1,496 matches
-
pielonefrită cronică, IRC terminală cu ocazia unui regim desodat, sindromul ridicării obstacolului; • maladie extrarenală: poliurie osmotică: diabet zaharat decompensat, perfuzie cu manitol, hipercalcemie, utilizarea diureticelor, insuficiența suprarenală acută. 3. pierderi în al treilea sector, fenomen observat în peritonite, pancreatite acute, ocluzii intestinale și rabdomiolize traumatice. 16.3.2. Fiziopatologie Pierderea de sodiu și apă în cantitate izoosmotică antrenează o diminuare a volumului compartimentului extracelular fără modificări de osmolalitate și deci fără modificări de volum intracelular. Osmolalitatea plasmatică și natremia sunt normale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
total scăzut) Reprezintă 20 % din hiponatremiile diagnosticate în spital. Atât apa cât și sodiul sunt scăzute, dar proporțional, s-a pierdut mai mult sodiu decât apă. Aceste pierderi pot fi: a) Pierderi extrarenale de sodiu: • pierderi gastrointestinale (diaree, vărsături, pancreatită, ocluzie intestinală); • pierderi cutanate (transpirații, arsuri); • hemoragii. Cea mai obișnuită cauză asociată cu hiponatremia este reprezentată de pierderile digestive prin vărsături cu ingestie concomitentă de apă (apa poate fi absorbită foarte repede, chiar în prezența vărsăturilor). în depleția de volum a
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pițigăiată dintotdeauna m-a chestionat cu privire la starea de lucruri din curtea ei. Apoi mi-a comunicat că murise tanti Mizi. Cum? Da, a mâncat un kil de cireșe cu sâmburi cu tot. De la asta i s-a tras. A făcut ocluzie intestinală: un sâmbure i-a înfundat mațul. Până să vină salvarea, se stinsese ca un pui. Așa zicea ea, dar eu cred că e dureroasă chestia aia. Și mai cred că madam Istrate de la unu trăsese un chef monstru, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai lente după aceea. Ritmicitatea zilnică a dentinogenezei este concretizată la examenul microscopic de liniile lui Ebner. După cronologia dentinogenezei se descriu (Fig. 9): -dentina primară - 80% din masa dentinară, se formează în timpul odontogenezei, până când dintele ajunge în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate în structurarea individuală a detaliilor morfologice corono-radiculare, de arcadă și de ocluzie încât se pot individualiza ca amprentele digitale. Se utilizează aceiași termeni de orientare spațială: - în sens vertical: ocluzal, incizal, cervical, apical; - în sens orizontal - transversal stânga-dreapta: vestibular, oral; - în sens sagital, mezial, distal. Dacă dorim să precizăm localizarea detaliului pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii dentari sunt proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și distal), cu valori diferite la fiecare incisiv. Rădăcina - sunt dinți monoradiculari, cu o rădăcină conică, aplatizată mezio-distal exceptând incisivul central maxilar. Prezintă o cameră pulpară cu trei coarne pulpare corespunzătoare lobilor și un singur canal radicular. Participă la realizarea ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate fețele laterale. Relieful este plan în sens vertical și convex în sens vestibulo-palatinal, cu convexitatea maximă în apropierea marginii ocluzale. în zona cervicală, central, există o ușoară depresiune. Fața distală are un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare au formă de semicerc și morfologia primară a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și eliminarea lor de pe arcada dento-alveolară, ca și înlocuirea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
diferența de înălțime scade, fața ocluzală se orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
scade, fața ocluzală se orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect este de “relație
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect este de “relație de ocluzie” și reprezintă suma
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect este de “relație de ocluzie” și reprezintă suma rapoartelor inter-arcadice în contact static și dinamic. Contactul ocluzal static este independent de relația mandibulo-craniană (V. Burlui). Această referire la relația mandibulo-craniană ne obligă să studiem și să realizăm ce corelație există între cele două noțiuni ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rapoartelor inter-arcadice în contact static și dinamic. Contactul ocluzal static este independent de relația mandibulo-craniană (V. Burlui). Această referire la relația mandibulo-craniană ne obligă să studiem și să realizăm ce corelație există între cele două noțiuni ce definesc “relațiile de ocluzie” și “relațiile mandibulo-craniene”. Întotdeauna normalitatea exprimă o relație ocluzală stabilă cu un maxim de contacte dento-dentare inter-arcadice, mandibula fiind în poziție centrică fața de craniu. În exercitarea funcțiilor sistemului stomatognat este necesară mobilizarea mandibulei. Aceasta execută mișcări cu sau fără
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
inconstant structurat și la uri moment dat poate lipsi. Din multitudinea de poziții pe care mandibula le poate lua față de craniu, inclusiv față de maxilar care este fixat la acesta, două sunt considerate fundamentale: 1- relația de postură; 2- relația de ocluzie centrică. Relația de postură se evidențiază prin examen clinic și nu are semnificații deosebite în această etapă de studiu. Reprezintă suma rapoartelor mandibulo-craniene, când mandibula se află în poziție posturală față de craniu sub efectul echilibrului antigravific al musculaturii manducatoare. Relația
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
etajului inferior a feței și condilii mandibulari plasați simetric în contact intermediat pe pantele tuberculiene temporale. Revenind la reperul dentar, în situația în care mandibula este în relație centrică (relație cranio-mandibulară centrică) sunt normale două posibilități de relație interarcadică (de ocluzie): -relație de ocluzie cu interscuspidare maximă (R.I.M.); -relație de ocluzie centrică (R.O.C.). Relația de ocluzie cu intercuspidare maximă este relația inter-arcadică în care se stabilește un contact maxim posibil stabil între cele două arcade, mandibula fiind în relație
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței și condilii mandibulari plasați simetric în contact intermediat pe pantele tuberculiene temporale. Revenind la reperul dentar, în situația în care mandibula este în relație centrică (relație cranio-mandibulară centrică) sunt normale două posibilități de relație interarcadică (de ocluzie): -relație de ocluzie cu interscuspidare maximă (R.I.M.); -relație de ocluzie centrică (R.O.C.). Relația de ocluzie cu intercuspidare maximă este relația inter-arcadică în care se stabilește un contact maxim posibil stabil între cele două arcade, mandibula fiind în relație centrică față de baza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contact intermediat pe pantele tuberculiene temporale. Revenind la reperul dentar, în situația în care mandibula este în relație centrică (relație cranio-mandibulară centrică) sunt normale două posibilități de relație interarcadică (de ocluzie): -relație de ocluzie cu interscuspidare maximă (R.I.M.); -relație de ocluzie centrică (R.O.C.). Relația de ocluzie cu intercuspidare maximă este relația inter-arcadică în care se stabilește un contact maxim posibil stabil între cele două arcade, mandibula fiind în relație centrică față de baza craniului. În intervalul normalității există și situații
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la reperul dentar, în situația în care mandibula este în relație centrică (relație cranio-mandibulară centrică) sunt normale două posibilități de relație interarcadică (de ocluzie): -relație de ocluzie cu interscuspidare maximă (R.I.M.); -relație de ocluzie centrică (R.O.C.). Relația de ocluzie cu intercuspidare maximă este relația inter-arcadică în care se stabilește un contact maxim posibil stabil între cele două arcade, mandibula fiind în relație centrică față de baza craniului. În intervalul normalității există și situații în care mandibula, ocupând poziție centrată față de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în relație centrică față de baza craniului. În intervalul normalității există și situații în care mandibula, ocupând poziție centrată față de baza craniului, determină la nivel ocluzal contacte dento-dentare stabile, dar care nu coincid cu cele din intercuspidarea maximă, realizând relația de ocluzie centrică. Aceste contacte sunt situate la 0,2 - 1,75 mm dar nu mai mult posterior de R1M și definesc situația de “long centric”. Pot fi situate și la 1 mm spre stânga sau spre dreapta de RIM, definind situația
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
RIM, neexistând toleranța long centricului. În astfel de situații se definește “point centric”. Clinic, se întâlnește o formă anormală de relație ocluzală care exprima o obișnuință incorectă și care se încadrează în relația ocluzală și anume “relația ocluzală habituală”. În ocluzia habituală anormală, pentru a realiza RIM, mandibula este obligată să părăsească relația centrică. Nu corespunde parametrilor homeostazici și trebuie corectată. Alte tipuri de ocluzie în funcție de diferite criterii: -ocluzie naturală - rezultată din angrenajul arcadelor naturale; -ocluzie terapeutică sau artificială - când arcadele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o obișnuință incorectă și care se încadrează în relația ocluzală și anume “relația ocluzală habituală”. În ocluzia habituală anormală, pentru a realiza RIM, mandibula este obligată să părăsească relația centrică. Nu corespunde parametrilor homeostazici și trebuie corectată. Alte tipuri de ocluzie în funcție de diferite criterii: -ocluzie naturală - rezultată din angrenajul arcadelor naturale; -ocluzie terapeutică sau artificială - când arcadele sunt artificiale; -ocluzie mixtă - arcadele naturale sunt reconstituite protetic pe anumite porțiuni. Și aceste tipuri de ocluzie pot fi normale, echilibrate sau dezechilibrate. Din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]