949 matches
-
Ea va fi accentuată abia odată cu modernitatea când se va face diferența clară între cele două. Termenul cartezian de mathesis, în sensul de știință ca obiect, este cel care va integra noul sens. Atunci când privim știința ca rezultat al cunoașterii, obiectivând sensul acesteia, atitudinea față de integritatea în ansamblu a cunoașterii. Știința își pierde statutul de cunoaștere unică și implicit se ridică problema diversității imaginilor asupra lumii. Acum problema imaginarului științific nu mai este aceea a posibilităților de cunoaștere ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea ei, în sensul că entitatea centrală este ego-ul, iar în jurul acestuia se construiesc pas cu pas toate celelalte existențiale. Pentru a-și întări această modalitate de construcție a ego-ului Descartes apelează la un suport exterior: Dumnezeu, această fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau neutralitatea, individul nu se poate sustrage opțiunii sale, care este colorată afectiv. Iar psihologul, din loja sa aflată deasupra scenei, infiltrat În acțiunea comună, observă și decantează ingerința, măsura În care subiectul social filtrează cognitiv și Încearcă să se „obiectiveze” sau se cufundă cu voluptate În magma adeziunii colective. Conștient fiind că aparatul său evaluativ e și el atins de aripa ideologiei atotstăpânitoare. Nu-și poate anula/nega identitatea și opțiunea, dar este conștient de această dulce/amară povară. Ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
libertate, evadarea li-i speranța. Relatarea lui Cehov despre Închisorile țariste și sistemul birocratic și abuziv reprezintă, fără Îndoială, un model de cercetare socială complexă; scriitorul completează statisticile cu observații personale, studiul de caz cu relatarea situațiilor concrete, poziția voit obiectivă cu privirea din interior, participativă. Relatarea sa a atras atenția asupra insulei proscrișilor, a trezit interes, a provocat dezbateri. Ce resort interior l-a mânat oare să se angajeze Într-o asemenea Întreprindere și, mai ales, s-o ducă până la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
interacțiunea cu contextul (social, economic, cultural), implantarea individului În teritoriul germinativ; o dinamică personală rezultând din dialogul cu lumea, o muncă de construire a unui spațiu simbolic, reunind imaginea de sine și de alții Într-o interpretare proprie. O existență „obiectivă” (juridică, socială și psihică), dar și autopercepția acestei situații, subiectivitatea; sentimentul aparținerii În coliziune cu ideea de efemeritate și vulnerabilitate. Asimilare a contextului cultural și a normelor sale, dar și contribuție la reconstruirea spațiului social și cultural. Permanență și schimbare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
3 ani - se dezvoltă mersul, care asigură contactul cu lumea, deci o anumită independență și primele elemente vagi ale conștiinței de sine. Gândirea intuitivă se dezvoltă prin jocuri de rol și simbolice, în timp ce afectivitatea domină psihismul, dar începe să se obiectiveze și să se organizeze în raport cu lucrurile, acțiunile și persoanele din jur. Sunt conștientizate primele emoții proprii, precum stânjeneala și jena, corespunzător perceperii semnificației morale a propriilor fapte. Dar controlul conștient cortical e încă scăzut, iar copilul are abateri de la cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
două momente principale: viziunea lăuntrică a geniului sau forma ideală și expresia ei în materie sau plăsmuirea. Întâiul moment e de caracter subiectiv, al doilea de caracter obiectiv. Viziunea artistului noi n-o cunoaștem decât din clipa când s-a obiectivat ca operă frumoasă, ce ne cade sub simțuri. Momentul plăsmuirii sau al execuției și condițiile tehnice în care trebuie îndeplinit sunt chestiuni ce privesc estetica și nu vin sub nici un raport în considerația perspectivei noastre teologice. Am spus că arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din ordinea materială. Nelimitat de nimeni în viziunea lui și în modul de a o concretiza tehnic, artistul devine limitat de interesul general care primează, din moment ce opera lui e destinată societății. Această limitare e subiectivă pe de o parte și obiectivă pe de alta. Limitarea subiectivă stă în conștiința omenească din artist, care e cu neputință să nu distingă binele de rău. Și dacă totuși persistă în rău, cazul lui e unul de perversitate diabolică. Întemeiată pe cele mai aprofundate și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestor principii, adică de trecerea de la ceea ce este dat în intuiție la planul cunoașterii "distinct-adecvate" sau "teoretice". Complexă este, ca să spunem așa, gramatică gramaticienilor, nu gramatică vorbitorilor. f) Riscul de a înțelege limbile - care se abstrag din vorbire și se obiectivează cu scopul de a le cerceta - că produse statice și de a înceta să mai considerăm limbajul că producere. De aici faptul că vorbirea este concepută adeseori doar că realizare circumstanțiala a limbilor - și nu, în același timp, ca producere
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fost proiectul său, n-am mai putea vorbi de o limbă perfectă, ci de modalități de a articulă sub multiple profiluri ceea ce limbile naturale ne permit să exprimăm"339. Și ithkuil, o limbă recent creată de John Quijada vrea "să obiectiveze nivele cognitive mai profunde decît cele vehiculate în mod obișnuit de către limbile naturale". Această limbă vrea să transpună lingvistic în mod complet gîndirea și să o facă cu un minimum de sunete, adică să fie cît mai precisă și cît
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu aceste simptome nu este în nici un caz un copil caracterial. Trebuie subliniat însă caracterul selectiv și polimorf al acestor manifestări. Ele apar cu precădere în mediul familial și pot lua expresia unei ostilități la adresa unora dintre membrii familiei, ostilitate obiectivată în gesturi de neascultare, deteriorare de obiecte, nopolitețe, sistematică sau obrăznicie calculată, uneori chiar injurii și loviri etc. De asemenea se pot transforma în manifestări de gelozie față de tată, de mamă sau de nou năsouți, însoțite de reacții reprobabile. Evident
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de ea. Marker al stării de conștiință la un moment dat, reprezentarea devine
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
de drept avem deja un germene al dreptății 213. 1.4.3. Dreptul și justiția Raportul dintre drept și morală se bazează pe raporturile dintre Just și Bine. Justul, consacrat de dreptul obiectiv în vigoare, are în vedere ordinea socială obiectivă între indivizi și instituțiile și organizațiile lor, îndatoririle lor unii față de alții. Binele, dimpotrivă, privește ordinea virtuoasă din conștiința individului, ca impuls pentru integrare într-o ordine socială normată, îndatoririle morale sunt ale individului față de sine, determinând îndatoririle față de altul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
empirică, ci prin răspunsul la întrebarea Cum sunt posibile judecățile sintetice a priori?, el vrea mai degrabă să explice cum sunt date cunoașterii empirice obiecte în genere pentru a fi cunoscute, adică cum poate fi ea (cunoașterea empirică - n.m. M.F.) obiectivă”, (p. 10). Dezvoltându-și argumentarea, autorul adaugă: „Kant nu pune la îndoială că noi putem avea o anumită cunoaștere empirică a lumii doar prin experiență, dar el nu se întreabă cum este ea posibilă.” (p. 12). Mi se pare important
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-ul crescut, culturile BK pozitive, iar la antibiogramă - multidrog-rezistență. Trebuie menționat însă că mulți bolnavi cu PDT sunt dintre cei care au refuzat o intervenție chirurgicală în situații mult mai favorabile pe parcursul evoluției bolii lor. Examenul radiologic și computer tomografic obiectivează veritabile dezastre anatomice: zonele cavitare alternează cu zone de condensare sau de fibroză. Traheea și mediastinul sunt atrase de partea bolnavă. Peretele toracic este retractat, iar diafragmul ascensionat. Diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni se impune mai ales dacă PDT nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
suferințe clinice manifeste. Clinica Polimorfismul simptomatologiei clinice a SPT este o perfectă reflectare a variatelor aspecte morfopatologice ale acestui sindrom. Din anamneza bolnavilor încadrați în SPT rezultă un element obligatoriu: trecutul tuberculos. Stabilirea diagnosticului de SPT presupune o tuberculoză vindecată, obiectivată prin negativarea BK-ului la culturi repetate, stabilitatea anatomo-patololgică a leziunilor pulmonare reziduale și persistența timp de doi ani a acestei stabilități, obiectivată prin examene radiologice repetate periodic. O a doua trăsătură comună a acestor pacienți este reprezentată de leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
încadrați în SPT rezultă un element obligatoriu: trecutul tuberculos. Stabilirea diagnosticului de SPT presupune o tuberculoză vindecată, obiectivată prin negativarea BK-ului la culturi repetate, stabilitatea anatomo-patololgică a leziunilor pulmonare reziduale și persistența timp de doi ani a acestei stabilități, obiectivată prin examene radiologice repetate periodic. O a doua trăsătură comună a acestor pacienți este reprezentată de leziunile pulmonare scleroase ireversibile care, așa după cum am mai arătat, pot afecta toate structurile plămânului. Pot fi parțial reversibile, sub un tratament susținut, doar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
și aduse să plombeze cavitatea restantă (transpoziție musculară). Metoda este recomandată îndeosebi la bolnavii care prezintă fistule bronșice în cavitatea restantă. SPT predominant bronșic Vindecarea procesului tuberculos la nivelul bronhiilor se poate face cu alterări grave ale structurii peretelui bronșic; obiectivate prin stenoze (fig. 6.65), bronșiectazii, fistule bronșice, litiază bronșică. Distrucțiile bronșice sechelare se însoțesc de alterări vasculare evidențiate scintigrafic, care depășesc zona bronșiectaziilor sau a bronhiolelor deformate propriu-zise (Ioannou, 1969) (citat de [3]). Stenozele bronșice unice ajungeau de cele mai multe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
Sindromul constă în eliminarea unor calcifieri (bronholiți) consecutive unor leziuni tuberculoase vindecate, cu localizare inițială bronșică și chiar peribronșică. Bronholitiază este asimptomatică la majoritatea bolnavilor, dar poate deveni și simptomatică când se complică cu o fistulă bronho-esofagiană. Manifestările clinice sunt obiectivate prin tuse iritativă, hemoptizii (uneori foarte intense), supurație bronșică, febră. În formele asimptomatice atitudinea cea mai recomandabilă este expectativa. Când broholitul este deja antrenat în lumenui bronhiei, în funcție de complicațiile pe care le generează, atitudinea terapeutică poate oscila între extracția bronhoscopică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
ar fi o depresie potențială. Definind criteriile incluziunii și excluziunii, clasificările moderne de tip DSM sau CIM au avut meritul de a clarifica într-o oarecare măsură această ambiguitate și au încercat să traseze o linie de demarcație cât mai „obiectivă” posibil între fluctuația timică developmentală și o stare patologică. Totuși, așa cum am văzut în cazul „tulburării distimice” sau a problemei „dublei depresii”, mai există zone de confuzie relativă: este posibil să refuzăm orice punct de vedere „comprehensiv” în favoarea unui singur
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
degajarea adolescentului de legăturile sale alienante. Prea puține lucrări și-au propus să studieze pertinența aplicării uneia sau alteia dintre metodele psihoterapeutice. Criteriile de evaluare sunt în mod evident dificil de definit sau cel puțin într-o manieră așa numită obiectivă după cum se procedează cu psihotropele. Dar cunoaștem limitele acestor evaluări. Oricare ar fi considerațiile economice, mai ales în Statele Unite, au apărut unele lucrări pe care Basquin și Cohen (1998) le rezumă astfel: „refuzul oricărui demers empiric și adoptarea standardelor științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au rătăcit lent, dar sigur, până la pierzania totală. Umbra străină a zidăriei aciuiate pe lângă ei le-a asistat, răbdătoare, pașii în acest proces îndelungat. Așadar, gustul pentru răsuflarea aspră a stepei le rămăsese întipărit în trup nomazilor și după ce dependența obiectivă de ea fusese surmontată. Îi revendica imperios mai ales la ceasul târziu, când veghea contenește și oboseala mână omul înspre refugiu-i de pe urmă. Fiecare suveran își are suveranul; simbolic, piatra se găsea încoronată de cupola cortului. În somn ne
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acesta la redefinire, ceea ce echivalează cu o provocare: "ce se-ntâmplă cu mine odată ce rolul mi-e luat de altcineva?" Sudalma lui Rică viza această nesiguranță insinuată în lumea lui cu violența noutății absolute. Când înjură, omul dă glas neputinței, obiectivând-o, ancorând-o precar în realitatea mediului lingvistic. Înainte de orice altceva, o expresie constituie o formă de priză la realitate: atâta vreme cât mă exprim, investesc mediul cu un act propriu, mă proiectez în afară, încerc să mă apuc de ceva, deci
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
grupului, conservarea ordinii sociale, reproducerea structurii sociale; el are Însă și rolul de a normaliza, de generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan analitic. Orice actor social trebuie Înțeles ca unitate și tensiune a acestor două componente: personal (individual) și social
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
grupului, conservarea ordinii sociale, reproducerea structurii sociale; el are Însă și rolul de a normaliza, de generalizare a unui comportament și În accepțiunea etnometodologică de familiarizare cu un comportament original și de Creativitate și progres tehnic 28 al fixa, stabiliza, obiectiva În instituții. Cu alte cuvinte, eul social este esențial În schimbarea socială, el nu este disociabil de eul personal decât În plan analitic. Orice actor social trebuie Înțeles ca unitate și tensiune a acestor două componente: personal (individual) și social
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]