302,248 matches
-
putea însă încerca un joc: să vadă nu doi Măgureni în scena din salonul împodobit al casei lui Pașadia, ci unul singur, așa cum îi arată chipul și cum îi vede Povestitorul. Simetria simplă formulată la început (nume oriental - port apusean, nume occidental - port levantin) se topește în echivoc. Același gest, același chip sînt, în același timp, profund balcanice și profund opuse balcanității prin ținuta lor apuseană. Sau, pe rînd, balcanice și apusene, fără a schimba însă nimic. în fond același chip
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
UAP pentru sculptură - 1966 și 1974 și premiul UAP pentru artă monumentala - 1964. Locuiește în București și este soția sculptorului Vasile Gorduz. Au trecut deja cîțiva ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
altor publicații, un necrolog. Lucrul cel mai extraordinar din Euphorion este publicarea a șase Sonete fără sunet scrise de Doinaș în ultimele sale luni. Toate sînt superbe. Îl reproducem pe primul care e oarecum paradigmatic pentru întreg ciclul cu acest nume. Se intitulează Un timp postum: Un timp postum ne-nghite, mult mai lacom/ că timpul vieții noastre. Ce-i uitarea/ decît surîsul ipocrit al morții?/ Dar vine-un timp cînd nu mai mori, cînd toate// excursiile-ating aceeași rîpă./ Abia țîșnind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
vor fi întrebat ce înseamnă un ziar vertical. Sună bine, dar ce poate fi, cu ce se mănîncă, pardon, cum se citește? Nu se citește printre rînduri, pentru că n-avem nimic de ascuns sau de ocolit. Vom spune lucrurilor pe nume, tare, răspicat. "N-avem mama, n-avem tata!" Avem doar dorința de a avea coloana vertebrală. Prea multe spinări plecate în jur, prea multe compromisuri și prea multă mizerie." Editorialele schimbării la fața ale ziarelor de la noi dau adesea degeaba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
în materie de verticalitate pot fi luate ca model de Jurnalul național. Chiar dacă, uneori ele mai au probleme de ținută, dar nu de partid. Iar începutul verticalizării Jurnalului național începe cu prețul - 3.500 de lei, preț de dumping. Sub numele ziarului, care e primul subiect cu care Jurnalul vrea să-și merite verticalitatea? Cu o incursiune în viața de familie a lui Adrian Păunescu - "străbunic la 58 de ani". Știuta fiind slăbiciunea lui Marius Țuca față de poetul Adrian Păunescu, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
unei șanse pierdute, i-a sugerat lui Tubby căutarea iubitei din adolescență, Maureen Kavanagh (idila petrecută sub auspiciile Clubului Catolic pentru Tineret - să nu uităm obtuzitatea la catolicism a contemporanului protestant Tubby, ca și a filosofului danez). Maureen - al cărei nume rimează cu Regine - e regăsita, măritata cu o "varianta modernă" a lui Schlegel, catolicul Bede Harrington. Pornită într-un pelerinaj religios în Spania, caută și ea o soluție la nefericirile și temerile sale. Laurence i se alătură și, ajungând să
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
1949, scurte fragmente, câte au mai rămas după mai mult decât severa autocenzurare, continuate cu mai puțin parcimonioasele însemnări despre experiența lui de viață. , cum obișnuiește să se autodefinească. Surprinzătoare afirmație pentru cine, curios a-i pune pe hârtie toate numele citate pe parcursul "jurnalului" descoperă o adevărată lume față de care își arată un atașament mai mult sau mai puțin entuziast, într-o neobosită verificare de valori. Demistificări, opțiuni lipsite de echivoc, accentuat subiective ale unui om despre care nu știu cât era de
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Constantin Baciu, Cioran, Cotruș, C. Brâncuși, Pallady îi pun în valoare spiritul de observator cu accentuată notă critică, concretețea afirmațiilor, neaderarea la ambiguități. Despre diaspora scrie ca despre o lume de personalități scindate, sfâșiate, dezgustate. Iar legionarii care mișună cu numele, faptele și încrâncenările lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
măruntă a propriilor plăsmuiri și fără orgolii, mărturisite sau numai subînțelese, de stăpîn peste o împărăție de fantasme pe care doar el singur le vede și pe care tot numai el singur, în întregul univers, poate să le strige pe nume, să le dea formă și viață și, mai apoi, să le arunce în brațele tuturor ca pe niște ofrande ale pămîntului, ale pietrei, ale aerului, ale apei, ale focului și ale visului, oare cum putea el să se întîlnească, în
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
de pe toate meridianele. Nu sunt chiar atât de mulți pe cât se crede, ...deși competițiile sunt numeroase. În diferitele finale rămân cam tot aceiași dintr-un număr de 20 sau 30. Doar câțiva dintre ei vor reuși să-și facă un nume. Faza concursurilor o consider încheiată pentru mine; există și o limită de vârstă. În plus, limita de jos coboară; ai participanți de 15 sau 16 ani ce se prezintă în competiții importante; apar laureați la vârste de 17 ani. Un
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
nu-și uite faptele de arme... Paradoxal, Franța, țară a Păcii. Când te gândești ce muzeu ar mai trânti Afganistanul terorist ieșit învingător în lupta cu SUA... De altfel, Parisul a închinat cea mai mare Piață a lui, Invalizilor, - însuși numele fiind decăzut și el, ruginit, ros de trecerea Timpului, ca o armă, - Esplanada copleșitoare... Îmi trebuie un mare efort ca să-mi reprim o greață subțire ce mă cuprinde privind grandoarea dărăpănată oarecum a Monumentului în mijlocul căruia stă îngropat Napoleon I.
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de Lao Zi, dar și de multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între timp s-au format câțiva traducători tineri, dintre cei mai perseverenți și mai competenți. Printre foarte puținii încă activi se numără și Șerban Toader, cercetător științific la Institutul de Studii Orientale "Sergiu Al-George
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
Republica Cehă) ne-a adus, de curând, aminte că o valoroasă specialistă în filologia slavo-română, doamna Jiřina Smrčková, prietena de câteva decenii a țării noastre, împlinește 80 de ani. Dar, aici, în România, puțini sunt cei care mai cunosc acest nume! Noi, cei mai în vârstă, care - precum cel care semnează aceste rânduri - lucram în Facultatea, pe atunciðde Filologie", am avut ocazia, între 1952-1956, să fim colegi și prieteni, frecventând aceiași profesori și aceleași cursuri, cu o tânără studentă "cehoslovacă" (illi
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
specialiști din țara sa (slavistul B. Hravanék printre alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se găseau filologi, istorici literari și lingviști de primă însemnătate. Nume ca Trost, Mukařovski, Ohnesorg aveau faimă internațională. Românistica (ceh. Rumun"tina) era de dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
-june briant- își inventează rolurile unor misterioși cumpărători, dispuși să cheltuiască cîteva milioane bune de dolari ca să achiziționeze bombița. Doar că pe piața neagră a crimei organizate e înghesuială mare de potențiali cumpărători, în frunte cu un feroce balcanic, pre nume Dragan, pornit să se răzbune pe americanii care "se bagă unde nu le fierbe oala" și care "au transformat războiul într-un joc video"... De altfel, de la bun început, spectatorul e pus în temă, cu o limpezime didactică: "Războiul Rece
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
discreditează ab initio prin lipsa de intuiție futurologică. E adevărat că cibernetica s-a conturat în SUA (și Anglia!) dar ea a proliferat rapid nu numai în celelalte țări occidentale dar și în fostele țări comuniste. Chiar dacă nu purta acest nume. Așadar, pseudoștiință sau nu, nimeni nu-și poate permite astăzi să o ignore. Cine s-ar încumeta să o facă, când până și "vecina de la patru" vorbește de "1 Giga de RAM" cu ușurința cu care spune "și făină cât
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
vor deveni îngeri. O altă lume absurdă, doar aparent contradictorie, este cea a producătorilor de viruși, respectiv de antiviruși. Competiția lor turbată este menită să ne mențină în legătură permanentă cu producătorii de soft și să introducă fiorul rezonanțelor exotice, numele virușilor fiind întotdeauna șocant. Există presupunerea că născătorii de viruși sunt plătiți de companiile de soft ajutându-se astfel reciproc "să câștige un ban cinstit". Avem apoi secta hacker-ilor. Ăștia sunt băieți deștepți dar frustrați. Într-o lume lipsită
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
energie personală de netăgăduit, o capacitate de a-l retrăi pe o amplă claviatură stăpînită cu virtuozitate, de la ritualul malefic al blestemului pînă la cel paradoxal opus, al plenitudinii "esteticii urîtului", care, numind Răul, îl exorcizează. Liviu Georgescu e un nume ce se cuvine urmărit cu toată atenția. Liviu Georgescu; Călăuza, cu un Cuvînt înainte de Nicolae Manolescu, Editura AXA, Botoșani, 2000, 174 pag.
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
de la Avignon, au constituit atracția și revelația ediției. Cristi Juncu, Radu Afrim, Radu Apostol, Theo Herghelegiu, Sorin Militaru sînt cîțiva regizori tineri care s-au aruncat în acest joc, care au făcut echipe de actori - din care n-au lipsit numele importante Mariana Mihuț, Valeria Seciu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Coca Bloos și desigur, tineri sau chiar debutanți. Am petrecut seri minunate la Teatrul Act, am simțit că fără aventură, fără protecție, fără nebunie, nu există spiritul adevărat al
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
pamflete, prin care șefii ziarelor mărturisesc indirect cititorilor că nu au alte mijloace pentru a veni în sprijinul lor. În România, ziarele nu mai sînt temute, ci doar urîte de puternicii zilei. Vorbesc de cele cîteva cotidiane care își merită numele de ziare independente, care se țin economic pe propriile lor picioare și care, în sfîrșit, sînt preocupate de statutul lor de a patra putere în stat. Nu aș avea nimic împotriva ziarelor cu tiraj confidențial dacă acestea ar încerca să
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
Rodica Zafiu Sper ca motivația subiectivă ușor de bănuit în alegerea ca temă de discuție a numelui Rodica să poată fi scuzată: e normal ca direct interesații, cei cărora li se cer mai des explicații asupra etimologiei propriilor nume, să încerce să le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
subiectivă ușor de bănuit în alegerea ca temă de discuție a numelui Rodica să poată fi scuzată: e normal ca direct interesații, cei cărora li se cer mai des explicații asupra etimologiei propriilor nume, să încerce să le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă scurta poezie idilică a lui Alecsandri, publicată în Convorbiri literare în 1868, inclusă în ciclul Pasteluri. Sînt cunoscute controversele în jurul acestei poezii - care a fost considerată de critici "grațioasă" sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]