47,074 matches
-
noastră personală. Securiștii, ei în primul rînd, ne-au stresat, au încercat să ne intimideze, iar informatorii lor nu ne-au turnat "de bine", cum încearcă să o întoarcă azi din condei. În primul rînd ne-au turnat! În așa-numitul caz Carol Sebastian, dacă e adevărat că el le-a spus adio securiștilor înainte de căderea regimului, acesta e un act de curaj pe care nu și l-au permis mulți informatori. Nu scuză turnătoria, dar refuzul de a persista în
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu totul diferită de cea a colegilor mei vest-germani care reproduceau așa-numitele fantezii aflate în circulație din timpul lui Goethe. Recunoșteam în Italia cîte ceva din acel sud al Europei și anume - nonșalanța și o dezordine pe care mi-a fost dat să le trăiesc în Banatul românesc. Italia a avut pentru
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
țările clasice de imigrație. în America mi-am dat seama că o țară de imigrație este cu totul diferită de oricare dintre țările europene și de aceea mi se pare cu totul absurdă pretenția de a crea în Europa așa numite țări de imigrație... sau faptul că în clasa politică se emit îndemnuri de felul "trebuie să învățăm de la Canada sau de la Australia"! Așa ceva nu merge și poate nu aș fi fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
de topos al fanteziei, un topos literar înainte de toate, și unde după aceea am călătorit de mai multe ori este orașul Trieste. Am citit foarte mult despre Trieste, în anii ^90... Prin cărțile lui Claudio Magris am ajuns la așa-numita literatură triestină - există o carte pe care el a realizat-o cu mai mulți autori despre acele zone literare ale orașului... Am mai călătorit la Trieste pe urmele lui Italo Svevo, și ale celorlalți care au trăit acolo și mă
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
în memoria creștinilor, în cultul Bisericii și în sinaxarele ei. După încetarea persecuțiilor, pe mormintele sfinților și ale martirilor s-au înălțat primele biserici. Moaștele sfinților martiri au fost scoase din morminte și așezate cu cinste în cripte, anume zidite, numite martirioane, peste care construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste Țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în sinaxarele ei. După încetarea persecuțiilor, pe mormintele sfinților și ale martirilor s-au înălțat primele biserici. Moaștele sfinților martiri au fost scoase din morminte și așezate cu cinste în cripte, anume zidite, numite martirioane, peste care construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste Țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse în pământ, ca niște mărgăritare de mult preț
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se cuvenea ca fiecare să fie instruit în întrecerile sfinte, Simion înainta voios spre moarte. Și după ce călăul îi omorâse pe cei o sută, la urmă a venit la Simion, la Abedeealla și la Anania: amândoi bătrâni, cu părul alb, numiți în timp ce păstorea Simion în Biserică, prinși și puși în lanțuri odată cu el (Sozomen, II, 9). Atunci Pusicius, care era acolo ca mai mare peste toți angajații regelui, văzândul pe Anania cum tremura pe când se pregătea să moară, spuse: Închide puțin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
p. 109) „Cu cât cei ce au crezut în El, care nu săvârșesc nici o nedreptate, sunt uciși pe nedrept și fără judecată, cu atât mai mult Dumnezeu înmulțește numărul lor”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului și Prea Lăudatului Apostol Apollonius cel numit și Sakkeas, 24, în PSB, vol. 11, p. 99) „...cu cât erau mai apăsați creștinii, cu atât mai mult creștea și numărul lor și sângele martirilor hrănea din belșug pe atleții tot mai numeroși ai dreptei credințe, pentru că cei care
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 525) Cinstirea martirilor „Ei înșiși vor fi înălțaȚi mai mult decât ar fi fost înălțaȚi dacă ar fi fost drepți, dar n-ar fi fost martiri. Căci pe drept cuvânt moartea prin martiriu este numită înălțare, după cum se vede din cuvintele: Dacă Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine (In. 12, 32). Să preamărim, deci, și noi pe Domnul, înălțându-L prin moartea noastră, de vreme ce martirul va preamări pe Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rămășițele pământești. Ce să-Ți spun? Le-am așezat cu rânduiala care se cerea și odată cu seara le-am transportat la biserica Fausta. Acolo toată noaptea s-a făcut strajă și priveghere. A doua zi le-am dus în biserica numită Ambroziana. Pe când le duceam acolo un orb s-a vindecat”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 1-2, în PSB, vol. 53, p. 125) „AȚi auzit, ba ați și văzut voi înșivă, că mulți au fost curățiȚi de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mare - vorba vine - prestigiu? Scenariul pe care am să-l evoc, în rândurile de mai jos, nu e dintr-un film cu proști, ci o tristă realitate a vremurilor pe care le trăim. Să nu credeți cumva că evenimentul național numit "bacalaureat" e o simplă bulibășeală, așa cum s-a putut vedea la televizor. Dincolo de subiectele pierdute și găsite, dincolo de încercarea vigilenței organizatorilor de către ziariști naivi (de parcă asta ar fi problema, subiectele!) se întinde un continent al complicităților, hoțiilor și escrocheriei. Din
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
regulă, o însăilare de cursuri fără cap și coadă, unde profesorii își defulează obsesiile, aventurându-se pe teritorii care de care mai fanteziste, când nu de-a dreptul năuce. Când scapă și de acolo, e invitat să intre în așa-numitul "program doctoral". Adică, alți trei ani de bătut câmpii: în loc să fie lăsat să se specializeze pe un domeniu, studentul e supus unei hărțuieli jenante, constrâns să audieze profesori cu preocupări diverse și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
doar Dumitru Oprea mai este în funcție) tarele sistemului au ieșit la suprafață. În ciuda faptului că ajung în funcții de conducere pe baza unor "programe manageriale", rectorii și decanii sunt total neputincioși - adică nepregătiți - în fața marilor probleme de finanțare. Așa-numita "autonomie universitară" n-a făcut decât să sporească haosul, abuzurile și clientelismul. Se vede, cu ocazia alegerilor, ce ravagii poate face o "familie" bine organizată și ciracii de rigoare. Performanța înregistrată la Universitatea din Oradea, când actualul rector a preluat
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
mulțime mutilată continuu în istoria trecută și prezentă a oricărei țări. Și tinerii care intonează psalmi religioși, dansând cazacioc sau French-cancan, în haine lungi și negre de piele, cu cutii de santal în mână. Trebuie să fii un nebun genial, numit Alexandru Tocilescu, ca să creezi așa ceva; Daniil Harms devine (pre) text, pornești de la el, de la absurdul pseudoimaginat (într-o lume violentă, în care victima poate fi oricine, dar mai ales una inventată ad-hoc de un regim, la un moment dat, plătind
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
cinci-șase generații de urmași, în cazul în care aceștia se vor dovedi cât de cât capabili măcar miezul prăzii să-l păstreze, dacă nu să-l și fructifice. întru cinstirea unor merituoși bunici din minunata eră a tuturor posibilităților, tranziție numită. Atunci, la fiecare colț de stradă te loveai de câte o supraponderală avere ce te implora cu patetice gesturi să n-o lași acolo, în rigolă, la buna voie a cine știe cărui fost proprietar, arțăgos nebun, edentate babe, trăindu-și ultimele
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
evenimentului, în mod direct, sau ulterior în presa scrisă, în cea vorbită. Nu sunt mulți muzicienii performeri care simt respirația, reacția intimă a ascultătorului în momentul performanței, care intuiesc natura aplauzelor; ...de complezență, din entuziasm, apreciative sau solicitând reveniri, așa-numitele "encores". în mod cert, calitatea, natura evenimentului nu sunt determinate în mod absolut de reacția publicului - aspect care, evident, nu poate fi ignorat - ci de adevărul artistic al spectacolului, al performanței muzicale. Evenimentul muzical, muzica, are loc sau nu, la
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților! Vis-ŕ-vis de Universitate, Andrei Șerban pleca, și el, proaspăt întors din exil, într-o aventură artistică și umană, deopotrivă, numită O trilogie antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt, pe același drum, în același spațiu geografic, să-i spun, și autentic. Pe unii ne-a marcat, pe alții, nu. Chestiune de opțiune... Mi s-a părut că trebuie să
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
râzi, să plângi și să dansezi. Concerte sale nu sunt asemenea concertelor clasice rigide cu care ești obișnuit. Fii pregătit pentru o seară plină de distracție! André Rieu - Omul de afaceri André trăiește și lucrează în Maastricht. Compania să este numită “André Rieu Productions”. 120 de angajați lucrează pentru André în mod constant la care se adaugă alți 100 de colaboratori în turnee. Membrii orchestrei sale provin din zece țări. André are studio propriu de înregistrare, agenție de turism, o grădiniță
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
de primarul Mangaliei că „Monumentul Eminescu”, donat de sculptor în anul 1995 orașului Mangalia, va fi reabilitat. Deasemenea domnul primar Cristian Radu a promis instalarea în noul parc ce va fi inaugurat în primăvara anului 2016, a unei alte sculpturi numită „Floarea iubirii”, pe care dl. Mateescu dorește să o doneze Mangaliei. Fotografiile evenimentului sunt semnate de Marcel Almăjanu, Mangalia Online. Transmisia a fost asigurată de TVH iar difuzarea de TVH și Neptun TV. Cifrele de audiență pe cele două posturi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
urmare, un model, pentru că această relație s-a constituit în timp, printr-o chimie socială și religioasă sofisticată, în care intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
anii ce urmează. În fiecare an, editorii revistei Futurist aleg 10 cele mai interesante predicții și afirmații pentru anul ce urmează și chiar și pentru viitoarele decenii. Recent, aceste predicții au fost alese, dezbătute și publicate într-un raport anual numit „Outlook”. Fiecare dintre cele 10 puncte sunt alese din reviste și publicații de specialitate, în funcție de cât de interesante sunt sau de impactul pe care l-au avut și îl au asupra cititorilor și de probabilitatea ca ele să se îndeplinească
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
învia specii dispărute Predicția: „Porumbelul voiajor (Ectopistes migratorius), de exemplu, ar putea fi înviat după 100 de ani. În numărul nostru din septembrie-octombrie, geneticianul Ben Novak descrie o strategie pentru «dez-extincția» acestei specii care a dispărut în anul 1914. Proiectul numit Great Comeback (marea întoarcere), implică cinci pași de cercetare: 1. Secvențierea și analizarea genomului speciei pentru a i se înțelege biologia; 2. Producerea celulelor care ar putea fi utilizate pentru crearea unui porumbel viu; 3. Crearea unui genom din ADN
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
nu este extrem de sensibil la schimbările de temperatură, ci doar că în lume există o cantitate mai mare de astfel de plante marine, decât credeam noi. 8. Viitorul științei este pe mâinile amatorilor care fac strângeri de fonduri Predicția: „Așa-numita «citizen science» care folosește rețele de voluntari în cercetări științifice este pe cale să devină modelul preferat al secolului pentru realizarea studiilor științifice de mare amploare” Extras din „The Rise of Citizen Science”, de Kathleen Toerpe, iulie - august 2013. De ce a
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
în Radio3Net, primul post public emițând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro, iar după dispariția fondatorului acestui canal, Florian Pittiș, programul Radio3Net adaugă numele acestuia în denumirea sa. În 2007 Radio România își defineste cartea de identitate în documentul numit „Misiune, Viziune, Valori, Principii”, iar anul următor aduce schimbări și în identitatea vizuală atât la nivel de corporație, cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
și cu o totală lipsă de discriminare. Metodele de a smulge mărturisiri pe o scară neînchipuit de largă, fiecare ducând la noi și noi arestări, erau infailibile. Puțini erau cei care rezistau torturilor fizice la care erau supuși în timpul așa-numitelor interogatorii, a căror inventivitate și bestialitate erau de așa natură încât chiar și oamenii cei mai rezistenți se prăbușeau până la urmă” (Pillat Edwards 2006: 21). Creionată lapidar, aceasta era situația în care toți cei care-și mai păstraseră un dram
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]