309 matches
-
ca și Lovinescu, ideologiile conservator organiciste, care predicau mereu fie pironirea în cadrele îndătinate ale tradiționalismului, fie lenta evoluție graduală. El pledează, ca și Lovinescu sociologul, pentru principiul revoluției și al necesității arderii etapelor. Amîndoi cugetătorii sînt partizanii deciși ai occidentalizării țării, pe cale sincronică, aproape imitativă. Nu este înfricoșător cazul lui Eminescu - scria Cioran în cartea sa -, care, în loc să se atașeze de un viitor al României, a proiectat mărimile neamului în obscuritatea sinistră a trecutului nostru? România n-a avut gînditori
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
cere imediata industrializare cu ajutorul capitalului străin occidental. Acest prooccidentalism coerent al lui Cioran deosebește fundamental doctrina sa naționalistă de toate orientările tradiționaliste și naționaliste din epocă, inclusiv de cea a colegilor de generație, mai toți partizani ai autohtonismului și ostili occidentalizării. (Vulcănescu, Eliade, Noica, Polihroniade, Arșavir Acterian, etc.). Și polemizînd, parcă, cu autohtoniștii căutători ai specificității naționale, scria apăsat: Dacă am fi rămas consecvenți fondului nostru, astăzi ar trebui să creem epopei și mituri istorice iar pe Proust să așteptăm cîteva
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
există un proiect ambițios. "El e legat de articularea unei alternative la puterea USL pornind de la resurse diverse: în primul rând, de la cei care l-au susținut pe Traian Băsescu în acțiunea sa politică; apoi, de la o viziune politică de occidentalizare a României și, în fine, de la o candidatură prezidențială. Am descris astfel proiectul apropierii PMP-FC. Cu cele trei elemente - susținerea politică pentru proiectele lui Traian Băsescu, o viziune pro-occidentală pentru România și o candidatură serioasă la prezidențiale - jucăm în prima
Preda: Voi fi necruțător cu Monica Macovei dacă va fi adversara mea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34373_a_35698]
-
prezidenațiale. Salut candidatura prezidențială a colegei mele din PE, Monica Macovei, și îi urez succes! E un demers curajos și consistent. Curajos, întrucât Macovei vrea să arate că partidele nu dețin monopolul candidaturilor valoroase. Consistent, în măsura în care europarlamentara își propune consolidarea occidentalizării României, începute de Emil Constantinescu și continuate de Traian Băsescu. Știu că sunt mulți politicieni îngrijorați de sporirea numărului de candidați care se reclamă de la centru-dreapta. Toți aceștia trebuie să își aducă aminte că prezidențialele nu pot fi câștigate din
Cristian Preda, mesaj pentru Monica Macovei: Succes! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81875_a_83200]
-
epocă de tranziție se poate împiedica sau încânta de expresivitatea involuntară a diferențelor și a contrastelor lingvistice: neologismele apar alături de pronunțări muntenești ("S-au arătat un fenomenu pă cer"), iar jargonul fanariot (grecisme culte și turcisme politico-administrative) se combină cu occidentalizarea ezitantă (reprezentată de italienisme și - în mai mică măsură - de latinisme sau franțuzisme); emblematică pentru această dublă orientare e o formulă ca "ministeriul devletului" (turcismul devlet avînd sensul de "regim, administrație, guvern"). "Istornicul" folosește uneori cuplul sinonimic pentru lămurirea cititorilor
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care ar fi dat naștere veșniciei trebuie privite în contextul ideologic de după 1918. Ele sînt o reacție la occidentalizarea previzibilă de după Marea Unire, tot așa cum repetatele proclamări ale unui pretins minorat fatal al culturii noastre au survenit de obicei tocmai cînd era pe cale să se afirme ideea, opusă, a majoratului. Mi se pare neîndoielnic, așadar, că explicația pentru perpetuarea
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
notă de tristețe, prin observația asupra insuficientei dezbateri a ideilor sale în țară. Volumul trasează pas cu pas o istorie a limbii române, pornind de la latinitate și romanitate, prin contactele esențiale (slav, maghiar, turcesc), pînă la "tentația germană" și la occidentalizarea romanică din perioada modernă. Alcătuit din traducerea unor studii apărute în ultimele două din cele patru volume ale profesorului Nicu-lescu purtînd titlul comun Individualitatea limbii române (1999, 2003) și a unor articole publicate în reviste (românești și străine), precedate de
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
Niculescu de a viza întot-deauna esențialul, punctele critice, ca și prin reiterarea temelor sale fundamen-tale, definitiv asociate cu numele său și cu noua perspectivă pe care a adus-o: loialitate de limbă și loialitate de cultură, continuitate mobilă, caracter popular, occidentalizare romanică, oscilație între Orient și Occident, evoluție culturală diferită regional (Transilvania vs Muntenia și Moldova). Volumul, surprinzător de unitar, este foarte util și de-a dreptul spectaculos pentru cititorul străin: căruia îi oferă o imagine a complexității unei istorii culturale
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
interdependenta și imitație - la inerția mentalităților ce se perpetuează și astăzi ăntr-o cultură măcinata anca de complexe și prejudecăți. De altfel această inerție reprezintă principala tema de reflecție a "Istoriei civilizației(...)" - care, deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a secolului al XIX-lea - extinde totuși ideea mai departe, chiar dincolo de 1900. Nu numai nesfârșitele polemici ăntre bonjuriști și bătrânii boieri "cu parapon", dar chiar rezistență obstinata pe care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
printr-o revelatoare reconstrucție a cadrului istoric și cultural din secolele trecute, ca indiciu concret și frapant al unor tensiuni și tendințe mult mai generale: între Transilvania, pe de o parte, Muntenia și Moldova pe de alta, între latinism și occidentalizare romanică, între tradiția românească deja constituită și moda unei epoci. Dincolo de posibilitatea ca neologismele care conțin cele două terminații să provină din surse diverse (latina, limbile romanice, germana, rusa...), istoria lor rămîne exemplară prin determinațiile și semnificațiile sale culturale. Cum
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
sau chiar de evaluare critică?". O întrebare de-o dureroasă realitate, pe care nu o dată o escamotăm din timiditate, din politețe sau dintr-un impuls naiv de autosupralicitare. Răspunsul e schițat într-un spirit de bun simț. O cale a "occidentalizării" intelectualului român ar fi cea a exploatării tradiției. Comparatiștii ar putea insista pe relevarea sincronizării discursului răsăritean cu cel apusean din perioada Renașterii și a Barocului (autoarea invocă "splendidul baroc polonez"). Incontestabil, însă nu suficient, cu atît mai mult cu
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
mult vehiculat de curentele de idei și personalitățile care au optat pentru tradiționalism neaoșist. Începe cu B.P. Hasdeu care, încă în 1870, a întemeiat societatea "Românismul" care, împreună cu alții, a editat și Foaia Societății Românismului. Totul, firește, ca reacție la occidentalizarea structurilor românești, propusă de liberali (cu deosebire I.C. Brătianu și C.A. Rosetti), avînd, așadar, în vedere un model străin de dezvoltare. Puțin abilitat, din păcate, în materie, dl Preda trece prea repede de la Hasdeu tocmai la Rădulescu-Motru, C. Noica
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
acestui spirit speculativ de mari al-titudini, să nu ni-l închipuim opacizat în impactul cu realul epocal ostil. }inînd seama de substanțialele sale preocupări indigeniste, se cuvine a-l pune în legătură cu protocronismul lansat de Edgar Papu și cu policentrismul (opus occidentalizării atît de neconvenabile ideologilor național-comu-niști) pe care pedala (pînă-n 1989) și un Adrian Marino. E drept, asemenea preocupări erau de dată mai veche, dar asortarea lor cu direcția naționalistă pe care a adoptat-o, ca o soluție de avarie, cîrmuirea
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
din lume n-a progresat așa de mult ca țara noastră într-un așa de scurt timp, și că orice progres începe printr-o stare neguroasă și plină de nedumeriri". Constatările optimistului Ghica porneau de la realitățile de netăgăduit ale modernizării (occidentalizării) rapide a societății, imperfecte dar autentice, un proces care s-a aflat, în veacul naționalităților, în relație strânsă cu tendința de emancipare națională. Ioana Pârvulescu face observația importantă că în epocă occidentalizarea și-a găsit în aspirațiile de afirmare națională
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
Ghica porneau de la realitățile de netăgăduit ale modernizării (occidentalizării) rapide a societății, imperfecte dar autentice, un proces care s-a aflat, în veacul naționalităților, în relație strânsă cu tendința de emancipare națională. Ioana Pârvulescu face observația importantă că în epocă occidentalizarea și-a găsit în aspirațiile de afirmare națională un sprijin, și nu o frână, ca mai târziu, în alte contexte politice: ,Acest naționalism, scrie ea, este, în fond, foarte european. Europa descoperă acum națiunile mici, le sprijină, iar românii se
Pe altă planetă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/10799_a_12124]
-
personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
polemică imediată se proiectează pe o fundamentală toleranță a ideilor; căci tendința de contrazicere e aplicată chiar propriilor poziții, judecata oscilînd permanent între atac fulminant și nuanțare înțeleaptă. Studiile din acest volum au drept noțiuni-cheie multiculturalismul și identitatea, Orientul și occidentalizarea, influențele și atitudinile culturale; cuprind sinteze și dezbateri asupra fenomenului cultural religios, domeniu neglijat timp de decenii, a cărui serioasă readucere în discuție e absolut necesară. Centrul de greutate al cărții este constituit de un studiu amplu despre creștinismul românesc
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
locul mestiilor și al papucilor care, spre a nu cădea din picioare, te sileau a-ți face mersul mai cumpănit". Imaginile pitorești ale schimbării portului definesc o epocă în care s-a petrecut o la fel de radicală schimbare lingvistică: modernizarea limbii, occidentalizarea sau "reromanizarea" vocabularului sînt adesea prezentate ca rupturi, ca transformări violente și profunde, ducînd chiar la neînțelegere între categorii sociale sau generații (ideea apare tot la Russo, în Cugetări); corespondența dintre transformările vestimentare și cele lingvistice nu e totuși perfectă
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
e consacrată specificului romanității românești și dezvolta cîteva contribuții importante ale autorului în domeniul lingvisticii romanice: diferența dintre romanitatea de limbă și cea de cultură, rolul pe care l-au jucat, în definirea profilului limbii române, fidelitatea lingvistică, continuitatea mobilă, occidentalizarea romanica tîrzie. Articolele reprezintă o incursiune repetată în paradoxurile și rupturile istoriei culturale și lingvistice românești: e preluată ideea unei civilizații românești izolate și predominant rurale - dar sînt semnalate și contactele mai timpurii, prin biserică, cu latinitatea occidentală; este reamintit
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
Vintilă Mihăilescu, în articolul Modernizarea României, compară ce încărcătură de sens are termenul modernizare în Slovacia și în România și constată o diferență vădită: la slovaci, modernizarea este legată preponderent de industrializare, iar la noi ea este în conexiune cu occidentalizarea țării, cu modelul european, dar și cu reformarea statului, a instituțiilor sale, cu lucrările de infrastructură. Am putea conchide că, măcar la acest capitol, înțelesul pe care-l atribuim cuvântului modernizare, stăm mai bine decât slovacii: suntem mai nuanțați. Prezență
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2706_a_4031]
-
ocean tot mai mare de ordine a cât mai multor insule de dezordine. Compozitorii au preponderent nostalgia viitorului, în timp ce publicul și interpreții, pe cea a trecutului; europenii sunt năpădiți de nostalgia exoticului, orientalizării, iar asiaticii, de cea a formalizării și occidentalizării. Dar transferurile virtuale ori actuale nu comportă nicidecum uniformizarea sau nivelarea, ci, mai curând, întrețin asperități și protuberanțe semnificative la nivelul ethosului și a facturii sonore, acreditând o deloc neglijabilă diversitate de idiomuri muzicale. 3) Componistica savantă funcționează într-un
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
amintită trece chiar prin miezul poeziei eminesciene. Astfel, dacă "imaginarul privat" este echivalat de Caius Dobrescu în principal cu beletristica de factură erotică, "imaginarul public" ar corespunde așa-zisei literaturi cu tentă "socială", din care autorul extrage o ideologie a "occidentalizării fără modernizare". Chiar dacă o asemenea concluzie e justă (o confirmă publicistica însăși), Imaginarul spațiului public își dezvăluie două carențe serioase. În primul rând, citind poezia "publică" eminesciană dintr-un unghi politic, Caius Dobrescu comite aici eroarea de a deduce o
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
pe măsură. La gurile Nevei, cu fața spre golful Finlandei, există și azi orașul Petrograd, simbol al îndreptării atenției țarului spre Vestul Europei. Iar înapoierea Rusiei, cu boieri cu lungi bărbi îngrijite, a căpătat în țar un dușman înverșunat. Voia occidentalizarea Rusiei și acest țel, pornit pe vremea lui Petru, se realiză mult departe în timp. Izbuti, brusc, să cucerească, printr-o bătălie memorabilă, Azovul de la Marea Neagră, pentru a-i înfrunta pe atotputernicii turci. După o primă înfrîngere, pornind, din nou
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
a se întări și a se spiritualiza". "Mîntuirea Neamului" ar consta în acest spor de spiritualitate ortodoxă, în această revoluție spirituală capabilă să pună capăt primatului materialist al politicii și decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]