609 matches
-
relatarea socrului ca să-l întrebe de ce naiba nici el nici Marta nu se gândiseră să-l înștiințeze despre ce se întâmpla acasă, ideea păpușilor, desenele, experiențele de modelaj, Parcă nici nu exist pentru voi, comentă el cu amărăciune. Prins cu ocaua mică, Cipriano Algor încropi o explicație în care se amestecau nervozitatea și concentrarea proprie oricărei creații artistice cu lipsa de amabilitate cu care santinela de serviciu la telefon obișnuia să le răspundă rudelor gardienilor care locuiau în afara Centrului, și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
El prea mult nu a domnit, Doar o pohtă a pohtit: Într-o țară să adune Toate țările străbune. Toate cărțile ne spun Că era și drept și bun, Nu avea pe nimeni pică, Însă dacă te prindea Umblând cu ocaua mică, El pe loc te pedepsea. Spun cu foarte bun temei Că mă duc și mă întorn, Dar răspunsul tot îmi scapă, Parcă a intrat la apă: E și cap și e și horn, Vreau ca voi să-mi spuneți
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic. "Prima" si mosorele; lângă el era bodega "La ocaua lui Cuza", care avea orchestră de balalaici și 110 bufet bine asortat, apoi intrai în gura gării. Împrejurul pieței de piatră erau hotelurile răpănoase cu ferestrele mâncate de ploi: "Hotel Nord", "Hotel Tranzit", "Modern" și câteva magazine de mercerie. În fața
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Infinite. The Aesthetics of Christian Truth, Wm. B. Eerdmans Publishing Co, Grand Rapids, 2004. Hauerwas, Stanley, Against the Nations: War and Survival in a Liberal Society, University of Notre Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1992. Hausherr, I., Hesychasme et prière (OCA 176), Institutum Orientalium Studiorum, Roma, 1966. Hegel, G.W.F., Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. rom. de P. Drăghici și R. Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1997. Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. rom. de G. Liiceanu și Th. Kleininger
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
-l poate lepăda. Deprins cu gimnastica și scrima, arareori șede pe-un scaun fără ca mai întîi să-l fi ridicat cu mâna de-un picior, spre a-și arăta tăria. Lumea vorbește că Abdul-Hamid e mână spartă și-i place oca mare, dar lumea n-are cuvânt; din contra, s-ar putea spune că leagă paraua cu șepte noduri și are obiceiuri foarte simple; căci afară de femeia sa legitimă are numai o singură țiitoare și nici bagă-n samă pe celelalte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean și târnuirea hărțăgoșilor ce va să vie după beție. Amin. [9 iunie 1876] PENTRU COMEDIA CEA DE OBȘTE Un manuscript din 1790, cuprinzând gândirile lui Oxenstierna arată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
terenurilor, a cantităților de produse agricole și valoarea lor exprimate în unitățile de măsură vechi, despre care am relatat în urmă; fetele, la măsuratul țesăturilor, a urzelii, folosind ceea ce mamele generației noastre numeau încă în perioada interbelică cotul, pentru capacități oca. Termenul cot poate deruta pe trăitorul de azi, echivalându-l greșit. În realitate, unitatea aceasta de măsură pornea de la umăr, depășea cotul îndoit în unghi drept și ajungea la încheietura palmei cu antebrațul, după ce obiectul măsurat era trecut pe ambele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din Iași („Epitropia Casei Sf. Spiridon”) și se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se mărginea la est cu moșia Papadopol și la vest cu moșia lui Crețu. Proprietarul Tomozei se obliga să dea 10 oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ce-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
-l stupefiază până și pe Pirgu. În schimb, la Marin Preda, la beție, un personaj din secta „streliților” aude voci. Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Bere bea Vitoria Lipan, dar la Hanu Ancuței se bea exclusiv vin, rachiu prin excepție. Vinul cu ulceaua, din oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
oca. Ocaua avea 1,288 litri în Moldova și 1,520 în Muntenia, fiind a zecea parte dintr-o vadră. O oca de vin putea îndestula, la prima strigare, trei-patru persoane. Creangă observa că bețivului și dracul îi iese cu ocaua plină! Aflând de la Comisul Ioniță, om mai umblat, că nemții beau bere, care este un fel de leșie, convivii trag concluzia că e bine „să rămână ei cu trinul lor, și noi cu Țara Moldovei”. Rezon. Dar peste câteva decenii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tresar) din somn, după naștere : rădăcină de stânjenei albaștri, să pisezi și să-i dai cu rachiu să bea de trei ori. De tuse: rădăcină de căpșuni, cu frunze, să fierbi cu vin, Într-o ulcea de o jumătate de oca (un litru și un sfert) de vin și să bea pe nemâncate, dimineața și seara. Alta: gutui, zahăr și piper fierte cu vin cald. Care nu poate pișa (urina): bureți de mare Îi usucă și să-i pisezi și să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
până ce zeama scade la junătate. Să ții zeama căldicică În gură. Când pute (miroase) gura: frunză de salcie albă să fierbi În oțet și cu acea zeamă să-ți speli gura de 10 ori. Pentru frântură (fractură): să iei o oca de lapte dulce și pătrunjel, să-l tai mărunțel și să-l pui În lapte să fiarbă. După ce fierbe să pui 50 dramuri de untdelemn și să-l bei căldișor, că Îți va trece. Lapte acru să nu mănânci. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ca să se topească, să faci plastor pe pânză și să l pună la ochi căldișor și să nu-l dezlege până a doua zi. Pentru tuse și durere de piept: să iei o mână de naftalină, s-o pui În ½ oca de lapte dulce, să fierbi bine, apoi să pui la piept și la gât pe o pânză. Pentru albeață (orbeală): să presori zahăr candel În ochi, de 4 ori seara și dimineața, că se va curăța albeața de pe ochi. Pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
că te vei slobozi. Pentru durere de picioare: să iei sânge de iepure proaspăt și untură veche, să le amesteci și să te ungi pe picioare, că-ți va trece. Pentru tuse veche: o lingură de iarbă mare și o oca de miere, să le pui să fiarbă și tot să le iei spuma până se va Împrăștia. Să iei dimineața câte o linguriță, ca de dulceață, că ți va trece. Din manuscrisul nr.924, din anul 1829, aflat la Academia Română
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
spânz, un dram de sare, 4 parale poleială galbenă, 10 parale șofran, o nucșoară, un dram de rădăcină dulce, 2 dramuri scorțișoară, 2 parale răsapnic. Acestea toate să se piseze bine ca praf și să se plămădească În jumătate de oca rachiu, spirt de drojdie, să-l pui Într-o sticlă și apoi, făcând o pâine albă, să se pună sticla În pâine și s-o bage la cuptor până se coace bine. Să bei apoi 3 măsuri mici de 6
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
strângă pe o cârpă curată Într-o sticlă și să bea, pe nemâncate. Pentru tuse: vâsc de păr, burete de pe cruce, 50 dramuri de stafide, o litră (un kilogram) de alune, numai miezul și să fiarbă până va rămâne 2 oca de apă și să bea dimineața și seara. Tot pentru tuse: să cumpere un pepene roșu, să-l taie la un capăt și să scoată sămânța și miezul din mijloc și să bage În el tămâie albă și sacâz, apoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din același univers în care e necesară instituirea unui Conservator de Măsuri și Greutăți. Simbolurile negustoriei, comerțul ca însemn fundamental al civilizației umane sunt de asemenea coborâte în derizoriu. "Etaloanele șchioapei, al piciorului, al yardului, al vergei, al cablului, al ocalei, al merticului, al obrocului, al galonului, al dramului, al drahmei, al unciei și-al livrei englezești" se găsesc mai exact dispuse pe pereții unui chioșc, "ca niște arme din panoplia rațiunii". Codul Penal al Insulei Speranza început în a o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
noi, a zis Andrei Mureșanu, să ieșim în stradă, să-nvățăm și poporul să-l cânte. În seara și noaptea aceea, tot Brașovul a intonat marșul revoluției, «Deșteaptă-te române». Și, de-atunci, românii nu i-au mai uitat niciodată. Ocaua Lui Cuza Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «țăranul», să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit și că vinde
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «țăranul», să vândă laptele la un băcan, despre care se spunea că n-ar fi tocmai-tocmai cinstit și că vinde cu «ocaua mică», dar nimeni nu-l putea prinde cu înșelăciunea. Jupâne negustor, nu-ți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]