218 matches
-
care și-o asumă părțile de a reevalua creanțele și datoriile lor în cazul în care vor interveni deprecieri ale valorii reale a banilor, determinate de anumite conjucturi economice 161. 4.1.3. Executarea silită în natură În orice raport obligațional firesc este ca debitorul sa-și execute voluntar obligația. În condițiile în care debitorul refuză să facă plata, creditorul va putea solicita executarea silită. Aceasta constă într-un ansamblu de proceduri reglementate de lege, prin intermediul cărora se asigură, cu sprijinul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
independente ci legate, subsecvente; prima obligație constituie condiția premisa pentru cea secundară, în sensul că aceasta din urmă n-ar fi putut să apară în absența întrunirii condițiilor prevăzute de lege pentru existența faptului juridic, lato sensu, generator al raportului obligațional inițial. Pentru a exista neexecutarea faptul prejudiciabil izvor al obligației subsecvente este necesar ca în prealabil să existe obligația ce trebuie executată, adică contractul valabil încheiat. Între efectul obligației inițiale îndeplinirea exactă a acesteia și antrenarea răspunderii civile cu obligarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
puțin în materie comercială, ar fi de preferat susținerea creditorului și a creditului prin mjloace specifice, utile și practice. Dar suntem de părere că în materia actelor cu titlu gratuit, ar trebui găsit un echilibru între drepturilor participanților la raportul obligațional, ceea ce ar reclama o nuanțarea, în acest sens, a dispozițiilor art. 1523, art. 1535 și a art. 1536 C.civ. 4.3.1.4.2. Evaluarea convențională Prejudiciul pe care il suferă creditorul contractual ca urmare a neexecutării lato sensu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
475 și urm. Clauzele de revizuire sau de reevaluare se deosebesc net de clauzele de indexare; cele din urmă operează de drept, automat pe când cele dintâi au ca efect doar de a genera în sarcina părților de a reexamina raportul obligațional și de a proceda la reevaluarea creanțelor și datoriilor dacă, de comun accord, dacă vor găsi de cuviință. A se vedea, Gr. Giurcă, (I), Gh. Beleiu, (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul nr. 10-11/1993, pp. 29-36
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
trebuie să fie certe, lichide și exigibile și se pot referi la bani sau bunuri de aceeași natură. Confuziunea este situația când calitățile de debitor și creditor se întâlnesc în aceeași persoană. Aceste calități trebuie să fie în cadrul aceluiași raport obligațional. Remiterea de datorie. Aceasta are loc atunci când creditorul îl eliberează pe debitor de obligația sa. Se cunosc mai multe feluri de remitere de datorie : expresă, tacită, cu titlu oneros, cu titlu gratuit. Imposibilitatea fortuită de executare.Are loc atunci când debitorul
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
de proprietate și drepturile reale derivate din acesta: dreptul de uz, dreptul de uzufruct, dreptul de servitute, dreptul de superficie etc., derivate din dreptul de proprietate privată și dreptul de administrare, derivat din dreptul de proprietate publică 10. 2. raporturile obligaționale care "se exercită asupra unei persoane". Ele sunt, într-o anumită manieră, "mijloacele tehnice care permit manipularea bunurilor"11. Titularii unor asemenea drepturi pot cere unei alte persoane o anumită prestație. Având în vedere faptul juridic ce le generează, raporturile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care "se exercită asupra unei persoane". Ele sunt, într-o anumită manieră, "mijloacele tehnice care permit manipularea bunurilor"11. Titularii unor asemenea drepturi pot cere unei alte persoane o anumită prestație. Având în vedere faptul juridic ce le generează, raporturile obligaționale pot izvorî din: contracte (convenții), acte juridice unilaterale, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, fapte licite izvor de obligații civile (gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată). Deoarece dreptul civil tradițional nu avea capacitatea să cuprindă în sfera sa
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin săvârșirea faptului juridic care generează raportul respectiv (de exemplu, un delict civil). Schimbarea subiectelor raportului juridic civil impune, de asemenea, distincția între raporturile patrimoniale și cele nepatrimoniale. Cum este cunoscut, raporturile civile patrimoniale pot avea un caracter real sau obligațional. Dacă ne referim la subiectul activ, putem reține următoarele ipoteze: în cazul raporturilor civile patrimoniale reale, schimbarea subiectului activ se realizează prin transmiterea bunului care se află în circuitul civil, în condițiile legii. Așa este cazul contractului de donație, când
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cazul raporturilor civile patrimoniale reale, schimbarea subiectului activ se realizează prin transmiterea bunului care se află în circuitul civil, în condițiile legii. Așa este cazul contractului de donație, când donatorul înstrăinează bunul, donatarul devenind proprietarul acestuia. în cazul raporturilor civile obligaționale, schimbarea subiectului activ poate interveni prin diferite modalități prevăzute de lege (subrogație personală 25, cesiune de creanță 26, novație prin schimbare de creditor 27). Cât privește subiectul pasiv acesta poate fi schimbat în unele situații prevăzute de lege cum ar
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fi o cauză ce atrage răspunderea civilă delictuală. II.2.2.2. Obligația civilă II.2.2.2.1. Noțiune În teoria dreptului civil noțiunea de "obligație" este utilizată cu mai multe sensuri. În sensul larg, termenul desemnează raportul juridic obligațional în conținutul căruia intră atât latura activă care este dreptul de creanță ce aparține creditorului, cât și latura pasivă a raportului (datoria ce revine debitorului). Acest sens se desprinde și din definiția pe care noul Cod civil o formulează obligației
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
faptul că sunt strâns legate de posesia unui imobil, încât creditorul nu poate obține satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al lucrului va fi obligat să respecte acest drept, deși nu a participat direct și personal la formarea raportului obligațional. Așa este cazul obligației ce revine locatorului de a-i asigura locatarului folosința lucrului închiriat 140. Dacă înainte de expirarea contractului de închiriere, locatorul înstrăinează lucrul (îl vinde), noul proprietar, deși nu a fost parte în contractul de închiriere, va fi
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cu capacitate de exercițiu restrânsă, tânăra devine o persoană cu capacitate de exercițiu deplină. Stingerea unui raport juridic civil este, de asemenea, însoțită de apariția unor împrejurări prevăzute de lege. Așa, de exemplu, plata datoriei duce la stingerea raportului juridic obligațional sau pierderea lucrului închiriat determină stingerea contractului de închiriere. Împrejurările de felul celor precizate mai sus, de a căror producere legea leagă stabilirea, modificarea ori stingerea unui raport juridic concret, se numesc fapte juridice. Având în vedere paleta largă a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de exemplu, a fost reținută, ca început de dovadă scrisă o scrisoare trimisă de pârât fiicei reclamantului, prin care recunoaște că are de restituit sume de bani acestuia. Acest început de dovadă scrisă a fost valorificat în stabilirea raportului juridic obligațional al părților, izvorât dintr-un contract de împrumut 468. De asemenea, potrivit articolului 225 din Codul de procedură civilă de la 1865 poate fi considerată un început de dovadă scrisă atitudinea părții care, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
art. 3 din Decretul nr. 167/1958. Noul Cod civil clarifică această chestiune prin art. 2517 care precizează că termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu prevedea alt termen. Acest termen se aplică numai raporturilor juridice obligaționale, pentru că în privința raporturilor reale o dispoziție separată menționează că: "Drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile" sunt supuse termenului special de prescripție de 10 ani (prevăzut de art.2518 din noul Cod civil) sau altor termene speciale prevăzute
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în această materie. Cum am arătat, în cele ce au precedat, pentru prima oară în legislația românească art. 2517 din noul Cod civil, instituie cu caracter de principiu, un termen general de prescripție de 3 ani, care se aplică raporturilor obligaționale, indiferent de însușirile subiectelor acestora (persoane fizice sau juridice). VIII.5.3.3. Termene speciale de prescripție Termenele speciale de prescripție sunt cele care se aplică anumitor categorii de raporturi juridice expres prevăzute de lege și acestea sunt, de regulă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de prescripție ce era dedus din interpretarea art. 3 din Decretul nr. 167/1958, (dreptul comun în materie de prescripție extinctivă). Reamintim că termenul de 3 ani consacrat de art. 2517 din noul Cod civil se aplică numai raporturilor juridice obligaționale, pentru că în privința drepturilor reale există, cum vom arăta, termene speciale de prescripție. VIII.5.4.2. Termene speciale de prescripție Cele mai multe termene speciale de prescripție au o durată mai mică decât termenul general. Cu toate acestea, unele termene au o
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și practica au calificat termenul de 3 ani ca fiind unul general, în baza interpretării art. 3 din Decretul 167/1958 privind prescripția extinctivă. Noul cod civil consacră un termen general de prescripție de 3 ani aplicabil numai raporturilor juridice obligaționale (excepție făcând termenele speciale stabilite prin alte reglementări). În afara termenului general, noul Cod civil reglementează și alte termene mai mari de 3 ani (cum ar fi termenul de 10 ani vizând drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reprezentând transferul prin acord de la o persoană (cedent) la altă persoană (cesionar) al drepturilor și/sau obligațiilor derivate dintr-un contract încheiat cu o altă persoană (cealaltă parte); în timp ce al doilea termen reprezintă convenția prin care părțile unui raport juridic obligațional sting o obligație existentă și o înlocuiesc cu una nouă. Novația și cesiunea de obligații nu sunt premise în contractul de achiziție publică! Cesiunea drepturilor reprezentând sume de încasat este permisă! 3.5. Domeniul de aplicare al legii achizițiilor publice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]