senin; ceea ce este deasupra noastră (în imediata vecinătate, să spunem) nu mai este opera hazardului. Cum să mai răzbată privirea noastră, prin atâtea semne ale puterilor umanului, către Dumnezeu? Propriile activități încep să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Tăgadă aruncă din umăr un șoarece de jucărie care aterizează la jumătatea distanței dintre scări și ușile amfiteatrului. Cu cealaltă mână își masează umărul brațului cu care a aruncat în timp ce Cora Reynolds aduce șoarecele înapoi, și lăbuțele ei stârnesc un norișor de praf încins din covor, ca o coadă de cocoș. Privindu-i, cu un braț îndoit sub piept ca să-i susțină sânii, cu o mână răsucită masându-și ceafa, doamna Clark spune: — La Villa Diodati aveau cinci pisici. Cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
amărât nu ne a păstrat imaginea iubirii-miracol și toți credeau că iubesc. Nimeni nu mai știe cât de strălucitoare e iubirea“, și așa mai departe...) Asta a durat o clipă și încă una. Deasupra, pe cer, de nu știu unde, apăruse un norișor alb, avea exact conturul feței mele. Acolo unde ar fi trebuit să-mi fie urechea stângă s-a lipit un alt norișor, ceva mai mic, privea prin mine. Pe urmă s-au contopit amândoi, curgeau unul prin altul ca niște
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
așa mai departe...) Asta a durat o clipă și încă una. Deasupra, pe cer, de nu știu unde, apăruse un norișor alb, avea exact conturul feței mele. Acolo unde ar fi trebuit să-mi fie urechea stângă s-a lipit un alt norișor, ceva mai mic, privea prin mine. Pe urmă s-au contopit amândoi, curgeau unul prin altul ca niște ape înfrățite („Să nu mă lași singur, Zenobia !“). Eram în mine, unul singur, deși singurătatea dispăruse. Nimic n-ar fi putut să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
despre secularizare, datorate penei ilustrului Jovellanos. În ochii mei de adolescent, un atare camuflaj ar fi Înșelat pînă și mințile cele mai Întortocheate. Am extras cîteva și am cercetat al doilea șir, ascuns Înapoia acelori ziduri de proză granitică. Printre norișori de praf, mai multe comedii de Moratín și un impozant Curial e Güelfa alternau cu Tractatus Logico Politicus al lui Spinoza. Ca lovitură de grație, am optat pentru a-l introduce pe Carax Între un anuar de sentințe judecătorești ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
boiarinul Constantin...” N-am reușit însă să-mi duc gândul până la capăt, pentru că mi-a atras atenția un zgomot ușor, venit din locul unde știam că se află călugărul. Curios, mi-am ridicat privirea...În locul bătrânului, însă, se afla un norișor de ceață, prin care străbătea o lumină neînchipuit de puternică...Părea o rază de soare. Pe măsură ce trecea timpul, lumina se întețea, din care cauză am început să clipesc tot mai des...Ca să scap de puterea luminii care parcă mă ardea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
globală. Deja calotele glaciare au început să se topească, gheața este mai puțină cu aproape cincizeci la sută decât acum șaizeci de ani. Nu vă apropiați de ei, nefiind obișnuiți cu oamenii, devin periculoși spre apărarea puilor și a adăpostului! Norișorul Spumos Norișorul alb, ca spuma, își aplecase capul spre maică sa: - Tu ce vezi mamă, când te uiți spre Pământ? - Multe, îi răspunde Norul cel Mare, în fiecare oră altceva! - Povestește-mi și mie, ce vezi chiar acum? - Uită-te
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
calotele glaciare au început să se topească, gheața este mai puțină cu aproape cincizeci la sută decât acum șaizeci de ani. Nu vă apropiați de ei, nefiind obișnuiți cu oamenii, devin periculoși spre apărarea puilor și a adăpostului! Norișorul Spumos Norișorul alb, ca spuma, își aplecase capul spre maică sa: - Tu ce vezi mamă, când te uiți spre Pământ? - Multe, îi răspunde Norul cel Mare, în fiecare oră altceva! - Povestește-mi și mie, ce vezi chiar acum? - Uită-te și tu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
i-a răspuns Norul cel Mare, noi avem nevoie de apa de pe pământ, care se ridică spre cer, așa cum se ridică și vaporii de apă pe capac când fierbe mâncarea. - Dar noi avem corpul și hainele numai din apă?! - întreabă Norișorul Spumos. - Da, sigur și când bate vântul tare, ne ciocnim unul de altul, atunci se produce furtuna și se aud zgomote mari, care se cheamă tunete, apoi pornește ploaia din corpul nostru. - Dar noi nu dispărem, așa-i? - Doamne ferește, ar
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
i-au mai dat drumul, l-au botezat Oscar și până astăzi păzește casa. Oscar e alb cu pete maro, a fost mult alintat cât a fost mic, apoi legat și el, altfel s-ar fi sălbătăcit. - Nu înțeleg, zicea Norișor. - Ar fi hoinărit și el ca maică-sa, murdar și înfometat. Anul acesta, deci al doilea an la rând, Mătușa iar a făcut pui, tot sub lemne. Stăpânul i-a identificat repede, dar nu-i putea scoate de sub grămada de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vagabonzi sunt slabi și foarte murdari. - Sunt mulți oameni care luptă pentru drepturile animalelor, dar nu-i adoptă. Sau alții care îi scot din centrele de îngrijire, apoi le dau drumul. - Știi multe întâmplări, Mamă Nor! - Ține-ți ochii deschiși, Norișor Spumos, și vei vedea și tu multe. Curiozitatea învață omul. Puii de veveriță Pit și Pet, doi pui de veveriță, se ascund în adâncul scorburii de stejar. Când aburii denși ai nopții se strecoară dimineața, mama lor pleacă după hrană
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-l ține la respect, lipsindu-l totodată de pretextul unei Încăierări. Bărbatul face un pas Înapoi, dar stăruie: — Care ți-e numele, străine? Khayyam șovăie să se dea de gol, caută un subterfugiu, Își ridică privirea spre cer, unde un norișor tocmai a acoperit cornul lunii. O tăcere, un suspin. Să te refugiezi În contemplație, să numești stelele una câte una, să fii departe, la adăpost de mulțimi! Deja ceata Îl Înconjoară, câteva mâini Îl ating, redevine stăpân pe sine. — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cealaltă în mâna bunicii, caldă și blândă, prin care simțea cum se revarsă dragostea, cu cei dragi în jurul său și cu Dumnezeu în suflet, Angelina se simțea fericită. Dar peste această fericire trecu un gând răzleț și îngrijorător, ca un norișor alb și inocent, care ar fi vrut în joaca sa zglobie să întunece lumina soarelui. Mâine avea să înceapă un nou an școlar, iar pentru Angelina începea clasa a cincea, un nou început de la care nu știa la ce să
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
scos din ea un macat argintiu, părea țesut din razele lunii care nu mai răsărise, și i-a învelit pe cei doi care se drăgosteau pe apa neagră. Andromanda i-a vegheat și le-a șoptit descântece. A chemat întruna norișorii care învăluiau gromovnicul ce-l ținea încuiat popa Băncilă în lada din turnul clopotniței și i-a pus să răsfoiască filele bătrânei cărți, în care se pecetluiseră semnele tunetului ceresc ce va să vină. Și pe răscolire de unde, în hârjoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]