598 matches
-
bărbătesc la mire și rochie albă de mireasă. Odinioară, straiele pe care le purtau mirele și mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
mireasa erau destinate unei unice folosințe, unei singure ocazii, cea a nunții, fiind special pregătite pentru acest eveniment. După oficierea serviciului religios, alaiul de nuntași se întorcea acasă, unde li se arunca înaintea mirilor cu apă, vin, grâu, după care nuntașii se așezau la masă. În timp ce la casa mirelui începeau pregătirile pentru aducerea miresei, la casa miresei avea loc “înhobotatul” acesteia. Urma apoi “deshobotatul” miresei. În cadrul ceremonialului specific de nuntă “era adusă apoi găina” și avea loc strângerea darurilor. Pe tot
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
în care părinții fetei erau de acord, se convenea și asupra zestrei miresei. Această procedură se numea „Împăcăciune”. De obicei, nunta, începea la mireasă în ziua de sîmbătă, la amiază. Mirele venea și lua mireasa împreună cu zestrea. În acel moment nuntașii dansau și spuneau diverse strigături. Mireasa stătea liniștită și asculta conocăriea „Iertăciunii”. Cînd mirele lua mireasa din casa părinților ei, se interpreta de rămas bun și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
De la cununie cu toții se duceau la mire acasă, unde se punea „masa cea mare”. După masă se începea „închinare paharelor”. Acest ritual îl conducea nunul mare. Toți se orientau după el: dacă acesta dădea mai puțin, așa făceau și ceilalți nuntași, și invers. Pînă la 1940, ca și în prezent, la nunți se dăruiau animale, cereale, bani. La sfîrșitul nunții avea loc un ritual, numit „dezbrăcarea miresei”, în timpul căruia nașii îi scoteau miresei coronița de pe cap și o împodobeau cu o
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a înserat. Marți un izvor din inima pământului au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au înălțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbată s-au cununat și la nuntă au jucat și au avut: "...nuntași brazi și păltinași, preoți munții mari, păsări - lăutari...". și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
scăpat buchetul de nuntă pe jos, care i-a fost înmânat de un bărbat necunoscut care stătea în bancă și asista la ceremonie. Când lordul a deschis discuția despre acest moment, soția sa i-a răspuns cu asprime. Mirii și nuntașii s-au deplasat apoi la casa din Lancaster Gate a tatălui fetei, Aloysius Doran. Imediat după venirea nuntașilor, în casă a încercat să pătrundă o tânără pe nume Flora Millar, dansatoare la "Allegro", cu care lordul se aflase în strânse
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
bancă și asista la ceremonie. Când lordul a deschis discuția despre acest moment, soția sa i-a răspuns cu asprime. Mirii și nuntașii s-au deplasat apoi la casa din Lancaster Gate a tatălui fetei, Aloysius Doran. Imediat după venirea nuntașilor, în casă a încercat să pătrundă o tânără pe nume Flora Millar, dansatoare la "Allegro", cu care lordul se aflase în strânse relații de prietenie și care a pretins că avea anumite drepturi asupra mirelui. Aceasta a fost dată imediat
Aventura burlacului nobil () [Corola-website/Science/325124_a_326453]
-
(n. 1 martie 1957 Cuzap, județul Bihor, România) este o solistă de muzică populară. Din anul 1985 este angajată a ansamblului de cântece și dansuri populare "Nuntașii Bihorului" din Oradea, cu care a efectuat nenumărate turnee în țară și străinătate, (Turcia, Franța, Portugalia, Spania, Italia, Germania, Republica Moldova, Ungaria) unde a reprezentat cu cinste folclorul românesc. Este colaborator al radio și televiziunii române, are înregistrări în radio, a
Florica Ruja () [Corola-website/Science/312304_a_313633]
-
cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
suprafața județului Constanța relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Pe podișul litoral, văile sunt orientate nord-vest/sud-est în sectorul nordic și vest/est în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
că se trăgeau din populația romanizată din jurul masivului Măcinului și a cetății Vicina, menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată pe litoral și denumiri românești, ca de exemplu limanurile Iancina (azi Razim sau Razelm), Fidilimanu (azi Zmeica), Albastru (azi Sinoie), Nuntași, Petroasa (Tașaul), Dulce (Tatlageac), Albești... Existența locuitorilor de limbă română este dovedită și de faptul că, in 1870, autoritățile otomane din Dobrogea îl numesc pe monahul Nifon Bălășescu (născut în județul Sibiu, călugărit la Căldărușani), drept director al școlilor românești
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile Tuzla și Nuntași prin grindul Săcele. Abia în evul mediu târziu s-au format și grindurile Chituc și Perișor prin care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
căpetenie otomană a cetății fiind Evli Çelebi, menționat în 1651. Ulterior cetatea cade în ruine. În 1741, circa 1600 de familii de Lipoveni se stabilesc în jurul limanului. Limanul Sinoe (135 km², adâncimea maximă 1,6 m) este legat de limanele Nuntași și Tuzla care își păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar. Apele sale sunt salmastre, cu o concentrație în săruri de circa 15 g/l. Pe malul limanului Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria, se găsesc ruinele cetății
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
care sigur a avut-o cândva, a fost uitată cu vremea, folosirea lui la nunta menținându-se doar pentru spectaculozitatea pe care o imprimă momentului. Tot cu prilejul jocului steagului, erau aranjate mesele la care, a doua zi , erau ospătați nuntașii. În dimineața căsătoriei religioase, mireasa era îmbrăcată cu haine frumoase și noi, anume confecționate pentru acest prilej și era împodobita cu piese caracteristice momentului, cunună de flori și balț (voal de mireasă) așezate pe creștet. În mâini purta un struț
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
dai finilor dumitale? La întrebarea starostelui, nânașul răspundea făcând public darul pe care îl făcea mirilor: un purcel, o oaie cu mile sau altceva - funcție de vremea care a avu loc nuntă sau de puterea economică. În toiul petrecerii, după ospătarea nuntașilor cu băutură și bucate, socăcița (bucătăreasa nunții) sau una dintre druște mai bună de gură, închină nânașilor o găină fiarta așezată pe un paltou și ornamentata cu grijă, prilej de dialog hăzos cu nânașa, căci ea era cea cu care
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
vrea să se căsătorească cu ea de-adevăratelea, deoarece o iubește. Fata îi mărturisește că nu-l iubește, la care Grigore răspunde că „va veni și asta”. Filmul se încheie cu nunta Amaliei cu Grigore, naș fiind inginerul Ciovică. În timp ce nuntașii încing o horă în afara cortului nupțial, tânăra mireasă rămâne singură la o masă pustie, strângându-și copilul în brațe și privind cu resemnare, dar și cu speranță spre viitor. În evoluția cinematografiei românești, anii '80 ai secolului al XX-lea
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
Canlia) • (Capidava) • (Casian) • (Castelu) • (Ciobanu) • (Cobadin) • (Cogealac) • (Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
situația. Șiretul valet va ști într-adevăr să se descurce. El o consolează pe Donna Elvira, arătându-i catalogul impresionant, neîncheiat încă, al victimelor stăpânului său. Între timp, Don Giovanni își alege o nouă victimă: mireasa lui Masetto - frumoasa Zerlina. Nuntașii sunt poftiți să petreacă la palatul său, dar Masetto care a priceput intențiile cavalerului, nutrește gânduri de răzbunare. Leporello face tot posibilul ca să-l liniștească, în timp ce stăpânul său încearcă cu abilitate s-o convingă pe Zerlina de sinceritatea sentimentelor sale
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
ca ei să arate cearșaful care să ateste puritatea soției. Dar cum cei doi consumaseră deja actul în urmă cu ceva timp, acum se aflau într-o mare încurcătură. Maria sugerează să dea cu vopsea cearșaful, ca să îi păcălească pe nuntași. Numai că singura vopsea pe care o găsesc în cameră este de culoare verde. Disperați, folosesc vopseaua verde, iar mirele scoate cearșaful pe balcon. Toți nuntașii rămân înmărmuriți, numai unul strigă: - Bravo, mă, i-ai spart fierea!
BANCUL ZILEI: Ion și Maria au probleme în noaptea nunții by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/61923_a_63248]
-
o mare încurcătură. Maria sugerează să dea cu vopsea cearșaful, ca să îi păcălească pe nuntași. Numai că singura vopsea pe care o găsesc în cameră este de culoare verde. Disperați, folosesc vopseaua verde, iar mirele scoate cearșaful pe balcon. Toți nuntașii rămân înmărmuriți, numai unul strigă: - Bravo, mă, i-ai spart fierea!
BANCUL ZILEI: Ion și Maria au probleme în noaptea nunții by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/61923_a_63248]
-
uzează de procedee cunoscute, ca și de teme comune, dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente cît și simbioza cîntec - dans - poezie. În cazul de față, pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
Deși costumul crem și tocurile înalte nu l-ar fi impresionat nici măcar pe băiatul care distribuia corespondența la Intercorp, aici ambele arătau extrem de șic. Sincer vorbind, Alice nici nu prea avea cu cine să intre în competiție. Era clar că nuntașii nu se stresaseră prea tare. Singura concesie făcută de mătușa Frances în favoarea ocaziei festive era o pălărie oribilă cu flori roșii, care se bătea cap în cap cu nasul ei cel plin de vinișoare. Costumul pătrățos din tweed punea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Unchiul Tommy i-a aruncat o privire feroce. —Ei, mă bucur al naibii de tare să aud chestia asta, a explodat el înainte de a se întoarce pe călcâie și de a se îndepărta cu pași apăsați. Alice s-a pierdut printre ceilalți nuntași în întunericul înfrigurat al bisericii și s-a așezat lângă părinții ei. În față stătea mătușa Frances. Din când în când, frunzișul roșiatic i se scutura violent în clipele când emoțiile erau pe punctul s-o copleșească. Alice așteptase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
păru a gândi cu voce tare. - Acum șase ani, la Reuseni, era să cadă și capul meu lângă cel al părintelui meu Bogdan. Trăsesem sabia să mă bat și urlam ca lupul cel atins de săgeată și săream peste mesele nuntașilor la gâtul lui Petru Aron, trădătorul și ucigașul. Și fără să văd că Petru Aron era străjuit de puhoi de oșteni poloni și că se pornise năvală asupră-mi, să mi se ia viața acolo, lângă tatăl meu Înjunghiat pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]