KorAP: Find »[drukola/base=obște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...172 >

4,294 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759

cercetăm trăsăturile de bază ale societății românești tradiționale. Pe de altă parte, cred că este mai potrivită o altă conceptualizare: în loc de drepturi să facem apel la anumite cerințe care decurg din diferite reguli. De exemplu, în loc să spunem că numai membrii obștii aveau dreptul să taie copaci din pădure, pare mai potrivit să spunem că existau reguli de acces care determinau cine și câți indivizi pot să își aproprieze unități din acel sistem de resurse. (În plus, analiza lui Stahl în termeni

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
indivizi pot să își aproprieze unități din acel sistem de resurse. (În plus, analiza lui Stahl în termeni de drepturi are, în opinia mea, și o altă problemă gravă: presupune că sunt subiecți ai drepturilor entități neindividuale, precum gospodăriile sau obștile. Este în general greu să se argumenteze cum pot fi astfel de entități, într-un sens clar, purtătoare de drepturi.) Un drept este adesea înțeles ca fiind corelativ unei obligații. Faptul că cineva are un drept ar implica existența unei

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
că folosirea limbajului drepturilor este prea tare: în analiza lui Stahl nu este nevoie să fie prezumate drepturi. Cred că interpretarea în perspectivă ostromiană a analizelor lui Stahl nu solicită un apel la drepturi și permite înțelegerea modului în care obștile funcționau într-un cadru conceptual în care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în terminologie modernă, zicem că bunul nu este exclusiv); pe de altă parte, bunul are proprietatea de a fi rival, altfel spus, atunci când cineva îl folosește integral

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
de luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare”. Or, înțelegerea

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
și nici judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
judecători de la domnie” (Cantemir, 2001, pp. 173-174). A doua constă în ipoteza că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Aceasta în sensul că, la nivel confederativ, se reluau principii de organizare egalitare de la nivelul obștilor. În obști, decizia era una bazată pe egalitatea membrilor în ceea ce privește statutul și legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
legitimitatea lor (chiar dacă informal unii membri - preoți, bătrâni, mai târziu fruntași în sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată în mod unanim

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
sat - aveau un cuvânt mai greu de spus, bazat pe credibilitatea personală, și erau un fel de lideri de opinie). Analog, satele erau egale în luarea deciziilor. În cadrul obștilor, regula de bază pentru luarea deciziilor era cea a unanimității. În obștea mică, regula era uneori majoritară pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41); dar, în general, trebuia presupus că decizia este luată în mod unanim . Reguli precum cea a unanimității sau chiar a majorității (simple ) sunt dintre

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
de faptul că în negociere fiecare va trebui să analizeze și să răspundă felului în care ceilalți acceptă să facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității exprima, pe de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
de o parte, „frăția” dintre vrânceni (susținută ideologic și de mitul fondator al descendenței lor comune) și, pe de altă parte, egalitatea ca importanță a satelor. Utilizarea în majoritatea situațiilor a regulii unanimității poate fi interpretată, desigur, în sensul că obștile sunt egalitare și, de asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
asemenea, că activitatea lor se întemeiază pe un puternic consens al membrilor în privința problemelor pe care le întâmpină. Dar este posibilă și o altă explicație, mai puțin înălțătoare (Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și să evite o divizare a acesteia. Mai mult, evitarea oricărei decizii neconsensuale poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
Popkin, 1980, p. 449): accentul pe unanimitate poate să însemne doar că obștea încearcă să țină toate conflictele în plan intern și să evite o divizare a acesteia. Mai mult, evitarea oricărei decizii neconsensuale poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
poate fi un semn că în cadrul obștii relațiile sunt caracterizate de un nivel ridicat de suspiciune și de neîncredere; în aceste circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
circumstanțe, accentul pe o regulă care acordă fiecăruia dreptul de veto este probabil singura cale de a păstra în cadrul obștii o pace stabilă. Așadar, nu este deloc evident că din prevalența regulii unanime de luare a deciziilor putem infera că obștile exemplificau un model democratic, egalitar de guvernare sau că ele se caracterizau prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință a lipsei de ofertă, a slabei capacități de a gestiona eficient problemele, de a oferi mecanisme instituționale maleabile, complexe . Iar problema se complică

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
atâta vreme cât abundența era regula, aranjamentele instituționale devălmașe erau eficiente: ele au funcționat în satul arhaic. Or, în lipsa evidenței empirice, este greu de spus dacă persistența acelor aranjamente a fost datorată faptului că erau eficiente sau pur și simplu faptului că obștile nu aveau nici capacitatea tehnică și nici resursele demografice pentru a produce epuizarea sistemului de resurse. În studiul Mirelei Cerkez, această concluzie este formulată foarte clar. O reiau aici, fiindcă ea rezumă această linie de argumentare: Devălmășia absolută ca sistem

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme mai complexe în acest sens, iar unanimitatea (cu corolarul ei necesar - un tratament egalitar al membrilor grupului, de exemplu al membrilor obștii) se impune ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și

Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875

mai bună. Încurajat de faptul că invatatorii au răspuns cu entuziasm la chemarea lui Haret care a sprijinit, oficializat și generalizat diverse forme de activitate extrașcolară a cadrelor didactice: cercuri culturale, biblioteci populare, șezători sătești, școli de adulți, bănci populare, obști de arendare și cumpărare de pământ, asociații țărănești pentru vânzarea în comun a produselor, societăți și reviste culturale. Prin înființarea unor societăți economice și de ajutor mutual la sate se preconiza un ajutor pentru locuitorii satelor care erau supuși la

Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin (2014) [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din Bălănești a format asociația de cumpărare a pădurii dr. Urbeanu și a moșiei Lascar din satul Viezureanu în urma căreia majoritatea țăranilor și-au mărit proprietatea iar în 1899, cu ajutorul unor prieteni au pus bazele unei tovarășii de producție

Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin (2014) [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820

1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor se făcea după reguli stabilite la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli erau diferite de la o obște la alta, ceea ce a complicat foarte mult încercările ulterioare de stabilire a unei ordini juridice la nivelul întregii zone a Vrancei (Stahl, Serafim, 1939). Totuși, sistemul de reguli era funcțional datorită particularităților grupurilor implicate. Pentru a fi eficiente, regulile trebuiau

Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez (2015) [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]