265 matches
-
că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă în politică. Principele Gorceakoff se mărginește a cita exemplul românilor, și crede că observațiunea sa poate să liniștească în totul pe acei cari se tem că Rusia va dobândi devotamentul absolut al populațiunilor în favoarea cărora și-a impus cele mai mari sacrificii. Principele de Bismarck declară că, încât privește necesitatea de a asigura libera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a Marelui Consiliu European și iluștrilor reprezentanți ai Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, al cărui spirit înalt și inimă mărininoasă am avut așa des ocaziunea de a le aprecia în timpul petrecerii sale în mijlocul nostru. Președintele zice că Congresul va examina conștiincios observațiunile prezentate de delegații României. Reprezentanții români retrăgându-se, ordinea de zi cheamă examinarea I-ului aliniat al Art. V al Tratatului de la San Stefano. Principele de Bismarck observă că este vorba de a se ști dacă puterile înțeleg a recunoaște
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la interesul ce ia Englitera în cestiunile de navigațiune a Dunării-de-jos, principele de Bismarck zice că opiniunea care înfățoșează Dunărea ca o mare arteră a comerțului german cu Orientul se reazemă pe o ficțiune, căci navele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sale asupra competinței înaltei Adunări în această ces tiune streină în ea însăși tratatelor din 1856 și 1871 și celui de la San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
asupra fondului. D. Desprez adaugă că comisiunea a menținut redacțiunea primitivă, care-i pare că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor politice și civile ale israeliților din România. Alteța-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
angagiamentele ce ar lua le-ar cauza cheltuieli superioare tributului ce ar fi răscumpărat. Comitele Șuvaloff credea până acum că această cestiune a fost decisă cu ocazia declarației independenței și pentru acest motiv nu a prezentat în această privință nici o observațiune. Cu cât Excelența-Sa consideră însă cestiunea, cu atât i se pare just ca principatele să ia sarcina datoriilor în parte pentru teritoriele acum concedate, și cu atât mai mult i s-ar părea nedrept ca dânsele să fie constrânse
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
limbei române și modul de a scrie cu ele” cu semnătura lui Arune Pumnul, profesoriu cesariu regiu de limba și literatura românească. Serialul semnat de Aron Pumnul continuă cu publicarea de „Fragmente din literatura românească” referitor la „Prefață”, apoi cu „Observațiuni” ale cititorilor la articolele publicate. Paginile gazetei au găzduit poezii ale numeroși autori români precum: Lăcrămioarele, Strigoiul, Adio Moldovei - de Vasile Alecsandri, O fată tânără pe patul morții, Mircea cel Mare și solii, Ștefan cel Mare și maica sa de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poeziei moderne de către oamenii de cea mai bună-credință, o cauză fiind tirania spiritului logic, altfel spus, a spiritului aristotelic asupra acestora. Ne oferă, în acest curs, o estetică experimentală: "Ei bine, după o îndelungă citire de poeme, după o atentă observațiune a structurilor lirice, putem să ajungem la încheierea că există un număr limitat de atitudini de felurite intensități cărora un poet adevărat nu li se poate sustrage. Mai simplu am zice că, deși poezia este o operă de creațiune, ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu pași repezi de moda cea mai comodă și mai morală. Cel puțin așa susține domnul Ibrăileanu. D-sa poate are motive de indiferență ca să susție asemenea aserțiune. Pentru motivele contrarii, mă raliez și eu. Trebuie însă să facem unele observațiuni și unele distincțiuni. Cei care frecventează eleganta și fina capitală a Franței și a femeilor din toată lumea, nu bagă în samă exagerările acestea de economie de rochie. Burghezia franceză e încă destul de conservatoare și nu se grăbește să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a scandalizat nespus, deși, cu toată goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
goliciunea, moravurile erau foarte pașnice. Insularii l-au ascultat și s-au acoperit cu haine. Femeile mai ales au pus rochii lungi cum cerea moda epocii. Îndată s-au înmulțit excesiv violențele bestiale. Observațiuni. Trebuie să mai facem și unele observațiuni asupra răpeziciunii cu care ne însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în el ca-n cartea naturii. Ne însușim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
waslo distans Ungaricis milliaribus - care întrece cu mult pre Huși prin frumusețea locului, căci este lung și în lat situat pe o colină, la apus râul Bârlad, la răsărit pârâul Vaslui îl înfrumusețează”. Raportul său, scris în limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române. El conține multe informații despre obiceiurile și rânduielile din Moldova. Despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o fabrică de silitră”. Un alt călător care a trecut prin acest ținut a fost inginerul militar, maiorul, apoi colonelul I. C. Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000 de oameni de grosul oastei care se afla la Huși, cale de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
omul său de încredere, preotul iezuit secui Paul Beke . Bandinus exagera atunci când afirma că cele mai multe orașe sunt ungurești: Trotuș, Bacău, Huși (Huse Varosa !), ca și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
probabil în glumă, că ar fi fost poate mai estetic, în tot cazul mai puțin trist, să fi păstrat macar pe unul în viață din cei doi tineri îndrăgostiți ce figurează în prima mea încercare literară. Am surâs la asemine observațiune. Acest lucru n-ar fi putut niciodată să iasă din pana mea. Pe atunci eram de un lirism așa de grozav!... Nici n-aș fi înțeles un amor vrednic de a fi descris, fără condițiunea sacrificiului vieței ambilor înamorați. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urmă îl cred împrumutat, dacă nu mă-nșel, de la Raoul Ponchon. "Împrumutat" e un eufemizm, desigur; un eufemizm consacrat încă: împrumuturile aceste nu dau niciodată loc la restituire.) Pe când citea una din aceste cronice, maestrul îmi făcu într-o zi observațiunea aceasta: De ce subliniezi cuvintele pe al căror efect te bizui? Vreai să deschizi ochii proștilor care te vor citi?... Află, dragul meu, că vorbele de spirit nu sunt pentru proști. Și învață de la mine, că nu e bine, când scrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
subiectul lucrării sale nu-l constituie atât evreul, cât mai ales românul : „[Studiul] va scoate În relief pe evreu cu calitățile și defectele ce le vede la el românul și ne va desveli, În același timp, În parte, puterea de observațiune, prejudecățile și slăbiciunile poporului român, [...] ne va Înfățișa pe evreu așa cum Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses Gaster era convins că această caracterizare este „autohtonă română, născută din propria observațiune a poporului”. Un argument În acest sens este și faptul că - În contrast cu textul de mai jos, În care diverse animale sunt asociate cu diferite nații, din vestul Europei până În centrul Asiei - În textul de mai sus nu se amintesc popoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
J. J. Barthélemy, Metastasio, Alfieri etc. Boierimea se abonează la jurnalele apusene și-și agonisește biblioteci cu cărți franceze și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, în care dă și un mic tratat de prozodie, cu exemple personale, deși se arăta sceptic cu privire la folosul lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa pot afla verice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci se demonstrează observațiuni morale milenare. În Soacra cu trei nurori dăm de eternul conflict dintre noră și soacră; Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; Dănilă Prepeleac dovedește că prostul are noroc; Punguța cu doi bani dă satisfacție moșilor care trăiesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU Lucia Mantu caragializează și ea în "miniaturi", "instantanee", scoțând din barocul adreselor oficiale și al anonimelor, folosit cu o discreție feminină, mici observațiuni de psihologie provincială, adesea delicate. Cucoana Olimpia e un soi de monografie a existenței unei gospodine ducând o viață stereotipă (deretecat, tabieturi, sindrofii, joc de cărți, audiția aceleiași melodii la minavetă). Punctul de plecare este în Gîrleanu și Bassarabescu. DAMIAN
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lovi în domnitor. Prin grădinile de petreceri, prin celelalte localuri publice, lumea cerea lău tarilor să cânte Marsilieza. Era o adevărată frenezie. Lăutarii atacau cântecul revoluției franceze, aplauze furtunoase urmau și strigătele de: „Trăiască Franța!“ izbucneau din toate piepturile. În urma observațiunilor reprezentan tului Prusiei, guvernul fu silit să interzică cântarea Marsiliezei prin localurile publice. Chiar și preoțimea se dedea la manifestație în favoarea Franței. Când preoții veneau cu botezul la zi întâi cântau: Mântuiește, Doamne, norodul tău Și blagoslovește moștenirea lui, Biruință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pagina 157 * O doamnă îmi atrage atenția că principesa Irina Suțu nu era născută dintr-o familie burgheză, ci dintr-o familie din cele mai aristocrate, familia Hagi-Moscu având o ascendență nobiliară fără contestație posibilă. Iau act cu mulțumire de observațiunea doamnei care mi-a scris (Id., ibid., nr. 11607, 6 februarie 1922, pp. 1-2). 8. În zilele de 13/25, 14/26 și 15/27 martie 1888 „opoziția unită“ a organizat mari manifestații de stradă, care au dus la căderea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremea aceea, Ionel Brătianu, să i le pun în mână. Nu vreau să numesc comandantul Jandarmeriei de atunci și să-i arăt până unde poate să meargă. Am dat Domnului Prim Ministru acest memoriu și nu mi-a făcut nici o observațiune. Președintele: Altă întrebare. Acuzatul: Dacă acest fapt al deținerii, de către un șef de organizație politică, a acestor ordine și acte, a fost considerat vreodată ca un gest de trădare sau ca ceva periclitând existența statului. Președintele: Care este părerea Dvoastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]