13,622 matches
-
cam o oră din motive de homo floresiensis parlamentaros și hobițț-romano1), am convenit cu Haralampy că scena politică românească fără o confruntare electoral-televizată între fermecătoarele doamne Mariana Buruiană (PRM) și Mona Muscă (PNL), ar fi searbădă și plictisitoare ca o nuntă fără ceterași, semănând în același timp cu un pământ arid și cu un ținut în care până și scorpionii își bagă acul ucigaș în propria coastă... -Să nu mai vorbim de șerpii constrictori, completează Haralampy sorbind zgomotos din pocalul cu
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
Nouvelle Vague, Cahiers du cinéma și regizorii aferenți: Truffaut, Chabrol, Rohmer, Jacques Rivette, Godard. Doar că elementele comune nu sunt prea numeroase: disprețul cinic al prințului 2 față de mica burghezie aduce a două filme ale lui Chabrol (Soția infidelă și Nunta roșie), iar aspectul moralizator al poveștii, accentul pe emoțiile personajelor pot aminti de Eric Rohmer, care, de altfel, făcea filme de epocă, unul fiind tot o adaptare (după Kleist, Die Marquise von O...). Revenind la faptul că în Orient Expres
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
Rădăcini), trei de Gib I. Mihăescu (Rusoaica, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba, dintre care al doilea putea lipsi), câte două de Panait Istrati (Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie literară polemică), Anton Holban (O moarte care nu dovedește nimic, Ioana), M. Blecher (Inimi
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
finalurile alternative oferite de film" Povestea începe cu ce se și sfârșește, o cutie pictată de tinichea care capătă o semnificație specială încă din copilăria personajelor: cine o are, fixează miza (urinatul în biroul directorului, distrugerea unui tort la o nuntă, întreruperea unei înmormântări, etc.) iar celălalt o capătă abia după împlinirea "poruncii". Mizele cresc exponențial cu vârsta, ca și efectele destructive pentru cei din jur; și Julien, și Sophie vor să renunțe la joc la un moment dat, doar că
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
are două limbi, una dintre ele crește înăuntru... Figura tatălui, deși ar trebui să structureze axa universului, o deformează și mai puternic: "tatăl moare în absență" în timp ce "mama trăiește în leșin". Părinții tăiați se intitulează un text în care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru al unei case cu susul în jos, în care cei doi părinți așezați pe o sfoară veghează un leagăn în care copilul este acoperit "cu pămînt". Păpușile Aglajei (știute și din
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
pretenții academice (?). O frază precum "Davidică din Fărăcașa era (...) rușinos Ťca o fată mareť, ultima comparație, nu doar aici utilizată, întărind ideea purității legate de un început necăzut încă sub zodia vinovăției ("Căci vinovat e tot făcutul / Și sfânt doar nunta, începutul")" poți întâlni, probabil, dacă scotocești cu oarecare sârguință prin maculatoarele elevilor dintr-a VI-a. Ce caută ea într-o lucrare cu titlu promițător ("pactul cu cititorul" te duce cu gândul la Eco sau la Toma Pavel) editată într-
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
mi-au făcut viața de critic literar mai interesantă: ,Iubita mea cu ochi căprui ce-mi ții căsuță între munți/ Cu puritatea de fecioară cum e și aerul pe-acolo/ Așteaptă-mă că am să vin și o să mergem pe la nunți/ Tu Afrodită sau Junonă iar eu un fericit Apollo." (Petre Berea) * ,Mărioara îl cicălea și-l boscorodea de cum intra pe poartă. Din dement și bun de nimic nu-l mai scotea. Cât de obosit ar fi venit acasă din schimbul
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
lăsa de fumat, dar nici preocupările stilistice sau incertitudinile în ce privește informațiile legate de personajele sale. Autoironia caracterizează fiecare apariție a vocii auctoriale la nivelul textului: ,Se prea poate ca tanti Jeni să nu-mi fi relatat atît de detaliat episodul nunții, dar, în fotoliul din camera ei de zi, am ajuns la concluzia că, așa cum ulcerul e un dușman al dialogului, brandy-ul e un aliat al imaginației, probabil unul din prietenii ei fideli". (p. 73) Degetele mici sînt terminațiile aparent
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
în care găsești, pe alese, și silă, și îngîmfare, și calcul strîmb, de orășean. , Omul rămîne uneori izolat și rotund ca o piatră", va scrie Ștefania, migălindu-și vorbele a vers, într-un jurnal. Se prinde, apoi, în cercul unei nunți de țigani, trece printr-o pădure cu răzlețe urme de magie, ai zice, aproape, că viața ei apucă în altă parte. Totul se termină, în schimb, cu o notița trăgînd a bîrfeală: , Prin urmare, toată lumea află că băiatul avea șaptesprezece
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
G. XLIV, col. 996AD; PSB 29, p. 256; cf. Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 395. chip paradoxal, într-o fericitoare durere. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Mincă, pornind de la versiunea românească a Protrepticului lui Aristotel, apărută la Humanitas (trad. Bogdan Mincă și Cătălin Partenie). Cronicarul se abține să intre în detalii, dar crede că dacă în lumea de azi, așa cum o știm (baroni locali, manele, bani, nunți de fotbaliști), mai sunt oameni care nu dorm noaptea pentru un și ori un sau nelalocul lui într-un text aristotelician, poate că nu e totul pierdut pentru noi.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
de la Teatrul Creangă nu este alterată, deformată, vîrîtă în șabloane fel de fel. Este spusă într-o limbă aproape actuală, descifrabilă, care îi dă, și prin acest element, suplețe și autenticitate. Oricum, totul este bine cînd se termină cu o nuntă. Și în poveste, și pe la noi, prin toate zilele pămîntului pe unde se găsește și se întîlnesc o fată și-un fecior care se pricep să se aleagă pentru vecie. Și-a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
aproape. Pe deasupra, Liceul din Năsăud, pe care l-ați urmat, îl absolvise și Coșbuc, doi ani îl frecventase și Rebreanu, iar liceanul Husar Alexandru a activat în Societatea "Virtus romana rediviva", în care se afirmase și viitorul autor al poemului "Nunta Zamfirei". Păstrați în memorie asemenea amintiri, de ce nu?, și întâmplări cu parfum de legende locale? - Da, și Coșbuc, și Rebreanu trăiau printre noi, într-un fel, ne erau contemporani. Oameni care-i cunoscuseră ne vorbeau despre ei cu mândrie. Romancierul
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
nu are nevoie nici măcar arhiva ciudățeniilor din Patagonia? Faptul că lui Cristi Puiu i s-a acordat un premiu de primă importanță nu i-a determinat, însă, pe beneficiarii "reclamei de stat" să dea acestui eveniment importanța cuvenită. O banală nuntă între politicieni de mâna a șaișpea, o poveste penibilă despre "tălpile" aplicate anul trecut de Năstase lui Iliescu și invers, câteva mărunte dezvăluiri despre matrapazlâcurile unor foști și actuali demnitari au fost considerate mai importante decât acest succes nu doar
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
cearceafurile nu aveau nici o urmă de deflorare, ceea ce, într-o căsătorie obișnuită, ar fi fost de-ajuns pentru a provoca o plângere a soțului și anularea mariajului prin hotărârea autorităților ecleziastice. Dar faptul că Natalia nu fusese virgină în noaptea nunții, departe de a-l indigna pe Vasia, îl făcea, în mod inconștient, să se simtă ușurat ca și cum această greșeală a soției sale l-ar fi spălat pe el însuși de păcatele trecute și viitoare. Fiindcă ea nu era fără pată
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
scenă, fîlfîitul pelerinelor albastre, cele cincizeci de valize din lemn, zgomotul lor căzînd la pămînt, toate crizele, bucuriile și suferințele, fustele orange ale egiptenilor, pantalonii lui Danaos, în care puteau să intre sute de ani, ba chiar și secole, albul nunții și al zeilor cinici, și noaptea crimelor, și marea, marea, vuietul ei, și viscolul de afară, și eu, și Purcărete. Numai Ștefania Cenean n-a intrat în nici un palmares cu danaidele ei. În toți acești ani, am fost sedusă de
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]
-
uită de firea omenească 32. Istoria lui Tobie exprimă foarte bine această realitate a vieții spirituale din căsnicie (Cartea lui Tobit, cap. 3-9). Sara, logodnica lui Tobie, mai fusese pețită înaintea lui de șapte bărbați, care muriseră cu toții în noaptea nunții, îndată ce au intrat la ea. Dar îngerul Rafael îi descoperise lui Tobie că era vorba despre lucrarea unui demon, Asmodeu, ce-i ispitea pe bărbații care veneau la Sara, să nu caute decât plăcerile trupești. Astfel, aceștia voiau să se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Teșu, op. cit., p. 110. 53 Preot Ioan C. Teșu, op cit., p. 110. 54 Ibidem, p. 111. 55 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 7 vorbitoare. Același lucru îl lasă Apostolul să se înțeleagă și atunci când scrie: cinstită să fie nunta întru toate și patul nespurcat. Iar pe desfrânați îi va judeca Dumnezeu (Evrei 13, 4). Cuvintele Apostolului subliniază sfințenia absolută a căsătoriei, în care afirmă că patul — în termeni simbolici fiind chiar unirea trupească — e nespurcat, fără pată și cast
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și cu sîneața (flinta). Evenimentul se transforma într-o adevărată serbare cîmpenească, boierii fiind însoțiți de "mulți pehlivani și măscărici", "zăbovindu-se cu naiuri și nagarale" și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul Răducanu Rosetti "a uimit pe austriaci, șeiț înșiși destul de meșteri de pușcă și de pistol, prin chipul minunat în care trăgea la țintă". "Pe cînd ei ș= austriaciiț trăgeau cu carabinele - povestește Radu Rosetti -, boieriul moldovan întrebuința
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
prelucrat de Negruzzi înainte de această dată. În piesă au loc două dueluri (precum titlul folosit de Bolliac), unul cu pistoale și celălalt cu spade, dar ambele sînt trucate, pentru a-l împiedica pe Pamfil să ia parte la propria sa nuntă. Astfel, Chiță Urlescu îl provoacă pe Pamfil Damianovici la un "duel de moarte". Se aleg doi "marturi", tipul de arme (pistoale), locul (în grădină) și momentul (noaptea, fiind lună plină). Se stabilește distanța ("la 12 pași aveți să vă bateți
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de familie, bine amestecate, filate febril, rudele mele joacă un joc". Dar la un moment dat un suflu afectiv sporit face ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și ia zborul precum în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și ne cuprinde cu mîinile de după gît, ne cheamă să fugim cu ea în noaptea nunții". Emoționante sînt numeroasele referințe thanatice cărora azi le acordăm un sens premonitor. Tînărul bard căruia i-a fost sortită o dispariție prematură îi înfățișează obsesia, filtrată prin aceeași atmosferă duios-burlescă ce, minimalizînd viața, nu ia prea în serios nici moartea
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
spre conac, se uita cu atenție la întinderile din jur, ținându-și capul sus, cum fac vânătorii când își urmăresc prada. - Vă cunoașteți de mult? - o întrebă Lucian pe Miriam-Lieba. - De-abia din vara asta. Contesa Helena a fost la nunta surorii mele. - Așa? Cum se schimbă lucrurile! Nu cu mult timp în urmă, așa ceva n-ar fi fost cu putință. Tatăl meu i-a simpatizat întotdeauna pe evrei, dar alți moșieri își băteau jos de ei și chiar își asmuțeau
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
scoase din el o rochie de lână și jacheta ei de blană. "Și cizmele, își spuse ea, lepădându-și pantofii de casă. Să-mi iau și șalul". Căută în scrin lenjerie groasă. Și mai ce? Un tulpan pentru cap. La nunta lui Șeindl, maică-sa i-a dăruit o brățară. Era acolo. Cerceii îi purta. Făcea ea, într-adevăr, toate aceste lucruri? Nu era doar o amăgire? Teama i se risipi și începu să se simtă aproape nepăsătoare. Da, plec cu
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
a eșuat într-o zonă periculoasă, în care teatrul este judecat pe etnii, și nu pe valoare. Cînd Teatrul Maghiar din Cluj, artiștii lui atît de valoroși nu au fost nominalizați, și meritau, nu s-a inflamat mai nimeni. Cînd Nunta însîngerată a lui Bocsárdi László de la Sf. Gheorghe nu a fost nominalizată la vreo categorie, la fel. Acum nu mai este valoarea importantă, ci etnia. Se vorbește de teatrul de expresie maghiară, și nu de teatru bun ori prost, mediocru
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]