348 matches
-
1 țel. 523046 092375510 fax: 523046 Tutori de stagiu BLANARU GEORGE (E. C) 0245 SC CODEXPERT OFFICE SRL Suceava, Str. Stațiunii nr. 4 țel. 511267 fax: 511267 Tutori de stagiu CODAU STELIAN (E. C) 0490 SC CONTASIST SRL Suceava, Calea Obcinelor nr. T47 țel. 092384852 Tutori de stagiu IORDACHE IOAN (E. C) 0112 SC EVCONT-CONSULTING SRL Suceava, Al. Lalelelor bl. 103 sc. C ap. 9 țel. 226562 Tutori de stagiu MOROȘAN IOAN (E. C) 0299 SC EXPERT 2000 SRL Suceava, Str. Narciselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
nr. 35 bl. OD6, sc. A, ap. 2 sector 6 țel. 7451983 4931 ANASTASIU TITU (n. 1937) Sos. Mihai Bravu nr. 294 bl. 6, sc. 1, et. 1, ap. 1 sector 3 țel. 3276234 4420 ANCHESCU IULIU (n. 1929) Str. Obcina Mare nr. 4 bl. OS2, sc. 5, et. 6, ap. 186 sector 6 țel. 7257884 093679210 16345 ANDREESCU CRISTINA ANGELA (n. 1964) Sos. Ștefan cel Mare nr. 44 bl. 33A, sc. 2, et. 3, ap. 39 sector 2 țel. 093601553
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Mai nr. 6 bl. 23A, sc. 1, et. 5, ap. 30 sector 6 țel. 2213654 6045 SLATINEANU PAUL (n. 1946) Str. Lascăr Catargiu nr. 3 et. 2, ap. 3 sector 1 țel. 6505427 15266 SOARE LĂURĂ CARMEN (n. 1955) Str. Obcina Mare nr. 3 bl. F4, sc. 1, et. 2, ap. 12 sector 6 țel. 4131716 15505 SOBOLEVSCHI DAVID MARIA IULIA (n. 1970) Aleea Săndulești nr. 7 bl. E17, sc. 1, et. 9, ap. 47 sector 6 țel. 7461121 11202 SOFRONIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte glaciare cum sunt că mesteacănul pitic, mușchiul frunzos sau pinul roșu de pădure. Din depresiune pornesc drumuri spre masivele din jur, Munții Bârgăului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Munții Giumalău, Obcina Mestecăniș și Munții Suhard.
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în munții Obcina Mare din Bucovina, pe valea râului Putna. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1889 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Dornești-Rădăuți de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
gara Gura Putnei (anterior "Karlberg") a fost construită o linie secundară către localitatea Putna. Acesta a fost inaugurată la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina Mare, aflate la sud de Putna; aici Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române a desfășurat o exploatare forestieră intensă, pornind de la Mănăstirea Putna. La începutul secolului al XX-lea au fost construite mai multe căi ferate cu ecartament îngust, pe
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
cu această nuntă. Dar nici o informație nu arăta, totuși, că ar fi vreun pericol. Nu mai era nici o lună până atunci, iar Cosmin folosise acest timp ca să străbată, alături de prietenii săi, toate marile drumuri ale Moldovei, de la Munții Vrancei până la obcinele Bucovinei. Peste tot era nevoie de liniște, de negoț, de fortificații, de arme, de organizare. Pentru asta mai trebuiau ani buni, iar harta viitorului imediat, așa cum era ea conturată de informațiile Apărătorilor, nu indica un răgaz prea mare de liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tătară nu trebuia să se mai Întoarcă. Apărătorii preluaseră misiunea de a-l proteja pe Ștefan, imediat ce acesta trecuse Prutul. Corpurile de oaste ale Moldovei Își urmaseră marșurile pe traseele poruncite. Voievodul și garda lui scurtaseră drumul, trecând, pe poteci, obcinele Mihăilenilor, coborând apoi spre Târnova și Moara Neagră. Știrile soseau la fiecare jumătate de ceas. Tătarii arseseră, jefuiseră și adunaseră robi din ținuturile Bălților și ale Drăgăneștilor. Oastea răzeșilor se apropia dinspre Briceni, pe direcția Mihălășeni-Ocnița-Lipnic. Călărimea domnească ajunsese aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fără suflare de om sau de animal. Căpitanii ascultau, Înfiorați, poruncile. Țara trebuia să se autodistrugă. Să devină un tărâm lunar, un deșert de noroi Înghețat. - Să se ducă spre nord, continuă voievodul, dincolo de ținuturile Neamțului, cât mai sus, spre obcinele din Bucovina. - Crede Măria Ta că acolo... Începu spătarul Albu. - Dacă turcii vor ajunge În Bucovina, spuse răstit Ștefan, atunci noi, cei de aici, și toți oștenii noștri ne vom afla, fără suflare, În pământul Vasluiului. Și corbii se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o Înfrângere. Că nu este ceea ce a fost secole de-a rândul. Că armata Moldovei se adună În locurile știute și că oricare ar fi puterea Imperiului, nici un oștean nu va face un singur pas Înapoi. Că acolo, sus, În obcinele molcome ale Bucovinei, refugiații Țării de Jos sunt așteptați cu ușile deschise. Că se va găsi o bucată de pâine pentru fiecare copil sărman fugit din calea urgiei și că Domnul nostru Iisus Christos se va naște de Crăciun, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
trei În trei ceasuri... se auzi, slab, vocea curierului. - Ce-o fi zicând? se Întrebă moș Vasilie. Că doară bătălia se termină... - Se termină... murmură Oaie, parcă abia atunci aducându-și aminte că nevasta și copiii lui sunt departe, prin obcinele Bucovinei. De când se Înscăună măria sa Ștefan ne fu și bine și rău... - Cum așa, măi Oaie? Păi, ori bine, ori rău! - Bine, că nu mai plătim nici bir turcilor, că se Înlesniră și drumurile, piețele și vămile, că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Nu era un orator și nu avea menirea de a face previziuni. Sau poate că doar socotea dialogul cu stăpânul Imperiului Otoman Încheiat. Nici un cuvânt În plus nu mai avea rost. Se ridicaseră, oricum, prea multe Întrebări. 3 august 1476, obcinele Suceviței Foșnetele Însoțeau tropotul ușor al calului de câteva minute. Deși nu se vedea nimeni, pădurea se schimbase. Respira altfel. Era mai vie. Voievodul se opri. Ieșeau Într-un tăpșan luminat de soarele, Încă puternic, al după-amiezii. I se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Mai bine proști cu măria ta, decât deștepți cu Mahomed, răspunse Alexandru. Eu unul mă declar primul prost al Moldovei și ies din pădurile astea. Parcă mi-era dor de soare. Tânărul dădu pinteni și ieși În poiana largă a obcinei Suceviței. Gestul lui era unul de apărare. Dacă cineva Îl urmărea pe voievod, avea să sară asupra lui Alexandru. Iar voievodul avea o șansă să scape. Dar nimeni nu se arătă dinspre marginile poienii. - Cred că am Înnebunit amândoi, măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se află sub asediu. Ne rămân munții. 14. Întâlnirea 15 august 1476, Păltinoasa, Valea Moldovei Oastea voievodului trecuse dinspre Humor spre Ilișești, fără să iasă din umbra codrilor. Detașamente ale vânătorilor domnești atacaseră și zdrobiseră patrulele de spahii care cutreierau obcinele Bucovinei. Mai sus de Suceava, forțele otomane se aventurau cu greu, iar cele care se aventurau nu se mai Întorceau. Mai sus de Suceava Începea o țară sălbatică și necunoscută. Acum, oastea cobora spre drumul mare al Cetății de Scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
colaboratori, prieteni și colegi, care l-au iubit și apreciat mult. În urmă inginerului specialist Ionesi Gheorghe, bucovineanul dârz de la Fratautii Vechi, în țară au rămas magistralele electrice ale Dobrogei, Moldovei și Bucovinei, de la marea cea mare până sus pe Obcinile Bucovinei sale dragi, iar în depărtări, pe îndepărtatele pustiuri sau în oazele înfloritoare ale orientului, alte magistrale ale energiei stau mărturie ale abnegației și priceperii unui român adevărat.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
Despre cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă, Ștefan s-a retras spre nord, în regiunea subcarpatică și pe obcinele bucovinene. Fiind aproape de munți și stăpânind trecătorile lor spre Transilvania, voievodul păstrează liniile de comunicație cu aliații săi, care se pregăteau cu multă greutate să-i vină în ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea Ciceului, în cazul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
utilizat ca translator și însoțitor. Sau chiar conducător, pentru unele grupuri de turiști din Occident. Însoțea mai ales indivizi bogați din Vest, care, venind ca investitori, participau la partide de vânat, iarna la urși, ori la mistreți, în codrii din Obcinile Bucovinei. Era un om înalt, slab, deșirat, ușor adus de spate. Blond. Avea o față lunguiață, cu multe riduri în jurul ochilor, cu niște sprâncene groase, brumării, bârligate și stufoase, sub care licăreau doi ochișori albaștri, spălăciți. Când îți vorbea, clipea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de 6,90 km la mia de locuitori, ceea ce depășea cu mult media densității pe țară; de asemenea, avea 820 de poduri și podețe, din care 83 ovoidale, în lungime totală de 2500 m liniari; drumurile secției traversau cele trei obcine ale Bucovinei și lanțul carpatic prin pasul Tihuța; iarna aducea mari depuneri de zăpadă, însoțite de vânturi puternice, cu o viteză de 100-120 km/oră și înzăpezirile frecvente, ca și gheața ce se forma, implicau intervenții rapide și aproape permanente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
noștri o zis c-o fost spionaj... Dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot În țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din ăștia care luptau Înarmați Împotriva comunismului. Și trebuia să ia legătura cu ei și cu populația ca să-i determine să scape de comunism, deci să pregătească revolte sau revoluții, nu știu cum să le numesc... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Munții Făgăraș 131, 142, 146 Munții Gutâi 160, 168 Munții Oaș 160 Munții Rodnei (Pietrosu) 160 Munții Semenic 248 Munții Țibleș 160 Murgești 227 N Nazareth 154 Năvodari 210, 218-219 Negoiu (Munții Făgăraș) 131, 142 Nereju 353-354 Nucșoara 335 O Obcinele Bucovinei 248 Ocna Șugatag 160, 163 Ocnele Mari 244 Odessa 57 Odobești 71 Odorheiul Secuiesc 77, 243 Olănești 330 Oncești 181 Oradea 15, 17, 21, 24-25, 29, 71, 77-78, 80, 143, 171, 174, 179, 183, 185-188, 220, 247, 266-288, 353
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
împădurite, dar și cu pășuni. Acestea sunt Munții Maramureș, unde vârfurile cu pășuni alpine depășesc 1 900 m, Munții Rodnei, cei mai înalți din Carpații Orientali (2 303 m în vf. Pietrosu), unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în vf. Pietrosu), unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi de 800 - 1 400 m; - în sud, la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unde se găsesc circuri glaciare, Munții Suhard și Obcina Mestecăniș. Sunt separate de va lea Bistriței și Depresiunea Maramureș, unde se află sate mari, vestite pentru bisericile din lemn, portul popular și creșterea animalelor). - în est există Obcina Feredeului și Obcina Mare, formate din gresii și marne, cu înălțimi de 800 - 1 400 m; - în sud, la contactul cu Grupa Centrală sunt două pasuri, Tihuța (1 201 m) și Mestecăniș (1 096 m), și două depresiuni, Dornelor și Câmpulung, străbătute de
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Munții cu cea mai mare altitudine din Carpații Orientali sunt: a) Munții Maramureșului; b) Munții Călimani; c) Munții Rodnei. 2. Munții Gutâi sunt alcătuiți din roci: a) sedimentare; b) vulcanice; c) metamorfice. 3. Obcinele bucovinene sunt alcătuite din roci: a) vulcanice; b) sedimentare; c) șisturi cristaline. 4. Lacul Sf. Ana se află în munții: a) Călimani; b) Ciomatu; c) Bodoc. AUTOEVALUARE Munții Ceahlău creasta principală Piatra Singuratică din Munții Hășmaș Munții Ciucaș Postăvaru și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Apele Bistriței curg spre miazăzi ca printr-un șanț uriaș, purtând toată vara nenumărate plute. Când vârfurile sunt încă acoperite cu zăpadă, te crezi în Elveția.“ Simion Mehedinți, România „Dintre toți munții acestui ținut, cel mai însemnat pentru români e Obcina Mare, adică «culmea cea mare». [...] De jur împrejurul lui sunt mănăstiri cu morminte domnești: Putna, Rădăuți, Sucevița, Solca, Voroneț, Gura Humorului. Cu drept cuvânt, i s-ar putea zice «Sfântul Munte» al românilor, deoarece nici un român nu va putea înțelege destul trecutul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]