741 matches
-
se continua firesc cu un altul: prezența atâtor cărți Înrudite, cărți și călători la care comentariul nostru a Încercat să facă apel. Aproape fiecare călător În Asia, când se Întorcea În Europa sau chiar În unul dintre orașele experienței sale novatoare, Își scria relatările de călătorie sau memoriile. Pentru Honigberger, cele două genuri se vor Împleti, deși relatări de călătorie va mai furniza, În germană, În periodicele conaționalilor săi din Brașov. Întreaga epocă va fi dată parțial uitării. Dacă unii din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu o dată socotite epocale sau unice în plan mondial -, a trăit cu psihologia geniului neînțeles, atrăgându-și ironia persiflantă și marginalizarea. Omul de știință, teoreticianul și criticul literar se caracterizează prin dogmatism, dar și prin interogații euristice și intuiții fertile, novatoare. După o carte intitulată Încercări critice (1903), în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești, St. O. Iosif ș.a., publică, după un deceniu, Cercetări critice și filosofice (1916). Format la școala „criticii științifice”, explicative
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
și afirmă opțiunea pentru o istorie a formelor, a convențiilor poetice. În primele două volume sunt puse în discuție modul de constituire, cristalizarea și metamorfozele „convenției clasicizante” (cu punctul maxim ca altitudine valorică în poezia lui Mihai Eminescu), precum și mișcarea novatoare configurată în „convenția simbolistă” (anunțată și aceasta îndeosebi prin „abaterile” eminesciene), de la Al. Macedonski la G. Bacovia și Ion Minulescu. Al treilea volum este dedicat modernității și vizează evoluția poeziei românești în prima jumătate a secolului al XX-lea. Aici
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
redactează „Revista revistelor”. Ilustrația fotografică e asigurată de Ion Cucu și de Gheorghe Cucu. În primele luni ale anului 1982 din conținutul publicației se deduce o întărire a controlului exercitat de organele de partid, date fiind renunțarea treptată la obiectivele novatoare și creșterea ponderii materialelor docil aliniate exigențelor propagandistice oficiale. Nicolae Ceaușescu e glorificat tot mai stăruitor, se înmulțesc articolele „înflăcărate”, encomiastice, versurile de slăvire, sunt ilustrate oportunist campaniile momentului (pentru pace, împotriva înarmării, împotriva bombei cu neutroni, împotriva implantării rachetelor
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative, documente, fragmente inedite din memoriile unor oameni politici din epoca precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar poziția față de acestea devine una mai degrabă de respingere, criteriul principal de valorizare fiind cel al eficienței în propagarea unor idei zise naționale și patriotice. O dezbatere prelungită și destul de furtunoasă pe tema Realismul minor - o pseudosoluție pentru
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
tradere: „a transmite”, „a preda”, „a încredința”). În literatura universală sensul lui s-a exprimat, fără afișarea nominală, prin declanșarea în Franța, la sfârșitul secolului al XVII-lea, a celebrei Querelle des anciens et des modernes. În toate literaturile mișcările novatoare s-au confruntat cu împotrivirea la schimbări a concepțiilor și modurilor expresive consacrate. În literatura română ideea de tradiție apare, hotărât formulată, în Introducția lui Mihail Kogălniceanu la „Dacia literară” (1840), unde se pledează pentru însușirea „duhului național” și, consecutiv
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
iată fiul tău (1983). Acest ciclu - numit uneori „bănățean” și „rural” - a dat măsura valorii sale. Debutând foarte tânăr, T. era autorul unor proze caracterizate de o banalitate „căutată”, tratată cu grație și sensibilitate. Fără să se întrevadă însușiri frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și viziunea viitoarei opere. Prozatorul devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Imagistica se remarcă prin tendința de a epata: viziuni insolite, asocieri încifrate, exprimări abrupte, ton exaltat sau, folosind cuvintele lui Geo Bogza, „lucruri care nu au mai fost spuse niciodată [...] înzestrează generos poezia”. Rubrica de comentarii critice „Haut-parleur” elogiază creația novatoare și atitudinile favorabile modernismului. Astfel, în creația lui Ion Barbu se găsește „un rafinament al cuvântului în așezarea lui care te supără când nu ești viciat de poezie”, Tudor Arghezi este „cioplitor solitar de cuvinte vechi cu înțelesuri noi”, iar
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
canoanele încetățenite recurgând la versul liber, care la acea oră stârnea rezerve. Omul își reazemă „fruntea de umărul soarelui” (figură de stil frecventată în epocă), iar ființa lui își resensibilizează raporturile cu cosmosul. V. promovează chiar de la început o poetică novatoare, dinamică, bazată pe potențarea expresivă a verbului: „Sunt crescut din mămăligă / și, îmbrăcat / în pantaloni și pantofi, / Ca pe o jumară / înting în tigaia vremii / Câte-o poezie./ Îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski”. De la o carte la
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea asupra activității gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932), lirica lui V. își pierde treptat disponibilitatea novatoare și forța analitic-constrângătoare, pentru a rătăci în formule bătute, lipsite de orizont. Drept urmare, volumul Ora fântânilor - din care au fost eliminate poeme ca Doleanțe, Septembrie, Bocet, Ev, Un căscat în amurg, Visul spânzuratului, Cosmopolis, Lamento - le apărea criticilor literari ai
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
demnitate-amărăciunea:/Duminica de ieri și-a scos coroana./ Săruturile tac. Zi tristă lunea./ Rămas-bun ochi. Rămas-bun târg. Rămâne rana” (Duminica de ieri). Indiferent spre ce își orientează lirismul, V. aspiră mai presus de toate la virtuozitatea tehnică, și vocația sa novatoare se manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Ilustrează printr-un desen ce li a plăcut cel mai mult din poveste (aplică). “*” Argumentează (pro sau contra) comportamentul fetiței. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea cunoștințelor. Prin brainstorming, participanții identifică idei novatoare pe care le includ într-o fișă a grupei. Prin acest exercițiu se încurajează participarea fiecărui elev și a lucrului în echipe. Forma finală a conținuturilor realizate de fiecare grupă este împărtășită întregii clase (6 minute - câte un minut pentru
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
comunității cu privire la problematica copilului autist și a familiei acestuia. Pe plan internațional au apărut o multitudine de organizații care au ca interes persoanele cu autism. Cercetarea științifică este mult mai evoluată iar paleta de mijloace de intervenție mult mai largă, novatoare și bazată pe dovezi evidente (evidance-based). Rezultatele sunt elaborate în urma unor îndelungi cercetări, din ce în ce mai ample, cu o durată de luni sau ani de zile (din jurul anilor 8090), la un nivel interdisciplinar, bine structurate și organizate. Dintre instituțiile internaționale cu activitate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
școala trebuie concepută și organizată ca o comunitate democratică. „Școala-comunitate” permitea atât progresul personalității individuale, cât și optimizarea societății. Ideea că școala trebuie alcătuită astfel încât, prin indivizii pe care îi formează, să contribuie la progresul societății este, probabil, cea mai novatoare concepție pedagogică enunțată după cea propusă în secolul al XVII-lea de Jan Amos Comenius. Dewey nu s-a mulțumit cu demersuri speculative în acest sens. În 1896, la doi ani după venirea sa la California University (de la Michigan University
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Studii de poetică și stilistică (1966), Folclor din Țara Loviștei (1970), Educație și limbaj (1972) ș.a. P. îmbină activitatea didactică cu cea de cercetare și contribuie la formarea nucleului de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor. Adept al direcțiilor novatoare, este unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
dimensiunilor neobișnuite, mult timp P. nu găsește editor pentru Întunecare, scrierea va intra în circuitul literar la trei-patru ani de la momentul elaborării, devenind contemporană cu textele de inspirație psihanalitică. Următorul roman, Simfonia fantastică , va fi de aceea mai aproape de experiențele novatoare ale prozatorului în explorarea psihologiei umane decât de tendințele de a panorama socialul din Întunecare. De altfel, el va prelua trama psihanalitică a nuvelei Somnul, într-o arhitectonică mai complexă, intersectând și căutările gidiene, cu oarece popularitate în acel moment
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
destul de brusc, o intensificare sensibilă, chiar spectaculoasă. De îndată ce rigoarea și strășnicia controlului ideologic slăbiseră, necesitatea sincronizării, postulată de E. Lovinescu în epoca interbelică, fusese asumată ca o datorie în mediile literar-artistice și academice umaniste, mai cu seamă de facțiunea lor novatoare și prooccidentală. În cei aproximativ cincisprezece ani anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de teorie literară ale Școlii formale ruse, venite tot
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
o serie de relecturi ale operelor unor scriitori de prim rang: Dimitrie Cantemir, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Camil Petrescu ș.a. Protocronismul lui P. presupune un mod de lectură axat pe semnalarea antecedentelor novatoare autohtone, precum și o strategie culturală menită să compenseze diverse complexe ale literaturii române. Accentuând ideea „anticipărilor pe plan universal, care au avut loc de-a lungul secolelor în literatura românească”, protocronismul se opune sincronismului, încercând să resitueze cultura autohtonă în
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
activitate publicistică, debutul editorial al lui P. are loc târziu, cu eseul Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă (1993; Premiul Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor). Bine documentată, lucrarea surprinde proteismul estetic al scriitorului și insistă pe elementele novatoare pe care scrierile lui Augustin Buzura le impun în proza generației ’60. Cartea următoare, Fragmentarium (1995), are un caracter eterogen mai pronunțat, dar reflectă deschiderea criticului, ale cărui analize merg în căutarea „orizonturilor spiritului creator”, de la literatura populară (Desăvârșirea ființei
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
decât itinerarele răspândirii sunt incursiunile comparatiste, care conduc la concluzii relevante. Astfel, se observă că, în diferite epoci, contactul cu opera lui Lev Tolstoi a furnizat la noi argumente convingătoare în discuțiile literare, iar marii prozatori români au apreciat experiența novatoare a scriitorului rus în poetica romanului și a dramei, înclinând deliberat spre realism în construirea unor fresce cuprinzătoare ale societății. Referirile comparatiste vor intra și în alte lucrări, subordonate însă unor metodologii diferite. Menținându-se în câmpul literaturii ruse, dar
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert și P. Skalník, Cehia, Lia Melikishvili, Georgia; vezi și Grażina Kubica, Cehia), situație similară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de multe critici încât, după ce le citești, te întrebi cum de a supraviețuit atât de mult o astfel de societate. Totuși, n-ar fi exagerat să constați cum tocmai critica pe care o vedem atât de culturală în orientare și novatoare în opțiune a devenit treptat rigidă sau repetitivă sau pur și simplu a căzut într-un pesimism fără limite. În ciuda tuturor criticilor, societatea modernă și-a văzut de drumul ei fără încetare. Cum de s-a întâmplat așa? Să fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considerate ca fiind insuficiente, întrucât nu ar proba extinderea reflexivității individuale dincolo de spațiile înguste și prea puțin relevante social. Productivitatea cognitivă și profesională trebuie să fie complementară cu competențele sociale și etice care facilitează flexibilitatea personală și empatia construcțiilor sociale novatoare. Reflexivitatea individuală trebuie să devină cât mai cuprinzătoare prin practici și conținuturi, evaluări și criterii, performanțe și empatii. Totuși, trebuie menționat că una dintre sursele cele mai puternice ale noilor inegalități sociale este reprezentată de variațiile reflexivității individuale. Este de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mercantile și cele ale cercurilor de putere din jurul curților monarhice, să promoveze noi valori intelectuale și legitimări ale ordinii politice religioase și încă protoștiințifice. După o perioadă de stagnare, ce a atins apogeul în epoca Luminilor, când ideile într-adevăr novatoare nu-și găseau decât episodic locul în alma mater, universitatea revine în forță pe scenă odată cu multele schimbări specifice secolului al XIX-lea: schimbarea politică focalizată pe statul-națiune, schimbările intelectuale și culturale generate de declinul credințelor religioase, schimbările științifice asociate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ascunse sau a adăugirii de noi sensuri, ar fi parte a cercetării. La fel și analizele cu efecte aplicative, care, raportate la universul empiric, ar descoperi noi proiecte de utilități tehnice și tehnologice. Pentru alții, cercetarea este eminamente creativă, descoperitoare, novatoare și inovatoare. Dacă toate aceste trei interpretări (scolastice, simplu aplicative și inovative) sunt considerate ca definitorii pentru cercetare, atunci este de acceptat că orice universitate trebuie să îmbine instruirea cu cercetarea. În definitiv, construcția unui curriculum și cea a unui
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]