218 matches
-
să fie volnic cu cartea domnii mele a lua de pre la toți cărăușii ce poartă chirie... câte 2 p(o)t(ronici). Așijderea și de marfa de pești sărat să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 ocă de pește și de carul sau căruța cu pește proaspăt să ia câte 2 p(o)t(ronici) și 2 pești de car, și de or treci și pe laturea târgului tot să dea venitul m(ă)n(ă)stirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m(ă)n(ă)stirii... orice fel de breaslă ar fi”... Mare ți-i minunea ta, Doamne! Păi, cel care urma calea rohatcei (barieră) Trei Calici (de pe Calea Gălății) trebuia să oprească și să scotocească prin coșul căruței după “2 ocă” de pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru Trei Sfetite, ci doar ședeau cu mâna întinsă!... ― Drept urmare, pe lângă scutirile anterioare, Grigorie Ioan Calimah voievod mai adaugă dreptul de a lua “în toată vremea și a domnii mele... din ocna domnească... câte una sută lei pentru o sută ocă de ceară să fie... de arsu neîncetat la sfintili moștii a Prepodoabnii Paraschivii”. ― Apoi, pe lângă toate scutirile pe care le avea mănăstirea, vodă mai adaugă: “Pentru o moară... ce are mănăstirea pe apa Prutului... să fie în pace de dajde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfintelor bisericilor creștinești,... i să cuvine dară... cu multe feliuri de daruri a ne închina și a sluji... Și... avându Sfântul Mormânt aceste rânduite mile pe an cu testamenturi de la luminații domni,... adecă 250 lei din vama domnească pentru 500 ocă de ceară și 150 de steții de sare de la Ocnă, și 5 jumătăți de vin de la Cotnari și 200 lei pentru școalele ce se țin la Sfântul Mormânt,... iar mai vârtos preiubit fratele domniei mele, domnia sa Costantin vodă,... au rânduit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ʹʺCela ce va face polojenii ca acealea cu ocări și cu sudălmi asupra altuia, aceluia să i se taie capul, după cum zic mulți dascăli. Aceasta se socotește și se face, când aceale scrisori și aceale polojenii cu sudalmi și cu ocă ri vor fi tocmite cu vicleșug.” Dar vicleșugul trebuia să fie așa de mare încât ʺcel atins să moară de supărare or de rușine.ʺ ʺ... iară de nu vor fi așa reale (rele) și grozave, ci vor fi mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
martie 1790, dăm nas în nas cu altă stareță a mănăstirii Socola. Cărui fapt datorăm plăcerea? Apoi Martha - stareța - se învoiește cu Ene Anastasiul „cupeț” (negustor) care avea patru pogoane de vie pe moșia Socolei ca să dea mănăstirii „cîte una ocă ceară de tot pogonul; și de... a mai cumpăra... vreun pogon doaă, să aibă a da... tot cîte una ocă... de ceară de tot pogonul”. De aici se vede că „rugătoarele” de la mănăstirea Socola știau să se chivernisească. Și nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
învoiește cu Ene Anastasiul „cupeț” (negustor) care avea patru pogoane de vie pe moșia Socolei ca să dea mănăstirii „cîte una ocă ceară de tot pogonul; și de... a mai cumpăra... vreun pogon doaă, să aibă a da... tot cîte una ocă... de ceară de tot pogonul”. De aici se vede că „rugătoarele” de la mănăstirea Socola știau să se chivernisească. Și nu se încurcau, ci mergeau în rând cu vremurile. Asta se vede din cele scrise la 23 august 1790, când stareța
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de mia de oca (1.291 kg). În noiembrie și decembrie 1827, se plătea, pentru <schela> Sculeni, 3,20 lei suta de oca (129 kg), iar în iunie 1827 trei lei suta de oca și „1 leu de miia <de ocă> brudina” tot pentru Sculeni. Pentru <schelele> Lipcani și Galați, prețul transportului era dublu față de cel al Sculenilor. Așadar, prețul de cost al transporturilor de sare varia în funcție de greutatea drumului și de distanța la care se transporta. Un cărăuș putea încărca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care lucrau doi lucrători, dintre care un copil. În acel atelier se produceau macaroane și fidea în valoare de aproximativ 19.000 lei anual. D. Diesam, proprietarul probabil al atelierului, a înființat acel atelier în 1862, producând anual 6.000 ocă aluat, folosind ca materie primă făina și grișul. Făina și-o procura „de pe la morarii din Iași”. El scotea 15 soiuri de aluaturi. Un grup numeros îl formau meșteșugarii care prelucrau carnea. Fiecare târgușor avea cel puțin un casap (măcelar). Orașele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Place, a reușit în cele din urmă să-l oblige pe Niciman să-i respecte dreptul său exclusiv de măcinare a grâului prin mijloace mecanice. Niciman a fost nevoit să renunțe la măcinarea grâului. Producția anuală era de 60.000 ocă de arpacaș. Arpacașul fabricat de Niciman era de trei calități. Mașina de vapori avea o putere de zece cai. Rezultă, așadar, că întreprinzătorul mai sus pomenit înființase inițial o instalație rudimentară, din lemn, de producere a arpacașului, care a funcționat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
IESĂ Identitate Europeană de Securitate și Apărare IEVC Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare ISIS Statul Islamic din Irak și Siria JAI Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NPT Tratatul de Neproliferare Nucleară OCI Organizația Conferinței Islamice OEP Organizația pentru Eliberarea Palestinei ONU Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PEM Parteneriatul Euro-Mediteranean PESA Politică Europeană de Securitate și Apărare PESC Politică Externă și de Securitate Comună PEV Politică Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de către prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Abdullah Bin Abdul Aziz, a fost aprobată cu prilejul celui de-al 14-lea summit desfășurat la Beirut (Liban), între 27-28 martie 2002, fiind adoptată tot atunci. În aprilie 2002, Organizația 995 Conferinței Islamice (OCI/the Organization of the Islamic Conference) a adoptat această inițiativă de pace la întâlnirea de la Kuala Lumpur (Malaezia), inițiativa fiind reafirmata, în mai 2003, de către miniștri de externe ai țărilor islamice, la reuniunea de la Teheran și ulterior la summitul Ligii
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Cvartetul pentru Orientul Mijlociu la fel de activ așa cum a făcut-o administrația Bush. 994 Pentru detalii a se vedea Lucian Sanda, Dimensiunile internaționale ale conflictului israeliano-palestinian (teza de doctorat), Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010, p. 8. 995 OCI este o organizație interguvernamentala compusă din 57 de state musulmane. Pentru mai multe detalii a se vizualiza site-ul oficial al organizației la http://www.oic-oci.org/. Accesat: 11 ianuarie 2011. 996 Cf. inițiativei rezolvarea problemei refugiaților palestinieni nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
180 m. În urma unui cataclism natural istmul care lega cele două părți ale uscatului în zona Dardanele, s-a prăbușit iar apele din Mediterană s-au scurs în Marea Neagră pînă au ajuns la același nivel. În limba română avem cuvîntul oci(ochi) de apă iar pentru o baltă foarte mare se folosește cuvîntul ocean sau ochean. Cum Marea Neagră nu avea scurgere în Mediterană pînă la mijlocul mileniului Vl î.e.n. populația nord și sud dunăreană l-a reținut ca un ochean sau ocean
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Însă în condițiile de stânjenire culturală în care scria, gestul lui e merituos și se cade să-i cităm o descripție a carnavalului: Cu-a carnavalului sosire, Să-i de blini unse tare În scârbe să face lipsire; Și o ocă băutură, Căci făcutele nenumărate Să-i de nouă gînditură; Sunt cu beția-ncurcate. Pe la multe făgădăi, Vezi veselii și bătăi, În care dă rusu strigare Deci intră și moldovanul, Căutând în pungă banul, Dar găsind el mărunțele, Strigă să-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mulțămire!... Mi-am zdruncinat șelile prin droșce pe paveaua noastră... cea vândută carîtașilor!... făr a câștiga altă plăcere, decât o durere în șolduri ă...î Am alergat ca un iepure pe câmpul Copoiului, făr a căpăta altăceva decât o ocă de colb în piept și deplină încredințare că locuitorii Iașului au fost și sunt oamenii cei mai colbăiți din toată lumea... Am fost la balurile măscărite... vreu să zic măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
minute. * linia metodică - succesiunea de exerciții introductive și fundamentale; * strategia didactică - cea prezentată la săritura în lungime; * tipul de evaluare: cu calificative sau note pentru corectitudinea ecanismului de bază sau a fazelor acestuia, evaluare curentă de tip formativ și cu ote conform sistemului de evaluare adoptat de profesor în libertatea opțiunii, valuare sumativă de tip criterial. 7.6. Predarea - învățarea tehnicii săriturii în înălțime procedeul cu pășire Săritura în rile obligatorii ale educației fizice școlare începând cu clasa a VI , unde
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru ani pentru 39 poloboace ce vândusem - continuă crâșmarul - nu mi s-au agiunsu 323 lei din capiti, scăzându-mi numai chicături și drojdiile, iar de lumânări nici cu un banu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]