857 matches
-
recent descriși de Horia Roman Patapievici vin să ilustreze în multiple feluri, nu în ultimul rând în termeni cauzali, fundamentele acestei cuvenite distincții, utilă pe planul opțiunii și societăților est-europene, astăzi în căutare de repere, după fericita lor ieșire din obscuritatea ideologiilor totalitare. Unele voci i-au reproșat lui Horia Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor îndepărtate ale sciziunii ce explică simptomatica ivire pe scena istoriei a omului recent. Dar admițând premisa că ivirea și afirmarea lui pe
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
tensiune, concentrată asupra locului unde se odihneau, făcea să izvorască din trupul meu o posibilitate inedită a cărnii, mai adâncă și mai fericită decât orice plăcere deja încercată. Mi-am deschis ochii și nu știu cât am stat așa, nemișcați, cufundați în obscuritatea străvezie a camerei, căutând iscoditori întrebări și răspunsuri unul în privirea celuilalt, eu, aplecată peste obrazul neliniștitor de serios, el continuând acea explorare a trupului meu, doar prin degetele întinse peste pielea fierbinte. Percepeam tot mai acut această apropiere și-
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
ochi și poți înțelege. Nu ești receptiv, inima împietrită va bloca întâlnirea cu mesajul evanghelic. Sub unghiul toleranței față de latura ininteligibilă a pildelor, Andrei Pleșu este un apărător al lui Iisus. Dacă pericopele sunt ezoterice, vina neînțelegerii nu ține de obscuritatea emițătorului divin, ci doar de proasta plasare a receptorului uman. Gura dumnezeiască nu greșește, doar mintea omului este failibilă. Dacă suntem imuni la pilde este fiindcă ne-am exclus singuri de la împărtășirea misterului din ele. Am rămas în afara tainei, dar
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
datorează, sintezei cu care plimba aparatul de filmat, dornic să căpătuiască prin mijloacele sale, aproape fiecare moment al acestor manifestări. Admiram afinitățile sale profesionale cu care dorea să însușească imagini de o uluitoare adâncime, făcând uneori comparație între luminozitate sau obscuritatea locului, dovedind strădanie în autodepășire. Am privit câteva momente, apoi am avut îndrăzneala să întreb pe cineva ce-mi era alături - personalitate culturală - cine este aceast domn . Doamna de lângă mine, mi-a răspuns printr-o simplă bucurie; se numește Marius
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
curs firesc și, după scurt timp, vițica se lăsă ușor peste el, caldă și moale, lingându-l duios pe la urechi. Fericit, Istrate se trezi cu senzația că plutește și când deschise ochii o văzu pe Verginica surâzând despletită în plăcuta obscuritate a camerei. - Vai, vă rog să mă scuzați, doamnă, nu-mi dau seama cum... Doamna însă, chicoti destul de amuzată și spuse: - Mirșică, gospodariule, de-acu lasî-ti pi mâna me! Cum părea că imposibilul se produsese, Istrate se conformă entuziast propunerii
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
POETULUI FEMEII Ți-ai construit destin din nuri apetisanți Și judeci fără milă ce-i dincolo de formă, Dar salivând în versuri fără prejudecăți, Cerșind un zâmbet muzei, din lumea ei anomă. Te crezi fidel peniței și-n visul conjugal Aduci obscuritatea pretinsului talent Și-n versuri ce-nspumează amonte și aval, Tânjești recunoștință, tu, epigon latent! Te-ai cocoțat pe umeri de serbede figuri Și-nnebunind o slovă, între doi sâni și pubis, Uiți universul cald și necuprins de friguri, Ce-ascunde
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
mici au obiceiul să-și facă mici răutăți unora altora, cei mari sunt spaima celor mici - pentru Binele care îl fac sau pentru binele care nu-l fac - și atunci autorul - Ovidiu Cătălin Caraiman - ne arată cât de răspunzători de obscuritatea și nefericirea lor suntem noi toți. Mă întreb de ce unii ,,oamenii mari” care vin în mijlocul nostru nu sunt suficient de cunoscuți!? Isus n-a fost cunoscut, Socrate și Shakespeare nu au fost cunoscuți, ei au fost recunoscuți abia când nu
,,ARTA DE A TRĂI – DIALOGURI CU TRECUTUL” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366014_a_367343]
-
ploaie mohorâtă mă avertiza parcă de încremenirea mănăstirii... În incinta sfântului lăcaș, oameni și monahi aproape deloc... Doar multă gheață groasă pe alei, de credeai că sunt lăsate intenționat pentru patinuarul trepădușilor sau baletul nepăsării... În Biserica mănăstirii, în pâcla obscurității mișcau doi călugări: unul la strană, fără să cânte, altul la lumânări fără să le aprindă. În rest, în brațele Luminii: Împăratul Hristos, Maica Domnului și Marele Ștefan în mijlocul Curții cerești, iar mai jos câteva morminte voievodale de veghe. M-
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
îmbietor numai pentru un public restrâns. Spre deosebire de Eminescu care și-a pus sentimentele în poezie și a fost adulat încă de la începuturi, Arghezi pare să-și ascundă eul liric într-un con de penumbră, rămânând să fie descoperit de cititor. „Obscuritatea lui Arghezi decurge în primul rând din nerespectarea logicii formale.”(Șerban Cioculescu) . Adică fără a fi ilogic și irațional, el nu compune poema cu gradație logică, ci cu stări de conștiință succesive, cu ruperea punților de legătură dintre versuri. Tudor
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
a fi ilogic și irațional, el nu compune poema cu gradație logică, ci cu stări de conștiință succesive, cu ruperea punților de legătură dintre versuri. Tudor Arghezi s-a format în ambianța simbolismului francez. Simbolul la el înfățișază cauza relativei obscurități. Exemplu poate fi poezia „Între două nopți”, o dramă metafizică, unde caută divinul prin săparea mai adâncă în odaie lui, care este cămara sufletului: Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie. Afară bătea vântul. Afară era ploaie. Și mi-am
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul masculin, iar trunghiul(cei doi bărbați și femeia ) ar fi nu numai simbolul complicității și al trădării, dar și acela al
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
al vieții, oroare a vieții. Tocmai dedublarea și tensiunea conflictuală este cea care provoacă anxietatea din proza lui Gib I.Mihăescu. Fire complexă, predispus să plonjeze în sfera imaginarului tot atât de intens ca în viața de zi cu zi, înclinat spre obscuritatea impulsurilor, Gib I.Mihăescu se simte atras de scriitorii în operele cărora găsește evaziunea și dorința de imaginar,cum ar fi Sadoveanu, Gorki și Gogol, mărturisire pe care o descoperim în nuvela Donna Alba, dar este atras și de Claude
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
ai operei sale edificatoare? Desigur că nu! Incă din Introducere, adică de acolo de unde de-departe ne arată creația sa, autorul ne spune că Cioran, cu clarviziunea sa de geniu filozof „ne cheamă deasupra genunii nimicului, a liniștii și a obscurității”, ca să-l putem vedea salvând din toată această lume, doar „o bibliotecă și un bordel”, adică cultura și omul decăzut. Bine-bine, vom zice, cultura asigură continuitatea creației, dar cu omul decăzut, îmbolnăvit de moravuri, ce mai faci? Foarte simplu: îl
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Închide Jurnalul, e/ al femeii care/ e măritată cu un plop". Toate ideile converg sau sunt adiacente decăderii existenței lucide în absurdul absolutului: "O umbră de zâmbet nedumerit și ochii... Ochii tăi/ verzi care/ clipesc în raza lanternei: în această obscuritate ce întrerupe/ procesul de fotosinteză... Atâtea". Realitatea degenerată și originalitatea expunerii dă o impresie polifonică poemului săgetate de reminiscențele fantomatice ale unei existențe alienate: "... Pe/ când azi, în această epocă de demență... ce se văzuse ea, bătrâna, goală, pe atunci
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
E. D.) * (Mormântul lui Ioan al Crucii) Aspirarea aerului umplea dimineața. Ai mers, încet, până la piatra cea gravă. Nu te-ai dus pentru a vedea, ci pentru a nu vedea. Singuri, în dimineață, tu și singurătatea-ți. Curgea aerul suav. Obscuritate, lumina ta. * (Unei frunze uscate) Ca sosită din rămurișuri celeste, frunză veștedă, cazi pe pământul splendorii și durerii pentru a ne arăta săvârșirea, extincția, așteptarea? Noi de asemenea, smulși, uscați, cădem pe pământul nesfârșit, ca o floare a negării cădem
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
nu aud cum doare iarnă. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geana, vine cu o depărtare, iar fereastră deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea să albă. DÅ SKA DU VETA... Hâr du lagt någonsin örat moț marken för att höra hur gräset växer? Hâr du någonsin satt tanke vid tanke för att födda mig bakom ögonlocken? Hâr du druckit någonsin från källan som rinner
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]
-
preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării”, „obscurității” limbajului din poezia modernistă”; 5. ”face limbajul cât mai permisiv comunicării, îl deschide făcându-l cât mai verosimil”; 6. se adresează direct cititorului, apropiindu-se direct de poezia existentă în lucruri”; 7. „ea nu mai separă lumea în poezie și
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
că singurul sunet a fost un murmur răstignit în marginea pieptului său costeliv. Probabil că visase înclusiv lacrimile. Dar ce vis frumos. Sa visezi curgerea firească a unei singure lacrimi în glasul obrazului albit de vreme. Clipi cu greutate dureroasă. Obscuritatea gravă a camerei îndemna la somnolență. Își simți picioarele grele ca piatra. Începu să pășească cu stângăcie spre patul neatins de nicio mână de femeie așezându-se într-o parte. Efortul îl făcea să respire cu greutate. O moleșeală călduță
FLUTURI SUB CEARCĂNE II de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355837_a_357166]
-
mult stăpânire pe lume, să putem fi în stare să nu mai răspundem: - Eu - omul care a uitat să se bucure! astfel ca mereu iubirea, mila și mângâierea (Dialog simplu) să înlăture risipirea sufletească în vâltoarea singurătății cotidiene. Evadarea din obscuritate va deschide drumul către izbăvire. Octavian Mihalcea Referință Bibliografică: metamorfoze - cronică la vol. Fără Titlu/Ohne Titel, Viorela Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 608, Anul II, 30 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
minune Cum rece te măsoară fiecare. În verbul tău o lume să adune Imagini prin cuvinte-nnoitoare, Dar tu să nu le crezi scăpărătoare Când unii le vor socoti ca bune. De nu vei vrea mistere a desface Și nici obscurități care s-ascundă Un gol imens ce taine ar preface, Nu ai o inspirație profundă, Dar versul tău încântă și le place, Și te-ntâlnești cu ei pe-aceeași undă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Aceeași undă / George Nicolae Podișor : Confluențe
ACEEAŞI UNDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356579_a_357908]
-
au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-un dormitor mic fără nicio fereastră. O veioză pitică întreținea obscuritatea camerei. După ce am intrat pe rând, nu știu cum a reușit Giulia să închidă ușa. Edy sărise în pat, deja se dezbrăcase din mers cu nivelul politic ridicat și a hotărât: - Costumul lui Adam nu îl dau jos în ruptul capului! Întinzându
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
de glasul nostru/ planând în rotocoale line/ peste ființe năpădite de ierburi,/ scoici, melci și sare/ fierbinte". Dar în umbră stă binecunoscuta "Efigie arsă/ într-un timp sonor, de clopote." Chiar dacă peisajul existențial se prezintă bântuit de torturantul spirit al obscurității, speranța va persista, infatigabila speranță: "Voi vedea/ încă o dată soarele, luna crescând și, poate,/ mugurii unei vindecări colective." "Belșugul sclipitor de nisipuri spulberate", iată sintagma caracteristică încercărilor de a depăși, transfiguratoriu, cercul fenomenelor terestre. Volumul Pianissimo al Mariei Calleya are
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
ieșea din tipare, el gândea altfel despre poezie. Capitolul al doilea are ca titlu un vers din Eminescu: „Organele-s sfărâmate și maestrul e nebun!” Acum mitul Eminescu își lărgește aria. Poezia ultimilor ani, limpede și armonioasă, scuturată de „surplusul” obscurităților din prima fază, inteliogibilitatea ei și muzicalitatea au fost factori decisivi pentru consolidarea unei noi etape mitice. Poemul „Luceafărul” sau poezia „La steaua” ne stau mărturie. De asemenea poeziile din „epoca veroniană” se deschide către un public larg, un fel
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
clipă - ntre sunetele mute Și-ți înapoiez tăcerea din priviri , Fugi , ascunde-te și du-te Și uită lianele acestei iubiri ... Cu o ultimă psihoza inund cerul Înghesuind amintirile-ntr-un sertar , Stând în aer privind doar aerul Că în obscuritate să te uit iar ... Trec prin timp privind trecutul Și mă strecor timid din gândurile tale, Mă cenzurez în nemișcare că lutul Încremenit în formă de petale ... Îmi caut liniștea între stele Și mă ascund pe-acolo pe undeva , Să
INTRE STELE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362570_a_363899]
-
să fie cald până vine de la școală Mișu, fiul meu, și să hrănesc cele câteva animale din bătătură. În fiecare seară, de la ora șase, curentul electric era întrerupt. Aveam o lampă cu gaz pe care o aprindeam și în semi‑obscuritatea bucătăriei pregăteam ceva de mâncare. Era frig în bucătărie. Mirosea a gaz de la lampă. Mirosul îți intra în haine și în piele. Sun la ferma agricolă din satul Ghiduleasa și îl rog pe paznic să o anunțe pe secretara Organizației
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]