5,382 matches
-
eu la tine?” Pe lângă muzică, filosofie... Titi avea un suflet sensibil, plin de poezie și frumos, suflet care vibra la orice sunet misterios. Pe lângă iscusința redării atâtor variate trăiri, autorul dovedește un real talent al descrierilor înconjurătoare, fiind un fin observator, totul făcut cu migală de bijutier, cu rafinament și dezinvoltură creatoare. Mi-a atras atenția descrierea orășelului Vecinești (se pare că este vorba de orașul Isaccea-vechiul și misteriosul Vicina, după unii istorici), fiecare detaliu fiind redat în fraze remarcabile, esteticul
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CIVILIZAȚII EXTRATERESTRE Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Compendiu la lucrarea domnului Liviu Pirtac „ CIVILIZAȚIILE EXTRATERESTRE - PRIETENI, DUȘMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOȘI DE EVOLUȚIA „MAIMUȚELOR” DE PE PĂMÂNT ? Am citit cu plăcere lucrarea specificată considerată de autor drept o opinie. In fond lucrarea este un eseu al unui credincios Ortodox care consideră binele și răul drept entități spirituale legate de existența
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1444939237.html [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
mecanism sunt adesea folosite în Bulgaria și România pentru dispute politice și nu ca instrument pentru realizarea obiectivelor stabilite”. Și totuși, progresele certe ale justiției din România sunt apreciate mai cu seamă în favoarea țării noastre, în problema dosarului Schengen. Unii observatori se întreabă de ce în cadrul convorbirilor dintre Bulgaria și Croația nu a fost rostit nici măcar un cuvânt despre faptul că țara de la sud de Dunăre a pornit la drum împreună cu România pentru a atinge dreptul de călătorie în spațiul Schengen. Deși
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
lipsesc. Membrii și înlocuitorii acestora sunt aleși în funcție pentru rolul și experiența lor în evaluarea medicamentelor din plante și reprezintă ANMDM. (2) Până la momentul aderării României la UE, reprezentanții ANMDM participă la activitățile Comitetului pentru medicamente din plante în calitate de observatori activi. ... (3) La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe piață, ANMDM trebuie să ia în considerare monografiile comunitare pentru plante, elaborate și publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenției Europene a Medicamentelor. În cazul în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
Așa se intitulează simplu, cartea de câteva sute de pagini scrisă de Dl Herman Victorov, evreu născut în România și publicată în 2012 de editura Maple Red Ph, Windsor, Ontario, de pe lângă ziarul Observatorul, cu o prefață scrisă de Dna Profesoară Mihaela Ignat. Cartea are patru capitole mari, cu 39 de povestiri despre viața și personalitatea autorului, tinerețea lui, munca pe șantierele mari ale României (Vidraru, Porțile de Fier), viața alături de soția lui medic
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal by http://uzp.org.ro/din-viata-unui-om-oarecare-pagini-de-jurnal/ [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
se adapteze și să trăiască așa cum o făceau înainte la ei acasă, fiind foarte apropiați de biserică, dar și aceasta, la rândul ei, prin Părintele Gheorghe Săndulescu, ascultându-le cu aplecăciune păsul și sufletul. Același lucru îl face și ziarul Observator, în frunte cu Directorul lui, Dl Dumitru Puiu Popescu, care, neobosit pe tărâmul cultural, exprimat în diverse forme de o înaltă ținută, încearcă împreună cu biserica și cu toți românii de aici să mențină vie cultura, limba și religia noastră și
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal by http://uzp.org.ro/din-viata-unui-om-oarecare-pagini-de-jurnal/ [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
în vedere că semnăturile rezidenților temporari nu sunt acceptate, reiese că românii din străinătate nu au drepturi egale, iar voturile lor nu au aceiași greutate în fața legii românești, adică legea electorală românească este discriminatorie. Candidații independenți nu își pot trimite observatori în secțiile de votare. Câștigătorul nu este desemnat prin majoritate simplă, ci printr-un mecanism de redistribuire a voturilor, aflat la discreția partidelor politice. Deci, candidații independenți nu beneficiază de redistribuire pentru turul doi. În același timp, candidaților susținuți de
ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Simona_botezan_alegeri_parlamentare_20_simona_botezan_1354528800.html [Corola-blog/BlogPost/351662_a_352991]
-
iau în calcul în producerea informației vorbesc ele însele despre latura “conformistă” a produsului și producției, despre circulația căreia informația îi este destinată în vederea ajungerii în spațiul consumului: acela al receptorilor intenționați (destinatarii, arhireceptorii, observatorii vizați) și al receptorilor involuntari (observatori fără voința producătorului)” (pag.60). Pentru a fi tratată ca o știință, comunicarea/informația avea nevoie de reglementări, autorul ne explică acest aspect: “întotdeauna rostirile esențiale vor fi întâmpinate cu neîncredere și tratate cu o suficiență autotelică, vecină cu nepăsarea
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-un-eseu-despre-teoria-informatiei-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
profesoratul practicat cu sârguință, Adriana scrie versuri, în genere, de confesiune, de stare și sub aerul mărturisirii găsim freamătul căutării echilibrului prin delicatețe lirică. Postat secvențial în timp, între azi și ieri sau viitor, un ego, transformat parcă în secundul observator sinelui, analizează suișurile și coborâșurile unui vector de citire a lumii intr-un mod abstract. “inventez alternative pentru azi pentru mâine sau un imposibil cândva și încă aud în mine povești nespuse” (mă desparte de mâine doar un gând) Pe
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
mai mari progrese s-au făcut începând din 2005. Eventualele poticneli sau tendințe de a stopa procesul, (evenimentele din iulie 2012, care au dus la referendumul pentru demiterea președintelui României, „Marțea neagră” etc), au fost sancționate de public și de observatori din Occident. Progresul în direcția menționată a făcut ca orice alt factor de structurare a clasei politice să treacă în poziție secundă. Iar aceasta este punctul central al raționamentului nostru. Indiferent de alianțe politice, independența procurorilor și a justiției a
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani by https://republica.ro/forta-care-determina-aliantele-si-majoritatile-politice-in-ultimii-ani [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
ultima vreme, într-un con de umbră, făcând loc altora, mai tineri sau mai la modă. Privitorul, va descoperi in lucrările ei o bogată fantezie interpretativă a realului și o discretă concepție intelectuală a subiectelor. Tratarea acestora evidențiază o excelentă observatoare a naturii, pe care o ilustrează subiectiv, dar în nici un caz pur decorativ. Matilda Ulmu se exprimă pe spații cu mari adâncimi de perspectivă, surprinzând secvențe ale realității cotidiene. Uneori tușa și linia din pânzele ei au calități sculpturale, evidențiind
SINCERITATEA COMUNICĂRII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1460097732.html [Corola-blog/BlogPost/381320_a_382649]
-
care joacă zaruri la stâlpul infamiei”; „fumând cu chiștocul ascuns în palmă”, când îmbracă „aceeași ginși / Din piele de șopârlă sintetică”, sau vânzând „petrol lampant la promoție!” Un univers straniu, plin de personaje la fel de ciudate, în care poeta e un observator acribic al realităților pe care le dezvăluie răspicat, în stilul jurnalistic, atât de familiar: „La fereastra fără mușcate, / Cu literele scurgându-se dintre pagini / Încerc să citesc ceea ce a mai rămas / Din generația ce umblă pe stradă / Cu sacoșa goală
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_alt_fel_de_tablete_sotron_cezarina_adamescu_1386445104.html [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
și-au auto asumat-o ca alternativă la libertatea(!!) bine controlată a țării de unde plecaseră. Și care mor, la fel cum au trăit, discret și elegant, așa cum reușesc să moară numai adevăratele doamne. Bianca Marcovici este și o foarte bună observatoare a vieții din jurul ei. Vede cum o femeie de o frumusețe exotică își mistuie viața inutil pentru un bărbat a cărui singură calitate este doar un narcisism pronunțat iar în contextul unei societăți foarte austere în privința moralei acest lucru nu
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418290140.html [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
folclor din Moldova. În 1869 își pusese în gând să conferențieze în Maramureș despre poezia populară.” (A.Z.N. Pop, 1978:102). Am putea spune, nu ca eminescologi, nici nu ne permitem să afirmăm acest lucru, ci doar ca modești observatori, că la Mihai Eminescu, basmul popular a fost o pasiune exprimativă a libertății interpretărilor, a jocului luminii în întunericul teluric, a prezentării altfel a eului din fiindul interiorizat, a creării putinței din neputință. Pe scurt, basmul a fost pentru poet
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
tainic și cu speranța Unor imaginare reîntâlniri pe tărâmul celălalt Pentru un adio pe care n-au mai apucat Să și-l rostească sau nu l-ar fi Pronunțat nicidată pe văile morții ... Din sălașe cuibărite-n vârfuri de copaci Observatoare împletite din crengi de brad Ori funii fibroase din sălcii pletoase sau iederă- Nu mai prididesc a scruta zările Cercetașii ambelor tabere de luptă A confederaților și a unioniștilor Unii dintre ei mai zeloși exersând Un supliment la fratricidul în
CARNAGIU LA GETTYSBURG (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Carnagiu_la_gettysburg_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/359633_a_360962]
-
crește atunci când leagă realitățile, cele interioare ale sufletului, cu cele exterioare ale lumii, și se produce astfel o regăsire, o recunoaștere. Simțirea poemelor sale depășește actul descrierii, dovedind că Marius HRISCU este însă un bun arhitect al miniaturalului, un fin observator, un bun îmbinător al lumii ideilor cu concretul. Experiența descoperirii de sine prin refugiu este psihologia salvatoare, imaginarul devine estetic, verosimil. Poetul ajuns pe insula cuvintelor, nu uită să precizeze ora exactă, ziua, luna, anul acestor stampe care dau impresia
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/De_la_istorie_la_poezie_sau_curajul_de_a_pompiliu_comsa_1331622032.html [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CIVILIZAȚIILE EXTRATERESTRE - PRIETENI, DUȘMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOȘI DE EVOLUȚIA „MAIMUȚELOR” DE PE PĂMÂNT ? Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Fiecare aspect al naturii dezvăluie un mister adânc și ne atinge simțul de uimire și admirație. Cei care
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1444489984.html [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
îl percepeați acum zece-douăzeci de ani spre exemplu ? Eu da. Suntem „ajutați”, crede subsemnatul, să ne grăbim către ceva (sau „cineva”) anume. Și nu e bine. Înseamnă cu suntem ... „controlați”. ( va urma ) Referință Bibliografică: CIVILIZAȚIILE EXTRATERESTRE - PRIETENI, DUȘMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOȘI DE EVOLUȚIA „MAIMUȚELOR” DE PE PĂMÂNT ? / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1744, Anul V, 10 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1444489984.html [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
viața din exil. Urcă o treaptă profesională, devenind măsurător cu licență, iar după un timp, în echipă cu Tiberiu Cunia, ajunge protector al pădurilor, stând de veghe cu schimbul într-un turn din mijlocul nesfârșitelor păduri canadiene. Această perioadă de observatori ai pădurii este pentru cei doi real prilej de relaxare și de pregătire temeinică pentru ceea ce va urma în viețile lor, în carierele lor, care de-abia, de-abia, începeau să prindă contur. La 10 septembrie 1953 se îndreaptă spre
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
faptele să capete consistența necesară și creând legăturile neapărat necesare cu adevărul istoric. Actele de cancelarie ne plasează palpabil în firul aparent pierdut al faptelor și ne readuc pragmatic în rolul de cercetători autentici în care nu mai suntem doar observatori ci beneficiari direcți, pozitiv sau negativ ai faptelor consumate cu mai mult sau mai puțin timp în urmă. Cancelariile și birourile sunt la momentul însemnării tributare concepției în uz la momentul redactării. După o vreme se judecă mai degrabă prin
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484893616.html [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
-ți spun chiar e bine așa. Statul poate controla orice mișcare a oricărui individ până și în somn. -Bine, lasă asta acum... Mai ții minte când ne-au timis în prima misiune pe insula aceea unde se află un radio observator astronomic? -Nu! nu mai țin minte! fu răspunsul lui Shantal Perlyn. -Ne-au zis că niște indivizi contaminați au atacat observatorul. Cercetătorii erau blocați înlăuntru. Aveau arme dar erau puține și muniția era limitată... -Habar n-am ce vorbești, spuse Shantal
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1464721567.html [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
prozatoare, traducătoare, profesoară. Care dintre aceste preocupări vă definește mai bine? Betty KIRCHMAJER-DONCA: În cele trei ipostaze, de poet, prozator și traducător, care împlinesc, rotunjesc statutul unui scriitor mă simt când scufundată într-un lirism de nevindecat, când narator, descriptiv, observator, psiholog, când omul care dorește să penetreze literatura franceză prin traduceri, în literatura română. Vă pot răspunde că, în ceea ce mă privește, vocația de profesor o am, talentul trebuie cultivat prin multă muncă și pasiune. Dacă acestea două ar lipsi
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
iau în calcul în producerea informației vorbesc ele însele despre latura “conformistă” a produsului și producției, despre circulația căreia informația îi este destinată în vederea ajungerii în spațiul consumului: acela al receptorilor intenționați (destinatarii, arhireceptorii, observatorii vizați) și al receptorilor involuntari (observatori fără voința producătorului)” (pag.60). Pentru a fi tratată ca o știință, comunicarea/informația avea nevoie de reglementări, autorul ne explică acest aspect: “întotdeauna rostirile esențiale vor fi întâmpinate cu neîncredere și tratate cu o suficiență autotelică, vecină cu nepăsarea
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-despre-teoria-informatiei-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
-le alte străluciri. Apoi, deodată auzeam: -Stânga, stânga, stâng-afaar’! Semn că hora se-nvârtea prea mult pe dreapta. Dar asta era o dublă comandă. Direcționa hora spre stânga și în același timp o lărgea, o făcea mai mare. Strigătorul, fin observator, văzuse că-n horă se prinseseră mai multe persoane și că toți jucătorii se-nghesuiseră. Făcuse această strigare ca să readucă hora la forma ei normală cu distanțe egale și lejere între jucători. Iar jucătorii...toți știau ce pași să execute
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
componența comunei Voinești). Mai întâi de toate, studentul țărănist TRAIAN GH. MARINESCU zis GEAGU, cel care l-a obligat pe prefectul comunist Gogu Popescu, prin arderea urnelor de vot în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946, să le repete în prezența observatorilor străini. Ulterior, devine adjunctul Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU (nume conspirativ “Tarzan”) și este executat demonstrativ, fără judecată, pe 2 februarie 1950, în apropierea locurilor natale, la intersecția șoselei Câmpulung-Târgoviște. Cadavrul tânărului a fost păzit de Securitate timp de 48 de
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]