242 matches
-
care îl apreciase în anii de studii îl angajează asistent la catedra de istorie în intervalul 19481950. Înlăturat pe criterii politice din învățământ este angajat la Institutul de Istorie A.D.Xenopol din Iași și, la propunerea rectorului Universității, Prof.Andrei Oțetea, este primit la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din București. În cercetare, preocuparea sa principală a fost Moldova medievală și a redactat, în 32 de ani, 72 lucrări de proporții și de o extrem de însemnată valoare pentru patrimoniul național. Fără
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
literare sau de pe lângă unele institute de istorie, lingvistică, sociologie. Au fost Înlăturate manualele școlare În care era falsificată istoria românilor, s-a publicat lucrarea lui Valev cu teza cominternistă de dezintegrare a statului român, a apărut sub redacția prof. Andrei Oțetea volumul Karl Marx despre români, lucrări care dezvăluiau țelurile de dezmembrare a României. În noul climat al dictaturii de reconstrucție au Început să apară referiri la teritoriile românești tradiționale - Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Insula Șerpilor, subiecte care Într-un
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care, deși reflectă diferitele tendințe critice ale vremii, nu îmbracă forma polemicii sau a controversei, ci mai curând a diversității de opinie: Tudor Vianu (Croce în românește), Cezar Petrescu (Mihail Sadoveanu), Paul Zarifopol (Din estetica tipurilor sociale), Tudor Arghezi, Andrei Oțetea, Traian Herseni, F. Aderca, Ion Agârbiceanu, V. V. Haneș, Victor Eftimiu, I. Gherghel. În numărul 290 din 1928, Nichifor Crainic critică faptul că piesele lui Lucian Blaga nu sunt jucate la Teatrul Național. Anglistul Dragoș Protopopescu publică studii legate de relațiile
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
și a criticii literare românești, I, 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Kogălniceanu, Mihail, Limba și literatura românească sau valahică (1837), traducere de Vasile Kogălniceanu, Carol Göbl, București, 1895. Kogălniceanu, Mihail, Opere, I, Scrieri istorice, ediție îngrijită de Andrei Oțetea, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1946. Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. Maiorescu, Titu, Poezia rumână. Cercetare critică urmată de o alegere de poezii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
129, 233 Noakes, Susan, 14, 231 Noiray, Jacques, 41, 234 Nora, Pierre, 124, 229 O Odobescu, Alexandru, 45, 119-120, 125, 138-144, 151-152, 162, 212-213, 227, 229, 232 Oprișan, Ionel, 107, 226 Orășanu, Nicolae T., 196, 198 Oțetea, Andrei, 226 P Pann, Anton, 206 Panu, Anastasiu, 91 Papadima, Ovidiu, 66, 71, 233 Papiu-Ilarian, Alexandru, 119, 227 Paul, Jean, 117 Paulhan, Jean, 41 Pavel, Eugen, 233 Pelimon, Alexandru, 196-197 Pénisson, Pierre, 233 Perian, Gheorghe, 111 Perlet, Adrien, 68 Perpessicius
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care avem nenumărate expresii tipice cultului personalității lui Carol al II-lea - la 10 ani de la Restaurație. Printre lingușitori îi întâlnim pe: Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Panaitescu (Perpessicius), Andrei Rădulescu, Constantin Daicoviciu, Andrei Oțetea, viitori heralzi ai comunismului. De asemenea, se cunosc cazurile lui Alexandru Rosetti - directorul Fundației Regale pentru Literatură și Artă „Carol al II-lea” (1930-1940) și Constantin C. Giurescu - o vreme ministru al Propagandei - care au editat un volum de discursuri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Dragomir, Ioan Moga, Alexandru Boldur, Nicolae Grigoraș, Nicolae Corivan). De asemenea, existau doi istorici care, fără a se declara marxiști, erau foarte apropiați de concepția materialistă a istoriei și chiar au produs studii și contribuții teoretice în această privință: Andrei Oțetea (Iași) și Petre P. Panaitescu (București). Unele persoane au trecut de la rezistența tacită sau fățișă la colaborare, altele au acceptat doar mici compromisuri, în timp ce unii au refuzat constant orice apropiere de noul regim și de doctrina sa. în sfârșit, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din partea autorităților, chiar și colaboraționiștii (spre exemplu, C.C. Giurescu a fost chiar închis cinci ani la Sighet). 2.1. Colaboraționiștii Această categorie este destul de diversificată, între „tovarășii de drum” întâlnindu-se atât intelectuali de stânga, adepți ai materialismului istoric (A. Oțetea, Constantin Racoviță), cât și intelectuali de extremă dreapta, dar apropiați de materialismul istoric (P.P. Panaitescu), precum și diverși oportuniști mai tineri (Vasile Maciu, Mihail P. Dan, Dumitru Tudor, Ștefan Pascu, Gheorghe Georgescu-Buzău, Emil Condurachi, Dan Berindei, Rodica Ciocan, Valeria Costăchel) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și prin temele istoriografice abordate. în ultima privință distingem următoarele subiecte: teoria istoriei, critica istoriografică, relațiile româno-sovietice (ruse), accentuarea socialului și economicului, a mișcărilor sociale, prezentarea concepției marxiste (sovietice) a istoriei și a noutăților istoriografice din URSS. Teoria istoriei. A. Oțetea se hotărăște să treacă total de partea materialismului istoric. în articolul „Ce e istoria?”, el trece în revistă concepțiile care stau la baza explicării faptelor istorice fără să încerce să dea o definiție istoriei și conchide că „materialismul istoric, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
faza desăvârșirii revoluției burghezo-democratice, iar în 1948 credeau că au realizat acest obiectiv, Revoluția de la 1848 legitimându-le astfel noua revoluție socialistă. Ca urmare, abordarea acestor teme demonstrează oportunismul politico-ideologic și profesional al autorilor. Printre ei îi întâlnim pe A. Oțetea, G. Zane, I. Bogdan, Gh. Georgescu-Buzău, V. Cheresteșiu, N. Camariano, N. Simache, P.P. Panaitescu, alături de M. Roller, P. Constantinescu-Iași, N. Popescu-Doreanu, Barbu Câmpina, Barbu Lăzăreanu, Gh. Micle, Stanciu Stoian, D. Corbea, A. Râmniceanu, ș.a. O puternică influență dinspre stânga suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să amintească astfel că din comitetul de redacție a făcut parte „marele Stalin” și că la scrierea lucrării s-a folosit „pana talentată a lui Gorki”. Concepția marxistă a istoriei. Pe lângă contribuțiile teoretice ale marxiștilor M. Roller, P. Constantinescu-Iași, A. Oțetea, Constantin Ionescu-Gulian, Miron Constantinescu, Vasile Liveanu etc., se înregistrează un mare apetit marxist la A. Sacerdoțeanu, reputat specialist în științele auxiliare ale istoriei. Acesta îl recenzează extrem de elogios pe G. Plehanov, Concepția materialistă a istoriei, București, 1946, 36 p., făcându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fi editată în 1947 sub titlul Români și Ruși, de a cărei editare nu avem cunoștință până azi); T. Holban, „Legarea țăranului de pământ în Principatul Moscovei și în Principatele Române în lumina studiilor lui I.A. Iacovlev”; A. Oțetea, „Dezvoltarea gândirii sociale în Rusia în secolul al XIX-lea” (conferință identică la Facultatea de Litere și Filosofie, București, martie 1947); E. Condurachi, „Cercetările de arheologie clasică în URSS”; V. Costăchel, „Nomenclatura țăranilor ruși în Evul Mediu” (după B.D. Grecov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr. 2, pp. 326-327. Cei mai activi istorici români din acei ani s-au dovedit a fi A. Oțetea, V. Maciu și P.P. Panaitescu. V. Maciu a ținut mai multe comunicări și a scris articole și recenzii: „Lenin și știința istoriei”; „Concepția istorică a lui Pocrovski”; „Discuții sovietice asupra istoriografiei în URSS”; N. Drujinin: „Concepțiile politice și sociale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe M. Sadoveanu, I. Vitner, G. Călinescu, Perpessicius, A. Rosetti, A. Graur, I. Iordan, pentru pedagogie pe Egon Weigl și pentru etnografie pe Harry Brauner. Istoria era reprezentată, alături de P. Constantinescu-Iași și M. Roller, de P.P. Panaitescu (Al. Grecu), A. Oțetea, Lazăr Rosenbaum, H. Frances, D. Bogdan, A. Sacerdoțeanu și câțiva tineri colaboratori: Gheorghe M. Haupt, S. Știrbu, I. Gheorghiu, C. Șerban, M. Guboglu, D. Berindei, I.R. Mircea, Chrisantema Alecu, V. Costăchel, V. Mihordea și mai puțin cunoscuții Alois Grigorovici, A
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gh. Oprescu, Perpessicius, E. Condurachi, D. Prodan, A. Graur, Camil Petrescu, A. Rosetti, I. Iordan, C. Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M. Sadoveanu, A. Rosetti, G. Călinescu), alții ambasadori (I. Iordan, Gr. Moisil, M. Neculcea, S. Stoilov, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au salvat de la represalii (P.P. Panaitescu). Câțiva au devenit miniștri (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu) sau deputați (P. Constantinescu-Iași, C. Daicoviciu, A. Oțetea, M. Sadoveanu, A. Rosetti, G. Călinescu), alții ambasadori (I. Iordan, Gr. Moisil, M. Neculcea, S. Stoilov, M. Ralea, T. Vianu). Să notăm și faptul că decanii și rectorii Universităților s-au numit dintre acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
S. Stoilov, M. Ralea, T. Vianu). Să notăm și faptul că decanii și rectorii Universităților s-au numit dintre acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G. Oprescu și E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece evoluția sa a fost rapidă: membru în comisia de epurare a Universității Iași, alături de I. Iordan și A. Myller (1944-1945), este numit rector (noiembrie 1945), este transferat la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la 14 septembrie. însă calitatea de director-„delegat” va lua sfârșit în septembrie 1948, când P. Constantinescu-Iași este instalat director al nou-înființatului (reorganizatului) Institut de istorie și filosofie (acesta din urmă era și prim-vicepreședinte al Marii Adunări Naționale). A. Oțetea este numit la 11 februarie 1947 președintele consiliului de administrație de la Cartea Rusă, iar în martie 1947 participă alături de alți intelectuali de stânga (E. Condurachi, A. Rădulescu, C. Balmuș - dintre istorici) la înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietice (ISRS), fiind ales
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și S. Sanielevici, director general fiind Ștefan Nicolau, iar secretar general Valer Novacu. în această din urmă calitate ține nenumărate conferințe la lectoratul ISRS, la Universitatea Liberă, Ateneu, la radio. Ca mulți alții din aceeași categorie a intelectualilor colaboraționiști, A. Oțetea a intrat în PCR în 1945 și a activat în PNP, devenind chiar vicepreședinte. Tot el este numit președinte al subsecției de istorie-filosofie a ARLUS (unde era coleg cu G. Oprescu, C. Balmuș și A. Graur). Compromisul se poate măsura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Istorie Națională), N. Iordăchescu (idem) - Iași; Ion Iosif Rusu (asistent Institutul de Studii Clasice) - Cluj-Napoca. Tot atunci erau pensionați slavistul P. Cancel (București) și istoricul literaturii române vechi Grigore Scorpan (Iași). Cei apropiați orientării guvernamentale au fost privilegiați: A. Oțetea a trecut de la Catedra de Istorie economică (desființată) în locul lui Gh. Brătianu (Istorie universală), E. Condurachi și-a transferat Catedra sa de Numismatică, sigilografie și arheologie medie și modernă de la Școala Superioară de Arhivistică la Facultatea de Litere din București
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nici atunci când el a fost epurat și de la direcția Institutului (tot în octombrie 1947). Cu timpul s-au conformat priorităților momentului și au rămas docili între angajații noului institut creat prin decretul din 15 iulie 1948 și condus de A. Oțetea (1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
admis decât la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesănătoasă. Preocupările mele mă duceau spre istorie. La toate facultățile erau vizite de prezentare a instituției. La istorie a venit să ne arate facultatea însuși profesorul Andrei Oțetea, căruia m-am adresat spunându-mi numele. Și, întrebându-l dacă mă sfătuiește să dau examen la istorie, mi-a răspuns discret, dar ferm, că acolo n-aș avea nici o șansă. M-a sfătuit să-mi încerc norocul în altă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Banu. Constituit legal la 19.III.1946 - vezi ANIC, fond M.I., Direcția Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 22-34. Director general - Ștefan Nicolau. Comitetul de direcție al revistei era format din cinci directori, `ntre care și A. Oțetea. Acesta era prezent și `n consiliul de administrație al Editurii Cartea Rusă. Dintre istorici `i mai `nt`lnim pe A. Rădulescu, A. Rosetti și E. Condurachi, care s`nt membrii fondatori ai ISRS, alături de alte zeci de „intelectuali progresiști”. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]