4,211 matches
-
astăzi. Masa este plină, ospătați-vă toți. Vițelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustați toți din ospățul credinței; împărtășiți-vă toți din bogăția bunătății. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăția cea de obște. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ținut de ea
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
a purces la un Egumen Și a rămas în Mânăstire, ca "Rasoforul Eugen" Cu mult Post și Rugăciune, trudă, dar și nevoință Ascultare-n sărăcie, a ajuns la Pocăință ! Când Starețul trecu la DOMNUL, nu vru să fie Egumen... Dar Obștea "l-a" dorit în scaun ( ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau atâția oameni (parcă avea un magnetism !) Iar "el" îi convingea să intre, prin Botez, în Creștinism ! O bogătașă, Melantia, un nume, ca și ea- negreală ! "L-a" chemat s-
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1419357910.html [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]
-
l-au ascultat și l-au iubit. Acum și-l amintesc în rugăciune și-i pomenesc vorbele înțelepte: „Vorba sună, fapta tună ... !“ Starețul Iachint Unciuleac a rămas în istoria Mănăstirii Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul istoric, trebuie să amintim că Starețul Iachint Unciuleac a fost permanent ajutat de câțiva călugări din obștea pe care o conducea. Arhimandritul Teodor Pavlo (Tudor), responsabil cu lucrările de construcție, ostenitor neobosit pe șantierul palatului ștefanian, apoi eclesiarhul mănăstirii, Părintele Calinic Dumitriu, care răspundea de biserică, de muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii cu anumite demnități în slujirea Bisericii. Starețul Iachint a fost un model de dăruire jertfelnică. El a făcut parte dintr-o pleiadă de mari conducători de obști monahale din Biserica noastră
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii cu anumite demnități în slujirea Bisericii. Starețul Iachint a fost un model de dăruire jertfelnică. El a făcut parte dintr-o pleiadă de mari conducători de obști monahale din Biserica noastră: Mitrofan de la Cetățuia, Victorin de la Sihăstria, Zenovie de la Horaița, Partenie Apetrei de la Iași, Efrem de la Neamț, Eustochia de la Agapia, Teofana de la Vorona, Gherontie de la Secu, Grigorie de la Suceava, Nazaria de la Văratec, Evelina de la Slatina, Iulia de la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
sub aspect material și spiritual. La Mânăstirea Putna s-au continuat lucrările de refacere și consolidare. S-a realizat reconstituirea Palatului Domnesc din incintă, finalizându-se astfel lucrările de reînnoire ale complexului monahal putnean. Și din punct de vedere spiritual obștea Mânăstirii Putna sub oblăduirea sa părintească a cunoscut o adevărată revigorare, fiind primiți în cadrul ei tineri teologi, dintre care unii vor împlini ulterior importante ascultări în Biserica Moldovei. Între aceștia amintim pe Constantin Dimitriu, viitorul Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstreasca, de viață pustniceasca, mai bună, măi deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întâmplat să se stabilească în mănăstiri de obște ( în chinovii ) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstreasca, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovadă faptul că până astăzi există astfel de chilii. Abia
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
că acolo odihnesc osemintele acestui cuvios stareț Nifon - care a trecut la cele veșnice în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil ( spirirual ) al tuturor românilor, fără deosebirea lor " ( cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserică, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfanțului Ioan Botezătorul ( care dăinuiește și
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
mergător - referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea să încruntata i-a izgonit pe turci la 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gand să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
elemente: 1. Mai sus de poziția anglo-saxonilor. Nordul: Irlanda, Scoția, insulele multe din jur. 430 Sf.Patrick, britonul, creștinează Irlanda de la om la om, mănăstiri, preoți căsătoriți, limba latină, literatura laică și religioasă, nu recunosc niciun superior ecleziastic, conducere de obște. 563 Sf.Columba, irlandezul, fost soldat regal, creștinează Scoția. 635 Sf.Aidan, irlandezul, creștinează Northumbria și ceva anglo-saxoni spre sud. Vezi poezia*. 2. Mai jos de poziția anglo-saxonilor. Romă, Italia. 590 papă Grigore cel Mare reușește în 12 ani să
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1483018592.html [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
care actualizează pentru fiecare generație lucrarea mântuitoare a Domnului, făcându-l prezent în inimile noastre. În Biserică ne împărtășim mereu cu Iisus Hristos, atât spiritual cât și sub forma pâinii și a vinului euharistic, devenite prin rugăciunea Bisericii, adică a obștii credincioșilor, Trupul și Sângele Domnului. Ne împărtășim mereu cu Iisus Hristos pentru a deveni treptat una cu El și una între-olaltă. Un adevărat creștin poate să spună ca și apostolul Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466751140.html [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
recomanda nimic, să ocupe această funcție de răspundere, dar așa era pe atunci, nu expertiza te recomanda, într-o funcție importantă, ci condiția umilă în care te aflai. Când a fost băgat tata cu forța în G.A.P., el conducea destinele obștei colective. Imediat ce ni s-a luat pământul, implicit și via, împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea, să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Toate Articolele Autorului A trebuit să se întâmple ceea ce Biblia aproape proclamă - ca precept a cărui adeverire este fără nicio îndoială că, „nimeni nu este profet în țara lui” : o inițiativă sperăm bine intenționată și lăudabilă a unui om din afara obștii Rucărului (l-am numit pe tânărul și înzestratul jurnalist „capitalist” Cătălin Bădulescu) pentru a răspunde unei cerințe resimțită în parte de fiecare dintre rucăreni, aceea de a-și regăsi ardoarea confesiunii și a gândului împăcat cu sine și mai ales
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_jurnalistica.html [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
se va proiecta extraordinara capacitate de a ierta a acestor năpăstuiți. Iar când cortina cade mai greu ca o tristețe peste această stranie “panoramă a deșertăciunilor”, iar tăcerea pare a fi mai mult ca un oftat, astupând gura aplauzelor de obște, îți țiuie în ureche doar șoapta meditativă a Arlechinului, părăsit și el, într-un colț al scenei întunecate: “- Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit!” (pag. 130) Ritmul însuși al acestui “jurnal” este, și el, ca un
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în vremuri bune țineau să-și arate recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Eminescu, Safta, avea o fiică, Xenia, care s-a călugărit și ea tot la Agafton. De altfel, Mihai Eminescu, în copilărie, cum arată profesorul Nae Georgescu, mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viața de obște, asculta povești, cântece și întâmplări povestite de călugărițe, iar mătușa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic și i-a înlesnit accesul la cărțile și manuscrisele din mănăstire. La rându-i, maica Olimpiada Jurașcu, stareța de mai târziu
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
din întâmplare pe colinele athonite, Dan C. Mihăilescu povestește cu multă sensibilitate, dar și cu umor și autoironie, despre lumea monahală ce i se dezvăluie. Autorul nu este un credincios practicant, gata să primească cu inimă deschisă toate rânduielile din obștile Sfântului Munte. Recunoaște că este incapabil să îngenuncheze la slujbe, dar și jenat că toți cei din jur o făceau: „ ... De două ori într-o singură slujbă. M-am străduit mental să accept, dar în final nu am putut s-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
ceea ce toată Europa nu avea, de a fost nevoie să facă o Reformă pe la 1500. În ceea ce ne privește pe noi, românii, aveam un creștinism propovăduit de la om la om, ca în Grecia, în limba noastră românească, cu conducere de obște. Ați auzit vreodata zicală “Fii cuminte, că dacă nu, îți taie popa limba”? Este vorba despre popa bulgar care a căpătat autoritate peste bisericile creștine din Țară Românească pe timpul imperiului vlaho-bulgar al lui Petru și Asan (1187-1196), când s-a
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1484571283.html [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Călimănești, “ dar dovezile arheologice ne duc până în epoca statului dac. Romanii, după cucerirea Daciei au durat în apropierea localității Călimănești două castre cu băi termale. Este de presupus că localitatea Călimănești s-a înjghebat prin secolele V-VII., d.H.,când obștea daco-romană, care avea o mare întindere, a început să se destrame, formându-se comunități în jurul unor căpetenii cum au fost: Căliman, Șerban, Stoian, Bogdan.“ Profesorul Constantin Geantă face un portret sugestiv primarului Ilie Amuzan “Omul vremurilor sale-realizări “, în care subliniază
MIRAJUL OLTULUI -REVISTĂ DE CULTURĂ A ORAŞULUI CĂLIMĂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/_mirajul_oltului_revista_de_cultura_al_florin_tene_1338967183.html [Corola-blog/BlogPost/358194_a_359523]
-
Pastorală și Istoria Patriei. Aici, viitorul Episcop Melchisec va fi dascăl de școală până în 1848. În atmosfera de la Iași, în 24 decembrie 1843 este hirotonit cu numele de Melchisedec; la 16 august 1844 devine ierodiacon, iar în 1848 intră în obștea Mănăstirii Neamț. Între 1851-1856, va reveni ca profesor la Iași, unde Episcopul Filaret Scriban, profesor și rector al Seminarului Socola (1842-1860), ducea o luptă aprigă cu antiunioniștii. File de istorie a Culturii și Credinței Într-un portret ca în miniatură
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
îndemnați și învățați să facă numai răutăți, s-au năpustit asupra bisericii, au furat tot ce aveau mai de preț și de valoare, și, de parcă nu ar fi fost de-ajuns doat atâta, după ce și-au luat prada bisericească din obștea mănăstirească, s-au gândit, să-și ascundă urmele. Cum? Dând foc Sfântului lăcaș. Dând foc Sfintei Mănăstiri! Mare durere trebuie să fi fost în acel an al lui Dumnezeu, atât pentru obștea bisericească, ce cu trudă și osteneală avea grija
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
atâta, după ce și-au luat prada bisericească din obștea mănăstirească, s-au gândit, să-și ascundă urmele. Cum? Dând foc Sfântului lăcaș. Dând foc Sfintei Mănăstiri! Mare durere trebuie să fi fost în acel an al lui Dumnezeu, atât pentru obștea bisericească, ce cu trudă și osteneală avea grija mănăstirii, cât și pentru cel care cinstește, iubește și păzește legile lui Dumnezeu. Multe lacrimi au curs pe obrazul drept credinciosului, ce cu frică de Dumnezeu se apropie de acest loc. Mare
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
să devină martorul fecioriei Ei și al miracolului divin, cel al nașterii pruncului Iisus. Ea s-a mutat în casa acestuia și a trăit alături de el și de copiii lui din prima căsătorie. Sfântul Iosif era bărbatul Ei numai în fața obștei. Și aceasta, deoarece copilul născut fără tată ar fi fost disprețuit și nu ar fi avut aceleași drepturi în societate, ca și copiii cu tată. Dumnezeu l-a ales pe Iosif, un bărbat modest, demn și curat, să-i fie
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1419215491.html [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
cineva n-ar iubi-o, n-ar iubi nimic! E o artistă care înrâurește gândurile celui ce o ascultă. Inima ei cântă! În afara muzicii populare și folclorice nu există un alt gen muzical în care să rezoneze un neam, în obște, deși, dintr-o complicitate cu snobismul, mimii neamului se manifestă ca indiferenți la ceea ce reprezintă aparte folclorul. Dar, dacă toată lumea ar mărturisi una și aceeași dragoste, unde ar mai fi frumusețea iubirii unice și a celor puțini?! E atât de
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]