835 matches
-
de viață. Este o prezență În cursul căreia se creează un spațiu și o atmosferă a intimității și comunicării prin care două persoane sunt „legate” Între ele prin sentimente, dar și prin intenții și interese comune. Rolul simbolic esențial, de obiectivare, este reprezentat În aceste situații de dar. Darul este un obiect simbolic sau utilitar. Funcțiile acestuia sunt următoarele: aă transfer afectiv de la donator la primitor; bă apropierea dintre „mine” și „tine”; că sentimentul meu de milă față de cel aflat În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ilustrului său congener I. L. Caragiale. Și analizele critice proprii conțin o discretă undă lirică, mai ales în secvențele narativ-evocatoare. Abordând îndeobște autori și opere pentru care are afinități, comentatorul o face cu empatie. E o participare bine strunită prin exercițiul obiectivării - ceea ce conferă interpretărilor credibilitatea judecăților echilibrate. Calmul exegetic este vizibil în conștientizarea „pașilor pe nisip”-urile mișcătoare ale literaturii. Este Eminescu un poet „dificil” sau „hermetic”, cum îl crede Vladimir Streinu? Sau este G. Coșbuc, conform aserțiunii aceluiași, un poet
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Ițic Ștrul, dezertor (apărută din numărul 45/1920) și, mai ales, cronica promptă, extrem de favorabilă, semnată de E. Lovinescu la apariția romanului Ion, considerat „cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române și, cum procesul firesc al epicii e spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive [...]. Pe lângă complexitatea planului larg-îmbrățișător, romanul d-lui Rebreanu e impresionant prin lipsa de intenție a autorului și printr-o obiectivitate ce-i dă putința de a reproduce aspectele reale ale vieții
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
planul natural, fizic, cadrul obiectiv în care omul își desfășoară existența, reprezentat prin climă, relief, resurse, alimentație; - planul socio-cultural, reprezentând totalitatea creațiilor umane, de cultură spirituală și de civilizație materială, corespunzător necesitaților și tendințelor interioare, sufletești, plan pe care, prin obiectivare, omul îl opune naturii. Acestea sunt cele trei planuri constitutive ale spațiului uman: planul uman subiectiv, planul realității obiective a lumii fizice și planul obiectivat al sferei socio-culturale. Atitudinea individului față de planul social este diferențiată. În situația în care el
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceasta el „obiectivându-se” pe sine (K. Jaspers, L. Binswanger). Biografia privește o singură și unică viață și cuprinde un set de conexiuni temporale (K. Jaspers), reprezentate prin: dimensiunea biologică (ereditatea); dimensiunea psihologică (familie, comunitate, societate); dimensiunea culturală, constând din obiectivarea prin tradiție a valorilor; dimensiunea morală. Din punct de vedere sintetic, distingem două categorii de biografii de bază, cărora le corespund anumite relații cauzale și semnificative (K. Jaspers): categoriile biologice ale cursului vieții (diferite epoci, faze tipice, procese); categoriile strict
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
esența; G. Constantinescu are la rândul său o altă părere. Etapele ar fi: etapa pregătitoare; etapa elaborării teoretice; etapa analizei critice; etapa analogiilor experimentale; etapa aplicațiilor multiple; Ștefan Odobleja consideră că etapele creației ar fi: descoperirea întrebării; analiza; sinteza; clasificarea; obiectivarea; retorica; critica; scrierea operei ( a lucrării); Tudor Vianu afirma că, din punctul său de vedere, etapele invenției sunt: pregătirea; inspirația; invenția; execuția; Dacă facem o sinteză principalelor etape ale procesului de invenție, găsim că cele mai importante ar fi: pregătirea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
identifice și pârghiile prin intermediul cărora elevii să devină tot mai motivați pentru acest gen de activitate. Concluzionând, subliniem că metodele complementare prezintă următoarele avantaje: "-" pot fi utilizate atât pentru evaluarea procesului, cât și a produselor realizate de elevi; "-" surprind atât obiectivări comportamentale ale domeniului cognitiv, cât și ale domeniilor afectiv și psihomotor; "-" oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele și deprinderile însușite, în situații noi și variate; "-" reduc gradul de tensiune emoțională, în comparație cu metodele tradiționale, și următoarele dezavantaje
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
griji se regenerează moral, se implică în evenimente: cedarea teritoriilor din Basarabia și Ardealul de Nord, vârtejul rebeliunii legionare, plecarea pe front peste Prut. Se propune astfel și o radiografie epică a unui an fatal - 1940. Prozatorul face eforturi de obiectivare, prin adaptarea la realismul aspru al contextului social și istoric. T. este și un memorialist talentat, cum atestă paginile din volumele În casa bunicilor (1938), Întoarcerea în timp (1941) și Masa umbrelor (1946), cuprinzând elemente pentru un profil spiritual și
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
numeroaselor obiecții formulate, exegetul consideră opera teoretică a lui Mihail Dragomirescu o contribuție majoră, pe plan mondial, la scientizarea cercetării literaturii și nu ezită să îi atribuie profesorului bucureștean „geniu teoretic”. Ultimul capitol demonstrează convergența demersului dragomirescian cu tendința de obiectivare a criticii literare, exprimată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, prin Brunetière, viguros resuscitată după al doilea război mondial în lumea universitară occidentală. Conceptul de organicitate susținut de Dragomirescu îl anticipează, ca sens, pe acela, atât de modern
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte în laboratorul cu ferestrele închise, și poemul [...] nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Oricât repudiază însă normativele estetice, pasionatul avangardist consideră că arta nouă se autofăurește urmând un principiu, obiectivarea, și apreciază că acesta e consecvent aplicat de constructivism. Rezultat din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls pe primul din „lâncezeala de atelier” „îmbrâncindu-l” în stradă și a curmat anarhismul celui de-al doilea opunând subiectivității
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
onirică: „inima duce-n codru sub piept ca o caleașcă”, „aerul stă pe acoperișuri ca un preș”, „soarele își face loc cu coatele”, „tusea scrâșnea ca în colții dulăilor oasele”, „un curcubeu se zbate sub talpă ca un șarpe”. Prin obiectivare, prin eradicarea sentimentului, prin cerebralitate, V., deși de regulă nu înlănțuie reprezentările coerent și, în consecință, nu realizează acea „armonie abstractă cu legi fixe” pe care a salutat-o, poetizează în spiritul curentelor impulsionate de ideea „creației pure”, „impersonale”, „obiective
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
în care „toate pietrele sunt nimbate cu sânge/ și orbitele au plantații de șerpi”, altul exprimă compasiune pentru un caporal muribund ori ironie la adresa fanfaronadei belicoase. În ansamblu, ciclul e străbătut, din păcate, de un patetism factice, minat de sentimentalism. Obiectivările programate îi reușesc poetului doar parțial și intermitent, spre deosebire de cele spontane, rezultate din autoproiecții. Caracterele definitorii ale originalității lui se găsesc, astfel, aproape toate, doar în versurile editate până în 1946. Producția lirică din anii pauzei de un sfert de secol
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
devenind astfel, o etichetă de calitate a comportamentului personal. Reprezentarea se formează conform etapelor de dezvoltare a comportamentului moral (Kohlberg) și amplifică etapele stabilite de Piaget. Caracteristic reprezentărilor sunt deci aptitudinea lor de a transforma un concept Într-o acțiune (obiectivarea sa) precum și interpretarea corectă a acțiunii, consecutiv sensibilității comportamentale la contextul situațional și adaptabilității sale la situațiile concrete de viață. De aceea, pentru S. Moscovici, reprezentările se nasc din viață și impun vieții o anumită conduită, omul nefiind altceva decât
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
prin următoarele aspecte: istoric, sociologic, biologic și psihologic (M. Thuilleaux). Să ne oprim un moment asupra acestora. Dimensiunea istorică a psihopatologiei este subliniată de M. Foucault și ea constă din ruptura creată între „nebun” și „societate” prin alienarea subiectului și obiectivarea faptului psihopatologic. Dimensiunea socială, asupra căreia insistă R. Bastide privește problema sociogenezei bolilor psihice. Dimensiunea biologică are la bază organicismul bolilor psihice (PGP, epilepsie, confuzia mintală, psihozele toxice și organice etc.) și, legat de acestea, biogeneza. Ea este susținută de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și exclusiv pragmatice, medicina oferă perspectiva unui model de înțelegere a omului bolnav, considerat ca „ființă umană în suferință”, precum și a „fenomenului morbid”. Această cunoaștere se obiectivează prin următoarele: a) cunoașterea discursivă și cea intuitivă a stării de boală prin obiectivare, explicare și experiment, în spiritul științelor naturii; b) înțelegerea existenței sufletești anormale sau patologice și a contextelor relațiilor și corelațiilor sufletești rezultate din evidențele înțelegerii; c) interpretarea fenomenologică a stării de boală prin evidențierea metodică a conținuturilor fenomenologice; d) Înțelegerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G. Marcel). Durerea, în cazul bolilor somatice, ne relevează raportul „trup/suflet”, sentimentul conștient de „a-avea-un-corp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este rezultatul evoluției gândirii și acumulării cunoștințelor în domeniul respectiv. Acest lucru este atât de important încât putem afirma că „orice progres al unei științe poate fi interpretat ca un efort constând în trecerea de la cuvântul-cheie la cuvântul-semn în scopul obiectivării obiectului său” (Y. Belaval). Domeniul unei științe se constituie concomitent cu formarea „limbajului” acesteia. Terminologia unei științe este etapa denominativă a obiectului sau a obiectelor cunoașterii din sfera științifică respectivă. A doua etapă este cea de formulare a relațiilor dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imaterial, interiorizat propriei persoane nu poate fi experimentat, ci el este numai gândit. Din acest motiv, în științele pozitive „obiectul” este cel la care se referă limbajul, pe când în cazul științelor umane „limbajul” este cel care construiește obiectul științei prin obiectivarea lingvistică a unei stări interioare a „subiectului uman”. În filozofie, psihologie, psihopatologie, „termenii limbajului” denumesc și definesc „stări interioare” ale persoanei umane: ființă, substanță, esență, transcendență, memorie, gândire, sentimente, voință, delir, halucinație, fobie, obsesie, angoasă, pulsiune etc. Constituirea domeniului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ființe în lume”. La aceasta G.E. Morselli va adăuga faptul că „traversând biologicul, trebuie să descoperim umanul”. Elementul care intervine, în cazul trecerii de la vizibil la invizibil, este, pentru psiholog sau psihiatru, considerarea „prezenței celuilalt”, a bolnavului psihic, ca „obiectivitate”. Obiectivarea subiectului de către observator are semnificație numai în cazul în care celălalt, respectiv bolnavul psihic, se înfățișează ca „prezență prin persoană”. Numai această „prezență” poate stabili o „legătură fundamentală” între observator și bolnav, sau altfel spus de „a-fi-în-cuplu-cu-celălalt” (J.P. Sartre). În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul unor maladii degenerative familiale, de factură genetică (sindromul Down, gargoilismul, maladia Klinefelter, idioția amaurotică Tay-Sachs); - Examenul psihodiagnostic este un prețios auxiliar în aprofundarea sau precizarea cunoașterii clinice a bolnavului prin faptul că ne oferă un caracter obiectiv sau de „obiectivare” al tulburărilor psihice observate la pacientul respectiv. Se vor efectua, în sensul acesta, probe de atenție, memorie, gândire etc. Se vor aplica teste proiective de personalitate, scale de evaluare, chestionare, teste de inteligență etc. V) Ancheta socială privind persoana bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin această comunicare să favorizeze „dialogul bolnav/anturaj” în scopul reintegrării acestuia în familie, școală/loc de muncă, societate. Explorarea psihologică Examenul clinico-psihiatric, ca modalitate particulară de „convorbire cu bolnavul” trebuie, dincolo de aspectul său subiectiv, să aibă și fundamentarea unei obiectivări a relatărilor bolnavului. Aceasta revine explorării psihodiagnostice care completează investigarea clinică a bolnavului, prin aplicarea unor probe sau teste psihologice. În cazul examenului psihologic se vor avea în vedere următoarele aspecte: nivelul de inteligență, starea de conștiință, percepția, memoria, gândirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socialmente legitime, fundamentate pe practica de specialitate a „experienței bolii”, reprezentând cunoașterea obiectivă ca singura sursă de adevăr autentic. Din cele de mai sus rezultă faptul că „boala este sesizată ca un obiect de cunoaștere științifică, atât ca act de obiectivare pozitivă, cât și ca domeniul unei veritabile antropologii a sănătății”, după cum susține F. Laplantine. Se poate vedea, din cele deja amintite, că în centrul medicinei se află relația dintre „cel care îngrijește” și „cel care este îngrijit” sau dintre „medic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de scopul sau obiectivele urmărite de aceasta. Întrucât obiectul psihopatologiei este reprezentat prin „subiectul uman” - cu specificare: viața interioară a acestuia în condițiile oferite de alteralitatea psihică - metodologia va avea un caracter particular. Dincolo de simpla și exclusiva tentativă de „obiectivare” a fenomenelor psihice morbide, psihopatologia își propune să urmărească semnificația naturii persoanei umane aflate în stare de alienație mintală. Din acest motiv, ea va apela la metodele filozofiei, în special la metoda fenomenologică și la analiza existențială, pe care le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produse curriculare toate documentele normative ce rezultă în urma demersurilor de optimizare curriculară: planul de învățământ, programele analitice, manualele școlare, planificările calendaristice, proiectele pedagogice ș.a. Uneori, toate produsele curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și programele analitice; b) obiectivări secundare: manualele (pentru elevi) și metodicile (manualele profesorilor); c) obiectivări terțiare: programe (orare) școlare, planificări calendaristice ale materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ce rezultă în urma demersurilor de optimizare curriculară: planul de învățământ, programele analitice, manualele școlare, planificările calendaristice, proiectele pedagogice ș.a. Uneori, toate produsele curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și programele analitice; b) obiectivări secundare: manualele (pentru elevi) și metodicile (manualele profesorilor); c) obiectivări terțiare: programe (orare) școlare, planificări calendaristice ale materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în aceste documente au caracter oficial
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]