394 matches
-
Să vadă întreg orașul că e un mare artist, nu un vicios. Îi va da de băut... raței. Ca s-o frăgezească. Sobru, se așează la masa-i preferată. Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha, îți place, nu? Dăduși de gust? Chelner, încă o votcă! Uimit, angajatul barului mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha, îți place, nu? Dăduși de gust? Chelner, încă o votcă! Uimit, angajatul barului mai aduce o votcă. Nuni i-o toarnă și pe asta pe gît păsării. Rața se clătina vibil, măcăind în surdină și ratînd piruete. Deodată, actorul îi aruncă o privire sălbatecă: Nu ți-e rușine, bestie? Tu bei, și eu nu? Încă 200 de votcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Te duc la oala cu varză! Criminal ce sînt... mai bine-ți redau libertatea... Zboară, vulture! Și aruncă "vulturul" spre zări albastre. Numai că acesta, etilizat, n-a putut zbura; în schimb, a dărîmat, de pe masa vecină, sticla și paharele. Nuni a ajuns, încă o dată, la miliție. Prînzul liniștit al doamnei Lelia a fost amînat pentru o dată incertă... Un histrion care iubea libertatea L-am cunoscut bine pe actorul Alexander Ternovits (Buju). Era o legendă a Timișoarei. Ca orice localnic mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de azi... 21 Un (alt) actor-dramaturg 24 Cavadia și ursulețul 27 Cazul Costinaș 30 Eusebiu Ștefănescu, omul fără dușmani 36 Servieta din Viena... 36 O melodramă treimiistă 36 Bădia Costache împarte bani la cîrciumă! 36 Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin 36 Un histrion care iubea libertatea 36 Să ne-amintim de Lupu Buznea 36 Marele Calboreanu și tristul lui final... 36 Un actor care dorea să-și salveze căsnicia 36 O noapte, închiși în cîrciumă! 36 Premiere, festivaluri, glume
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Galilei. Șase vase le-a umplut În Gana Galilei Sus pe masă le-a suit În Gana Galilei Cristos le-a blagoslovit În Gana Galilei Apa-n vin s-a prefăcut În Gana Galilei Și-a zis să dea-ntîi la nuni În Gana Galilei Să guste vinu Ă de-i bun În Gana Galilei. Nunu vinul l-a gustat În Gana Galilei Și-n picioare s-a sculat În Gana Galilei Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
trei picioare de balașuri“ și „cer cei dă aur cu zmaragduri verzi cu picioarele dă mărgăritar“. zestrea - între promisiune și realitatea Du pă logodnă, ginerele primește foaia de zestre, dar lucruri le intră în casa sa abia cu oca zia nun ti rii, când mireasa se mută în casa soțului. Livrarea zestrei are loc în cadrul unui ritual specific așa cum se întâmpla în Italia sau Franța secolelor trecute. Cum o căsătorie fără zestre se realizează cu dificultate, și cei mai săraci părinți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
realizează cu dificultate, și cei mai săraci părinți se stră duiesc să al că tuias că zestrea atât de necesară. Pentru a-și vedea fiica mă ritată, tatăl promite un anumit număr de stânjeni, vii, li vezi sau mori. Odată nun ta împlinită, tatăl face uitată această îndatorie, dar ginerele are grijă să-i amintească de fiecare dată, să facă presiuni și scandal, să-l reclame în justiție. Certurile încep uneori chiar de a doua zi după nuntă. Intervențiile rudelor sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de cumnat“, „de cumnată“, „de nun“, „de nună“, în legătura fie căruia aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tl.) și lumânări (1,5 tl.), dar și pe hainele ce trebuie să le dăruiască mirelui și nașului. Astfel a cumpărat pentru mire o pereche de nădragi (6 tl.), mătase, fără a ni se spune la ce folosește, iar pentru nun a plătit două marămi (20 tl.). În lista cu cheltuielile făcute la nuntă se află alte veșminte comandate cu acest prilej, pentru propria folosință și pentru ceilalți membri ai familiei. boierul își comandă un conteș roșu (13,5 tl.) care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nuntă, îi aduce pe cei din Berești cărora le plăteș te 9 tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul lor vor deveni socri mari sau mici, că vor avea invitați care vor face
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tl., dar pentru că i-a plăcut mai dă tarafului încă 4,5 taleri. Acestui taraf i se adaugă și lăutarii din Dința care privesc numai 2,5 taleri. Nun ta se încheie cu daruri făcute de invitații la acest ospăț. Nun ta șii dă ruiesc cuplului ce se îndură a da, știind că la rândul lor vor deveni socri mari sau mici, că vor avea invitați care vor face daruri ținând cont de ceea ce au primit. Radu, fiul lui Drăgan clucer
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acești invitați, gradul de rudenie sau de prietenie cu cele două familii. La nunta clu ce ru lui Ni co lae To pli cea nu cu Ilin ca Caramanlâu, nuntașii sunt mult mai dar nici. Ei strâng 210 taleri de la nuni și de la alți boieri, plus 20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu numai datorită gra du lui de rudenie cu fata, ci și pentru că au fost mij lo ci tori la încheie rea alianței. Deși de clară că nu este ama toa re de gâlceavă, cucoana se dovedește a fi contrariul. Nun ta devine o oca zie excelentă pentru întâlniri cu celelalte bo ie roai ce. În cer cul său de prieteni, cucoana își exprimă deseori nemulțumirea față de viitoa rea noră, față de fratele acesteia care nu prea se grăbește să dea ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rea după cum știi și dum nea ta cum se fac toate nunțile, numai au rămas lucru pe haine. Ci draga mea, cât va plăti dumnealui toată chel tu ia la, ci să nu soco teas că dumnealui să ră mâe nun ta de aceste Câș legi că-mi va plăti dumnealui toată chel tuiala.“ Ame nin țarea este re i tera tă și în scrisoarea fiului din 9 ianuarie, dar mai voa la tă și mai edul co ra tă. De
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
când va lua cu ea scrisoarea mă tu șii și foaia cu toate cheltuie li le plă ti te de frate. În ultima scrisoare, Zoița dă soco tea lă asupra cheltuie li lor, dar și asupra alege ri lor făcute. Nun țile dom nești re vin capretext pentru alegerea co zi lor de sa mur, de exemplu, în locul unei blăni întregi, deoarece „nunte le dom nești ce s-au întâmplat ră di cân du-se acest soiu de marfă, mai cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
erau la modă în București, toate „orân duin du se la curte“, dar încheie cu coana „milostivul Dumnezeu să dă ru ias că co pi lii viață ca să le poar te, să le spargă și să facă altele mai frumoase“. Nun ta s-a făcut, dar problema zestrei a rămas, pentru că Ianache Co co răs cu mai ce ru se un soroc de încătrei luni pentru împlinirea res tu lui de zestre. La 1 aprilie punct, Constan tin scrie din nou
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făcut propunerea, care a stat între ei la ne go cie rea zestrei și care a fost martor la încheierea „contractului“. Nunta apare ca o negustorie, totul se ana li zea ză, se negocia ză, se tran șea ză: ziua nun ții, hainele miresei, nas tu rii de la bi niș, be tea la de la gevrele, diamante le de la inele, sa firul de la cer cei. Dragostea e lăsată după nuntă, acum nu are nimeni timp de sentimente. Con co mi tent, co
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plicelui“ și trans formând viața de cuplu într-un iad, „apoi de cele mai multe ori ei trăiesc ca câi nii“. În Cazul în care soția n-a fost fecioară, soțul are obligația de a acționa imediat. În târ zie rea de nun țării acestei situații atrage alte probleme: neîncrederea în ve ri di ci ta tea acuzații lor aduse și im posibilitatea de a con fis ca zestrea. Stan ciumo can din satul Vâr jul, județul Dâm bo vi ța, își trimite
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vit legii, bărbatul are dreptul să ceară separarea pentru o astfel de cauză. Dacă alunga rea nu intervine imediat după con sta ta tea im pu ri tă ții, el nu poate con fis ca zestrea soției. Zece bărbați de nun ță lipsa virginității soției din noaptea nunții, dar nu toate procesele au fost des chi se a doua zi după nuntă. Apa ri ția unui copil surpriză, dorința de a fi recom pen sați sau simpla nemulțumire cauzată de dezonoare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conjugale, nici să răcia, nici zgârcenia bărbatului, nici ne putința conjugală, nici ne gli jen ța sexuală. odată cu des păr ți rea, ea își pierde toată zestrea și toate darurile de nuntă. În schimb, un bărbat nu pierde nimic, de nun țat ca desfrânat, el se obli gă numai să re sti tuie zestrea soției și da ru ri le făcute. În plus, el poate avea o posad ni că, important fiind să nu tul bu re rela ția ma tri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
meșteșugari) și onoarea țăranilor. Fie ca re grup social are anumite reguli în jurul cărora se coagulează con cep tul de onoare, dar toate trei au în comun pu ri ta tea feminină pe care fata trebuie să o aibă înainte de nun tă, iar în calitate de soție s-o păstreze. „Nu și-a purtat cinstea ca o ne gus to rea să“ se plânge Cris tea cu peț de soția lui, Stan ca, mitropolitului Neofit la 27 noiembrie 1740. Și pentru că „a călcat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
foarte aprige și surprind modalitatea în care puterea economică a unei familii este greu pusă la în cer ca re în condițiile obligativității măritării tuturor fetelor. Simultan are loc „aran jarea“ unui sistem de relații, util în toate grupurile sociale. Nun ta devine o afa ce re dirijată numai de către capul familiei, iar consimțământul și sentimentele nu sunt decât lucruri colaterale și efemere. Averea redevine o miză în momentul separă rii, când redistribuirea re a prin de spiritele. Instanța de judecată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ței. Cuplul nu trăiește singur: părinții, rudele vecinii sunt gata oricând să intervină, să-i pi cu re în urechi soțului ve ni nul bârfelor, să con ci lie ze sau să despartă, să depună mărturie, să mintă, să de nun țe. Pre siu nea celordin jur, unde părinții se află în prim-plan, se observă cu fie ca re caz în parte și semanifestă ca prim mijloc de re gla re a dispute lor familia le. În ju rul unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau așteptare formulată), dar de obicei implicite, sau impuse (ISO 9000/2000). Dar consumatorii mai au în afară de exigența de securitatea produsului, au exigențe noi legate de valoarea ecologică a produselor pe care-l compară (am putea spune: calitatea ecologicăa produselor). Nun e mai putem imagina în ziua de azi un constructor de automobile care nu se preocupă de poluarea produsă de gazele de eșapament (provocări de ameliorare a combustiei și a catalizatorilor) sau de reciclare. Acest aspect face parte dintr-o
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]